15,206 matches
-
2000 de exponate.Acasă e Muzeu.Arheologie, etnologie , cult bisercesc sunt câteva ce te îmbie.La Arad a poposit cu tematica expo Primul Război Mondial și Manuale vechi.Bodrog e supranumele iar revista eponimă "Almăjul" îi fac renumele. Mireasa, ea, Câmpia arădeană s-a logodit de peste cincizeci de ani cu fericitul mire, Muntele.Iar Muzeul îi este preafericitul Prunc. Referință Bibliografică: MUZEUL PRIVAT ALMĂJUL / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015. Drepturi de
MUZEUL PRIVAT ALMĂJUL de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347111_a_348440]
-
pentru profesoară să îi supravegheze într-o așa de curajoasă deplasare, dar, a veni cu toții să aducă iubirea candidă și speranța unei Românii Restaurate, la Palatul Elisabeta, e o plăcere și fericire uniformă! Sunt frumoși ca florile zorilor pe o câmpie lăcuită de rouă, „Boboceii de la Bacău”, iar venirea lor atrage necuprinsă laudă pentru profesoara ce-i crește spiritual, atât de frumos și de corect, Maria Șalaru. Au a învăța din aceasta mulți profesori ai României, de istorie chiar! Încă atât
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
-ntre plăieși spală-te pe ochi și ia-ți cu tine mersul nevoie e de tine să sprijini universul pune-n cui căscatul, nu mai prinde muște că vin hăitașii iernii și-s gata să te împuște nu mai bate câmpii, nu mai vorbi-n dodii și vezi că lângă tine se țes altfel de zodii gătește-te de drum și ia-ți cu tine arcul la vârsta de adult nu-ți mai priește țarcul vezi unde pui piciorul cărarea e
ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA de ION UNTARU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491]
-
Acasa > Poeme > Antologie > UMBRA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1029 din 25 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului salcâmii, soarele și câmpia, umbra lungită până la marginea vremii, pe cerul ruginit înfloresc stelele, nu trece nimeni hotarul pustiei, doar femeia în care înfloreau toate visele mele vine ca o iluzie sub fereastră să-mi toarne otravă și neguri în gânduri. urc cu sisif
UMBRA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347190_a_348519]
-
sfârtecară. Și pentru doi arginți, vândut pe la străini, Pământul tău, acum, e câmp... și mărăcini. Și-n datoria lui, de ieri, de azi, de mâine, E, să-i culegem rod, e, să-i culegem pâine. Pe cel mai bun pământ, câmpia cea mai bună, Ei ne presară vânt... noi culegem furtună. Răsună glasu-i sfânt, ce din adâncuri strigă, Că-n rostul lui, stă scris, să facă mămăligă. Acolo unde lege... e mita și prostia, Mai e doar glodul gol și-i
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
mai bună, Ei ne presară vânt... noi culegem furtună. Răsună glasu-i sfânt, ce din adâncuri strigă, Că-n rostul lui, stă scris, să facă mămăligă. Acolo unde lege... e mita și prostia, Mai e doar glodul gol și-i veștedă câmpia. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde călcați voi, țărâna țării pute. Pământul ăsta sfânt... l-ați otrăvit cu mită, E prea sătul de voi, i-e scârbă să vă-nghită. Referință Bibliografică: Ei ne presară vânt, noi
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
Zarea pădurii pare a lua foc tulburata Contrabasul se tînguie Păsările se ascund pe sub frunzele tremurătoare Violoncelul suspina în șoaptă timid Pianul hohotește vîntul cel nărăvaș Le-a umflat fustele crăițelor și ploaia Deodată inundă, haotică, în ritm de timpane, cîmpia Și roadele izvorînd de sub tîmpla Cornul englezesc iuțește vînătoarea Cîinii cu boturile umede în vînt și Arthemis Incordeazặ violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat pe un pat de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Citește mai mult Sînt adesea înțelesuri,Ce nu au cum să ne scape,De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
De angoase și eresuriCare vin să ne adape.Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm,Sînt atîtea mari sărateși cîmpii amețitoare -Ce de ploi au fost arate -Azi sînt doar arse de soare !... XV. CĂ UN VAS DE CRISTAL, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011. CERUL S-A SPART CĂ UN VAS DE CRISTAL
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
în chip de pastel: „Ploaie dulce / Ploaie amară / lacrimă de primăvară...// Pe-o petală așterni lin / Gustul tău ca de pelin / De pelin amar și dulce / Ca o lacrimă ce curge...// Nici când vântul doar adie / Nu pleci liberă-n câmpie / Să-ți verși ploaia ta amară / peste-o singură petală...// Ploaie dulce / Ploaie amară/ Lacrimă de primăvară...” (Lacrimă dulce-amară). Că există multe asonanțe poetice, rime facile, locuri comune, nedelicateți stilistice, șchiopătări de ritm, stângăcii de prozodie, toate acestea se vor
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
stă acum culoarea. Dar dărnicia ei, îi dă un iz de doamnă Și-n tot ce-a dăruit se lăfăie savoarea. Când față de frumos ne paște lăcomia, Din frunzele-arămii, mai strângem câte una, Să punem vieții dar, să-i invelim câmpia, Cu toamnele-aurii să-i împletim cununa. Referință Bibliografică: E-atâta gol în jur... și-atât de multă toamnă / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 316, Anul I, 12 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate
E-ATÂTA GOL ÎN JUR... ŞI-ATÂT DE MULTĂ TOAMNĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357171_a_358500]
-
dă pondere scriiturii într-un timp în care colegii de breaslă nu se dovedesc a fi prea generoși între ei, în așa fel încât să le alcătuiască un portret fără umbre. Autoarea însă, este pregătită de a-și expune, pe câmpia paginii, viața, așa cum a fost: cu lumini și umbre, pete de gri și multe, multe fâșii de galben și verde. Ea ne împărtășește foarte multe experiențe personale din propriul laborator de creație. Cum se așterne la masa de scris, cum
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
se știe timpul câtă dezlegare În ierburi dus să se îmbrace mire, A risipit prin spațiu-n alergare Să-i fie lumii cheag de alcătuire. Vibrau lăute încărcate de tăcere La ceas în zori când soarele-și spală, În florile câmpiei, butoaiele cu miere Și vara îmbracă haina-i arhetipală. Învingem somnul pe un pat de umbre Să ne-nfruptăm din dragostea firească, Uităm cu totul de clipele mai sumbre Și mai trăim o zi de vis, împărătească. Referință Bibliografică: O
O ZI DE VIS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357361_a_358690]
-
noi doi stârniți de pătimi ne răzvrătim pe rând, din jarul ce-a mocnit, se-aprinde focul iară și ardem că pe vremuri, iubire "foc și pară". Te simt, mă simți, plăcută reverie, ești că o ploaie caldă căzută pe câmpie, eu sunt ca și pământul care uscat de dor te-absoarbe-n pripa, ca râul pe izvor, din dulcea-nvăluire iubirea ne sporește suntem doi feti frumoși, veniți dintr-o poveste. Eu mă las furat de vraja-ți, tu-mi trezești tainici fiori
RĂMÂI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357356_a_358685]
-
noapte aleargă spre apus cerul suspină încă lumină un eu mă alergă spre iarnă un ochi de lac închide gene printre raze târziu frigul se zgribulește-n ferestre uitate pe mine am dezbrăcate priviri un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia zarea dincolo de mine uită ziua trecută o frântură de rouă se sparge înghețată toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă un strigăt de pasăre caută cerul ranită fără priviri culori în cenușiu pictează zarea vara trecută amăgește încă destine
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
n-am avut de-o fărâmă de răgaz!? Străjeri de departe din Barodina, aman Ne-a trimis vorbă că imperatorul Traian Trece podul cetatic de peste Istru construit colan Și aruncă peste Dacia armata imperiului roman. Tot ce are Dacia pe câmpiile-i însorite, Râuri, pâraie, șuvoaie, în cale să-i fie năpustite, Să nu văd nici-un suflet în urmă rămas! Toată suflarea să se ridice înt-un glas! Să dăm foc, să otrăvim fântânile, nici chiar o fiară Să nu găsească hrană
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
subtil, natura poetică a lui George Roca, imensa sa sensibilitate, ca o deschidere către o ars poetică inventată de el. Unele poezii al domnului George Roca, ascund sub textul jucăuș, întrebări și deschideri existențiale grave ... Ca și cum ai merge pe o câmpie dulce și te-ai trezi brusc pe marginea unei prăpastii amețitoare, pentru că în adâncul ei se vede cât se poate de limpede și de mare Adevărul: „Câteodată,/ când pe insula fericirii/ ne simțim singuri,/ invităm prieteni dragi/ să ne însoțească
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
parcă-i leșinat... Cei trei nori din parte stângă vin cu ploaie pe-nserat! La fântâna prăpădită, unde vitele se adapă stă o capră costelivă cu botul băgat în apă! Mai spre dreapta o semnătură, parcă scrie, I. Marin”, pusă pe câmpia verde lângă-o tufă de pelin!” Și mai surprinși rămânem când urmându-l pe dl. George Roca, ajungem în „lumea fabulei” sau în „Țara înțelepciunii dulci, a jocului spiritului cu mărgele de sticlă, sau pe tărâmul filozofiei pufului de păpădie
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
3”): Vă mulțumesc că ați transformat o zi de sâmbătă banală, într-o sărbătoare dedicată sprijinirii culturii române, cunoașterii valorilor ei contemporane. Acum, aici ați deschis porțile cenaclului Mileniul 3 din Roșiorii de Vede, spre vremuirea truditorilor scrisului până în mijlocul Câmpiei Bărăganului, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și nordul, de Orient, cu municipul Slobozia. Acest act de cultură sper să fie începutul unor colaborări fructuoase între adevărații reprezentanți ai culturii roșiorene și cei din alte spații geografice. Sufletul acestei acțiuni
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
Siliștea lui Marin Preda, unde ne-a întîmpinat fostul milenar, Alex. Cutieru, doamna profesoară Țăpurică, ghidă și primarul comunei. Și ne-am mai oprit la casa Moromeților, în Poiana lui Iocan, apoi ne-am desfătat cu privirea admirând parte din Câmpia Română, din preajma și din satul Zâmbreasca, unde ne-am ospătat la viitoarea Casă memorilă Florin Iasache! Timplul își vede de ale sale, iar milenarii roșioreni fac la fel, în sensul că și-au însușit ideea cu „Drumul cărții” și pe
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]
-
creaturi care ne înseninează existența, descriind pe înțelesul lor frumusețea anotimpului alb - ninsoarea - simbolul al neîntinării: “Azi, pe drum, un cățeluș, / Cu urechile de pluș, / Se mira cum de se poate / Alb să fie, peste noapte. / Alb e dealul și câmpia, / Albi sunt pomii și scufia / Caselor de peste drum, / Alb e coșul pentru fum. / Alb e cerul și pământul, / Alb împrăștie și vântul, / Alb e omul din grădină, / Albă-i noaptea ce-o să vină! / Însă bietul cățeluș / Observă chiar cu stupoare
LA MULŢI ANI DOAMNA MARICICA STROIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357449_a_358778]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului vara A venit vara după calendare, Tăcerea este umedă prin munți, Stau treji ca niște daci cărunți, Cu vârfurile ce se pierd în zare. Și pe câmpie grâul încolțește, Talanga scoate turma în amurg, Se-aud pe vale apele cum curg, Iar trandafirul vesel înflorește. Petale lungi de lună la ureche, Cu nopțile scăldate-n apa vie, Natura care s-a trezit și -nvie Și doina noastră
VARA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357515_a_358844]
-
artistic maeștrii scrisului brăilean Panait Istrati, Mihail Sebastian și Fănuș Neagu. „101 sonete - Opera omnia”, o veritabilă antologie de poeme din specia lirică a Sonetului,se păstrează pe o constantă lirică existențial-nostalgică, pentru că poetul Aurel M. Buricea are dorul, nostalgia câmpiei largi a Bărăganului cu cumpene de fântână, care împung Cerul cu semeții de „coloană infinită” brâncușiană; își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
robi pe cei mai buni locuitori ai țării, fie ei bogați, fie săraci, din cetăți sau de la sate. Pe toți îi luaseră, îi legaseră, îi puseseră în lanțuri, în convoaie mari, și-i duseseră departe de țara lor, tocmai în câmpiile din preajma cetății Ninive, acolo unde era nevoie de robi pentru fel de fel de zidiri. Își rememora cum fusese rob mai mult de zece ani la un asirian nemilos. Pus să lucreze la digurile de la râul Tigru, simțea că nu
NEGUSTORUL DIN NINIVE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357814_a_359143]
-
ce i s-a părut Olimpul cel purtător de mistere și de legende, fascinându-l cea despre Cloșca cu puii de aur, cât și aceea despre Tămâioasa moștenită de la strămoșii daci, chiar împotriva voinței regelui Burebista. De la marginea satului începea câmpia cea fără de sfârșit, adică uimirea și vraja depărtărilor nevăzute, ce păreau coborâte din cer de linia orizontului, de unde se iveau răsărituri și unde plecau apusuri de soare mai frumoase decât poveștile mamei și decât Fata Morgana ce călca fără urme
PĂRINTELE MIHAIL MILEA – OMUL LUI DUMNEZEU CE ARE VOCAŢIA, DESTINAŢIA ŞI MISIUNEA SLUJIRII OAMENILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357705_a_359034]