3,623 matches
-
În poem. Este tema zborului și, În subtext, este tema hrăpirii, aceea care definește impetuozitatea, caracterul violent al demersului liric. Mai este o referință În acest lung vis moralizator care merită a fi citită și prin ceea ce poate ascunde: În cîntul (să-i spunem astfel) al XVI-lea, poetul vorbește de o taină care nu va fi dezvăluită niciodată, rămînÎnd scrisă cu litere de flăcări În inima zdrobită a poetului (imagine cît se poate de banală), dar: „E scrisă Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că, deși nu vrea să se măsoare cu el, Heliade figurează un model pentru cuvîntul mai prost, mai sărac al creatorului de versuri. Modestă, aici, tema creației divine se desfășoară pe largi spații În Anatolida, poem proiectat În 20 de cînturi. Au apărut doar cinci. Titlul exact al epopeii este Anatolida sau Omul și forțele, și multe din simbolurile lui sînt luate din Paradisul pierdut al lui Milton*. Cu teme, idei, viziuni Împrumutate sau inventate de el, un fapt e sigur
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ordine În univers. Întîia măsură a Creatorului, după alungarea rebelilor, este să restabilească ordinea, să Împle spațiul și să dea o ritmicitate timpului: „Și-n haos echilibrul și ordinea se puse ............................................................ Tot spațiul se Împle, și timpul ia măsuri...” În cîntul al II-lea, intitulat Imnul creațiunii, statul divin revine, prin aceste măsuri, la armonia (liniștea) inițială. O nuntă extraordinară Începe, la Îndemnul divinității, și din fecundarea elementelor cerești apare Mater Terra cu munți acoperiți de cedri, cu dumbrăvi ebenine, arbori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este la el mereu lilial și virtuos. Patimile trupului nu sînt cuprinse În poem, erosul se oprește, prudent, la ușa iatacului. Chiar În Anatoliada, unde poetul vorbește de ritul Împreunării, fantezia părăsește cuplul primordial la marginile așternutului moale și Înmiresmat. CÎntul se sfîrșește, de altfel, cu elogiul (Încă un elogiu) al amorului conjugal. Este chemat acum bardul Albionei, Milton, să celebreze plăcerea instituționalizată, bucuria virtuților familiale: „Salută ca un vate amorul conjugal Cu care numai omul a fost dotat din ceruri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
otoman și toponimia trebuie să dea o idee despre culoarea și moliciunea senzuală a locului. Nu ne-am face o impresie adecvată despre spațiul și despre darurile coloristice ale lui Bolintineanu dacă n-am lua În considerație poema În patru cînturi și note explicative Conrad din 1867. Este, indiscutabil, performanța lirică a fecundului autor. Regăsim, aici, toate temele lui, tratate cu mai mare originalitate: tema nimicniciei omului și a trecerii vieții, tema matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această funcție decoratoare, marea are la Bolintineanu o anumită forță lirică. Ea se constituie, din mulțimea detaliilor, Într-un univers imaginar specific și, În raport cu el, se prefigurează mai bine o apropiere de lucruri, o formă particulară a sensibilității poetice. Întîiul cînt (Ionienele) Începe cu descrierea unui apus Însîngerat În valurile albe ale mării. Descriere fără strălucire, salvată de un singur vers. Un vers extraordinar: „Cotind pe Cornul d-aur, ieșea În Propontide Un vas spărgînd cu pieptul tărîmele lichide”. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ionienele) Începe cu descrierea unui apus Însîngerat În valurile albe ale mării. Descriere fără strălucire, salvată de un singur vers. Un vers extraordinar: „Cotind pe Cornul d-aur, ieșea În Propontide Un vas spărgînd cu pieptul tărîmele lichide”. În același cînt, spre sfîrșit, dăm peste un mic imn al mării, construit șt acesta din multe locuri poetice comune, Însă strigătele de admirație par mai pure și cîteva imagini ne duc spre ideea mării ca spațiu al libertății și spațiu ocrotitor al
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
proces de drogare („răpire”) să se producă, trebuie ca vederea să pătrundă obiectele și să se uimească. A se-ncînta, a se uimi, a admira, a se-mbăta sînt verbele ce se repetă cel mai des În versurile lui Bolintineanu. În cîntul al III-lea din Conrad dăm peste un pasaj ce are drept temă Însăși tema privirii. Este unul din rarele momente, dacă nu unicul, În care poetul acesta retoric meditează o clipă la retorica lui. O va face și aici
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
taberei românești. Eminescu nu procedează altfel În același fel În Scrisoarea a III-a. Urmează al doilea termen al ecuației (Țara În picioare), apoi poemul se Întoarce din nou la tabăra leșească, revine la tabăra română și rămîne aici două cînturi (al V-lea fiind dedicat lui Ștefan și celebrului său discurs), pentru ca În următoarele două (Asaltul și Lupta), cînd ritmul evocării se iuțește, privirea să treacă mai repede de la teză la antiteză și invers, făcînd naveta de la un cîmp la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-lea fiind dedicat lui Ștefan și celebrului său discurs), pentru ca În următoarele două (Asaltul și Lupta), cînd ritmul evocării se iuțește, privirea să treacă mai repede de la teză la antiteză și invers, făcînd naveta de la un cîmp la altul. Ultimul cînt (al VIII-lea) elucidează legenda și exprimă fără ocoluri morala poemului printr-un nou discurs (redus, aforistic) al lui Ștefan: „Așa scrie românul a sale fapte mari, Cu feru-n brazdă neagră!... Românul astăzi are Pămîntul său drept carte și pluguri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea se anunță la Începutul poemului prin strigătul cobitor al buhei. Un glas profețitor se aude și În cîntul al III-lea (acela ce Înfățișează banchetul teribil din tabăra leșească): e un glas din umbra neagră, adus de vîntul nopții care „vîjÎiește” lugubru (Încă o antiteză la veselia ospățului!): „Orbi, orbi! la masa morții voi vă mîncați comîndul!” Același
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că tema lui unică este aceea cu care Încep marile epopei: CÎnt amorul și armele lui... Mai este o temă: aceea a lecturii Îndrăgostite. Discursul Îndrăgostit care provoacă, printr-o subtilă acțiune de drogare, dragostea. Dante fixează modelul În vestitul cînt al Francescăi d’a Rimini și Paolo Malatesta. Este drept că acolo este vorba de lectura comună. Conachi vorbește de cititul singuratic care, Într-o vreme, răsîpea (elibera, consola, stimula) gîndurile, iar acum le cufundă În amărăciune. Lectura eliberatoare (sedativă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sută bine Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine, Cincizăci, șăsăzeci la spati, Să o umple de sănătăți. Cu aceasta pre mult să folosăscu, Grece, moldovencă să tămăduiescu; Iar la țigance să nu ispitească, Fiind boala la ele firească.” În cîntul al IX-lea din Țiganiada este o secvență care arată pedepsirea femeii Înșelătoare. Infernul dantesc are, aici, o notă de veselie crudă: Muierea care pă ai său bărbat Pentru ibovnicul doară iubit, Cu venin ș-otravă au fermecat Sau măcar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aceasta, slăvită: „Să mir cu ce pîre să mă clevetească, Să te depărteze și să mă recească.” Însă adorația, Închinarea nu țin mult. Pann Împinge cîntecul spre obișnuita cîrtire Împotriva femeii care cheltuiește mult, trădează ușor și are gură rea. CÎntul al XXIII-lea e semnat De un pățit și pare a fi scris În limbajul mahalalei bucureștene din celălalt veac. Tema istericalilor din poezia lui Matei Milu, a ghilelei lui Conachi și a femeii modiste din versurile indignate ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Eminescu sărută pe Mite, cei doi executând parcă un gest mecanic, inconștient, fără pic de angajament emoțional ("nu cedase cu gândul, cu voința, cu inima chiar, ci prin lipsă de conținut"), pentru ca imediat după aceea poetul să citească fragmentul din Cântul V al Divinei Comedii, în care e vorba despre faimoasa poveste de dragoste dintre Francesca da Rimini și Paolo Malatesta. Dacă îmi amintesc bine, în poemul dantesc, Francesca și cumnatul ei, Paolo, căzuseră în păcat din cauza unei alte "povești" de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
puțin accesibile. SCRIERI: Constantin Negruzzi. Viața și opera, Chișinău, 1969; Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești (în colaborare), Chișinău, 1971; De la cronografie la literatura modernă (în colaborare), Chișinău, 1974; Relații literare moldo-ruso-ucrainene în secolul XIX, Chișinău, 1977; Eu doina cânt... Omagiu lui Vasile Alecsandri, Chișinău, 1978; Costache Negruzzi, Chișinău, 1981. Repere bibliografice: Vasile Ciocanu, Prestigiul cercetării, „Nistru”, 1978, 3; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288595_a_289924]
-
umflatul baloanelor; aburirea unei oglinzi; inspir și expir alternativ pe nas și gură; suflatul în lumânare, în apă cu paiul, a unor obiecte ușoare de pe masă, suflatul în perdea (de exemplu: facem valuri!); jocuri de mișcare însoțite de text și cânt (de exemplu „Bate vântul frunzele”); emiterea unor exclamații, unor interjecții, onomatopee, silabe. Educarea auzului fonematic este esențială pentru diferențierea sunetelor, perceperea silabelor și a cuvintelor pentru realizarea unui control auditiv corect. În această etapă se fac următoarele tipuri de exerciții
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
coordonare oculo manuală, ajungându-se, pe cât posibil, la scrierea lizibila, estetică. Profesorul și învățătorul intuiesc momentele de fatigabilitate și vor introduce activități de relaxare realizate în maniera interdisciplinara: colorarea desenelor în care copiii au exersat grafismele, executarea unor jocuri cu cânt („Bate vântul frunzele”), modelarea grafismelor din plastilină, activități de dactilopictură, trasarea semnelor grafice cu pensonul utilizând acuarele, recitarea de versuri, poezii ritmate, ghicitori, introducerea unor cântece pentru copii etc. O altă sugestie poate fi și valorificarea lucrărilor realizate la grafisme
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trei perioade preabecedară, abecedară, postabecedară. EXERCIȚII DE GIMNASTICĂ GENERALĂ Aceste exerciții condiționează îmbunătățirea motricității și ritmicității generale, urmărind antrenarea tuturor părților corpului. Cel mai adesea se apelează la: jocuri de mișcare însoțite de vorbire sau la jocuri cu text și cânt: „Dacă vesel se trăiește”, „Drag mi-e jocul românesc”, „Alunelul”, „Podul de piatră”, „Bate vântul frunzele” etc. exerciții de mers și alergare; exerciții de gimnastică pentru membre, trunchi. EXERCIȚII PENTRU EDUCAREA ECHILIBRULUI INSPIR-EXPIR Aceste exerciții de gimnastică respiratorie urmăresc și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
prelungit; cultivarea simțului estetic și motivarea pentru o scriere estetică, lizibila, îngrijita; dezvoltarea capacității de auto și interevaluare. Strategie didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic: Planșa demonstrativa, fișe diverse cu sarcini gradate că dificultate, coli albe/caiete de desen, markere, carioca, creioane HB, caiet tip. Bibliografie: ¾ Cucoș C. (coordonator), 1998 „Psihologie pentru examenele de definitivare și grade didactice”, Ed. Polirom, Iași; ¾ Georgescu-Boștină M.
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe spații din ce in ce mai mici; la început bastonate mari, apoi mai mici, până la bostonatele mici. → Realizarea semnului grafic pe caiet-tip scrierea unui rând, cu alineat (bastonata mică). → Verificarea calității scrisului și punctarea unor recomandări. → Joc ritmic însoțit de text și cânt „Dacă vesel se trăiește”. → Exersarea scrierii bastonatei cu întorsătură în partea de sus (bastonata mică). scrierea grupata a bastonatei mici. Observație: Pentru elevii cu dificultăți de învățare este dificil să se realizeze în aceeași activitate de scriere și scrierea bastonatei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ia Explică]ia Aprecieri verbale Evaluare prin sondaj Observarea comportamentului IV Demonstra]ia model a profesorului Profesorul demonstreaz\ leg\tură literelor b, B cu alte litere. Distribuie fi[ele. Exerci]îi de inc\lzire a mu[chilor fini ai mâinii (cânt\m la pian, plou\...). Profesorul reaminte[te pozi]ia corect\ la scris. Explică]ia Demonstra]ia Observarea comportamentului V Realizarea lec]iei (a sarcinilor propriu-zise) Copiii execut\ sarcinile [i primesc sprijinul necesar. Dup\ 10 min. vor face o pauz\ [i
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
om plimba-n vacanță-n tihna Haine noi vom îmbracă, Sărbători, joaca, odihnă, Si cand iarăși va suna Clopoțelul pentru școala, Cu mai multă îndrăzneala Vom porni, vom învăța. La Paști (fragment) de George Coșbuc Prin pomi e ciripit și cânt Văzduhul plin de-un roșu soare Și sălciile-n albă floare Răsuflu cald al primăverii Adus-a zilei miresmi. Și cât e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Prietenie, soli de pace Poartă cu drag, spre ai lumii copii Zâmbetul lor cel frățesc ni-l întoarce. 1 iunie de Ț. Oancea 1 iunie, tu vii Cu bujori și ciocârlii Și cu cete de copii Zâmbete și-al păcii cânt Sol gingaș de bucurii Slavă ție, slavă ție! ¾ POEZII CU TEMATICĂ EDUCATIVA Chipul cifrelor de Alexandru Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie ușor, Pe un picior, Gâtul vezi, e
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Parcă scapără de flori Un muncitor, mirosul Nu are un miros. 108 Țara mea de Mihai Lac Țara mea cu dulci izvoare Țară cu albastre crestre Și cu turme de mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit. Ce-nseamnă mama, patria? La câte oare s a gândit
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]