4,175 matches
-
listele tot mai lungi cu morți și dispăruți, publicate de ziarele vremii. În această atmosferă tulbure, dominată de nesiguranță și lipsuri, în toamna anului 1942 am început să învăț la Școala Normală „Al. Vlahuță” din Șendricenii Dorohoiului, la școala cunoscutului cărturar și om de cultură C.N. Iancu, având ca țel declarat să mă fac învățător și să mă întorc în satul meu natal, Dorobanți, din ținutul Botoșanilor. Evenimentele istorice care s-au petrecut în intervalul de timp până la absolvire au permis
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tineretului este garanția cea mai sigură a fericirii unui stat”), a marelui pedagog ceh J.A. Comenius („Nu se află alt mijloc mai puternic sub soare pentru înlăturarea decadenței omenești decât o bună educație a tinerimii.”) sau a marelui nostru cărturar N. Iorga, din ale cărui scrieri selectează motto-ul unuia dintre texte („Școala cea mai bună este aceea în care înveți, înainte de toate a învăța.”) Mistral, poetul francez (prieten cu Alecsandri al nostru) care a primit Premiul Nobel în 1904
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
planul ilustrațiilor (și a notelor aferente), acolo unde vremea a operat alterări iremediabile, dar și aici neam străduit să respectăm substanța ideatică și estetică propusă de autor. De asemenea, prezenta ediție beneficiază de o remarcabilă prefață scrisă de mult regretatul cărturar și profesor Constantin Ciopraga. Editura Junimea Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași" "Nici confesiuni, nici memorii, nici jurnal" scria Eugen Herovanu despre Orașul amintirilor; și tot el spre finalul volumului utiliza termenii evocări și amintiri, "fără selecție și fără plan", reconstituiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cantemirești în Rusia, prin spătarul Neculai Milescu în toată Europa); dar mai ales pentru că s-a afirmat și în timp, de-a lungul secolilor următori, ca tradiție, ca bună tradiție culturală. Tradiția aceasta, bazată pe opera cronicarilor și a vechilor cărturari și reflectată în conștiința și sentimentul generațiilor de mai târziu, explică în mare parte, nu numai cursul pe care l-a urmat mișcarea culturală din Moldova în secolul al XIX-lea dar și caracterele particulare care disting această mișcare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
bronz ca și basreliefurile de pe soclu, din care unul reprezintă pe Miron Costin la curtea regelui polon Ioan al treilea, iar cel de al doilea arestarea lui Miron Costin din ordinul domnitorului Cantemir. Sub soclu, repauzează rămășițele pământești ale marelui cărturar. (Foto-Regal) Pag. 120. Mănăstirea Hlincea, la mică depărtare de dealul Cetățuiei. Datează de la 1660, fiind construită de Vasile Lupu, după cum o atestă o veche inscripțiune în grecește, de pe zidurile interioare ale bisericii. Neculai Costin arată, în Letopisețele sale, că Hlincea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
istoricul literar, Constantin Ciopraga a trecut la cele veșnice în ziua de 2 februarie 2009 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Prin trecerea în neființă a academicianului Constantin Ciopraga, cultura ieșeană a pierdut pe unul dintre ultimii cărturari importanți, de amplă respirație umanistă, format în epoca marilor modele interbelice. CONDURACHE, GHEORGHE VAL[ERIU] (1950-2007) SCRIITOR și CRITIC LITERAR Publicist de ținută, devotat culturii ieșene, căreia i s-a dedicat trup și suflet, Valeriu Gheorghe Condurache rămâne un spirit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
la Veneția, Botoșani-Ipotești, Iași, Chișinău, Brăila, Putna ș.a. Prof. univ. dr. Dumitru Irimia a încetat din viață, răpus de o boală necruțătoare, la 3 iulie 2009 și a fost înhumat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Lingvist în toată puterea cuvântului, cărturar animat de resorturile generatoare de viață ale marilor idei, prof. univ. dr. Dumitru Irimia a fost și rămâne un apărător al valorilor românești. IRINESCU, TEODORA (1950-2008) LINGVIST și AVOCAT Profesionist de elită, pasionat cercetător, conf. univ. dr. Teodora Irinescu a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Movila, pe lângă care activă din 25 decembrie 1747 o școală sloveneasca și românească, atestata și la 6 decembrie 1765, căreia i se adaugă probabil și una ținutala. Locul școlii din Huși este însemnat în planul dichiului Iorest Dan. Reputatul ierarh cărturar Veniamin Costachi studiază la scoala episcopala de la Huși între 1782 și 1784. Școlile episcopale sunt menționate documentar și în perioada 1803-1823. în perioada dintre 1836 și 1853 sunt atestate școli particulare cum ar fi cele ale dascălilor Anastasie, Nicolae sin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
local (actualul local vechi) se desfasoara între 1912 și 1913, fiind inaugurat în septembrie 1913. În acest context au fost distruse de antreprenor havuzul și cișmeaua, care se datorau lui Narcis Crețulescu, rector al Seminarului între 1880 și 1884, redutabil cărturar. În timpul construcției localului cursurile s-au desfășurat în casele Ilie Herșcovici (ulterior Malisalian), situate pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea hotelului demolat. Participarea armatei române la ostilitățile militare din Primul Război Mondial are ca urmare adăpostirea Spitalului Militar „Fălciu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
id="(551, p. 149)"/>. Prin 1644, Paul Beke (iezuit ungur, paroh al catolicilor din Iași) observa că moldoveanul este primitor, ospătând „mai ales pe cel care cunoaște limba stăpânului” <endnote id="(655, p. 279)"/>, iar peste câțiva ani Evlia Celebi (cărturar otoman) nota că românii „trăiesc În bune relații cu cei din neamul armenesc ; nu le plac Însă deloc evreii” <endnote id="(76, p. 717)"/>. Dimpotrivă, Cantemir credea că, În Moldova, ospitalitatea (anume cea mănăstirească) nu depinde de confesiunea străinului sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România sunt „anticonservatori” și „antitradiționaliști”, Îmbrățișând „democratismul” și „parlamentarismul”. „Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că mentalitatea evreilor este „progresistă, justițiară și democrată”, doar că - neavând impulsuri naționaliste - el considera aceste trăsături psihoideologice ca fiind benigne <endnote id=" (204, p. 66)"/>. Aceasta, spre deosebire de ultranaționalistul Corneliu Zelea Codreanu, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(813, p. 114)"/>. Chiar și Însurătoarea cu „o femeie de alt neam” (fie ea și creștină) era „de ocară” În satul sau târgul românesc. O confirmă vechile ofisuri domnești din secolul al XVIII-lea <endnote id=" (577)"/>, dar și cărturarii români din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1819, de exemplu, Moise Nicoară credea că „străinul” și „muierea” („muieri Îndemnate și Învățate În toate blăstămățiile”) sunt doi agenți ai răului, două unelte ale Diavolului. Din această perspectivă, „muierea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia nu-l udă, nici vântul nu-l usucă, nici munca nu-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de impactul lor În rândul oamenilor simpli. Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele antisemitismului popular (pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri simpliste (de genul „evreii trăiesc din Înșelă ciune”, „ei sunt inteligenți, dar vicleni” etc.) este istoricul Nicolae Iorga. Și a făcut-o nu atât În cărți savante de istorie, care se adresau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
v-au fost date ; vi le dădeam noi [= românii], din acel sentiment de culpă despre care ți-am vorbit. Atâția ani de spaimă și umilire trebuiau plătiți Într-un fel” <endnote id="(765, p. 279)"/>. De-a lungul secolelor, mulți cărturari au Încercat să găsească un răspuns rezonabil la Întrebarea dacă antisemitismul prelungit a influențat sau nu caracterul psiho-moral și intelectual al evreilor. Și, dacă da, influența a fost de natură pozitivă (cum credea Schwarzfeld) sau negativă (cum credea Eminescu) ? Este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trage, amândoi să poticnesc” (mss. BAR nr. 213 ; <endnote id="cf. 179, p. 174"/>). „Pilda orbilor” a făcut carieră și În iconografia creștin-ortodoxă. Pe la 1730, Dionisie din Furna Îi Învăța pe meșterii de icoane să realizeze astfel această imagine : „Arhierei, cărturari și farisei propovăduind și În spatele lor diavoli ce-i leagă la ochi cu năframe și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea și ei cu ochii legați de diavoli) ; și alți diavoli, ținându-i pe toți legați cu o funie, Îi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cultural central-european -, legenda „evreului rătăcitor” a fost destul de răspândită, mai ales În secolul al XIX-lea și mai ales În limbile maghiară și germană <endnote id="(72)"/>. Nu Întâmplător, tocmai cu această legendă și-a Început și și-a Încheiat cărturarul pașoptist József Eötvös scrierea sa politică Emanciparea evreilor, publicată În limba maghiară la 1840 și În italiană la 1842. Numai acordarea drepturilor politice și economice evreilor din Europa Est-Centrală - credea el pe bună dreptate - putea să rezolve situația acestor oameni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faptul că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românii gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor din Transilvania nu a fost Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu. Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără țară, În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
români cu un popor „Învingător”, o făceau referindu-se la strămoșii acestora, romanii Împăratului Traian (vezi cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic practicate de reprezentanții Școlii Ardelene). Interesant este faptul că, tot În căutare de modele prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau : „Câinii de jidovi Îl chinuiau [pe Isus]” <endnote id="(16)"/> ; sau : „Jidovii s-au adunat/ Tot cu furci și cu topoare,/ Pe Dumnezeu să-l omoare” <endnote id="(15, p. 72)"/> ; sau : „L-au prigonit 12 jidovi tâlhari,/ Buni cărturari,/ Pe cruce l-au răstignit...” etc. <endnote id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însuși a intervenit pe lângă Alexandru Cuza Vodă, cerând protecție pentru evreii din Galați <endnote id="(743, p. 47)"/>. Îngrozit de aceste evenimente și neștiind ce să apere mai Întâi, „pe hebreii masacrați În pământ român sau onoarea proprie a românilor”, cărturarul Ion Heliade- Rădulescu scria următoarele Într-un articol publicat În Naționalul (din 11 aprilie 1859) și intitulat „Masacrul din Galați” : Populația [...] află pretext de pradă, de ucideri și de cele mai neomenoase crime ; mulți hebrei fură uciși și mai mulți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și depășească limitele de conservator, „cu gesturi de aparență liberală”, cum l-a definit George Călinescu <endnote id="(130, p. 134)"/>. De regulă, vinovat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că anume grecii au fost aceia care au organizat și au Întărâtat mulțimea să participe la pogromul de la Galați din 1859 <endnote id="(893, p. 250)"/>. „Nici Însuși În Rusia hebreii nu mănâncă la copii”, scria Ion Heliade-Rădulescu În 1859. Cărturarul român se Înșela amarnic, pentru că În Rusia, În secolul al XIX-lea și chiar În primele decenii ale secolului XX, se credea că evreii practică infanticidul pentru a se Împărtăși cu sânge de băiat creștin. Acesta a fost, de altfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu au mai fost Înregistrate (ca În celelalte țări din zonă) tulburări sângeroase sau procese juridice având ca motiv acuzația de omor ritual. Totuși, această legendă și-a continuat cu oarecare succes destinul În cărțile, articolele sau discursurile unor publiciști, cărturari și politicieni români. Stereotipul se Întipărise prea puternic, timp de secole, În mentalitatea populară pentru a nu fi speculat până la ultima consecință. Iată un exemplu de la sfârșitul secolului al XIX- lea, care Îl are ca erou principal pe redactorul ziarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]