4,790 matches
-
o chinuia poate cu discuțiile. Personajele discutau mult și erau multe. Marcu pierdea deseori șirul evenimentelor și mai cerea detalii din cînd în cînd, dar nu era cu adevărat interesat. Se plictisea. Se simțea ca și cum ar fi fost înlănțuit de canapea, în fața floricelelor și a ecranului. Rîdea cînd o vedea pe fufă că plînge la unele scene și tata o-mbrățișează. Totuși, își păstra rîsul pentru sine. După serial, tata le-a zis c-a venit ora de culcare. Marcu nu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
individualității prin creație. Elementele acestui crez artistic sunt răzvrătirea, veninul, durerea, care intră în componența unui "act oficial" prin care poetul lasă urmașilor moștenirea literară. În Testament, Arghezi consideră poezia o domniță răsfățată, plină de sensibilitate spirituală. "Întinsă leneșă pe canapea/ Domnița suferă în cartea mea". În concepția lui Arghezi, sfera literară este o îmbinare între talent, inspirație, efort: "Slova de foc și slova făurită/ Împerecheate-n carte se mărită". Poetul se consideră robul cititorului, care este " Domnul". Flori de mucigai
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
singura dată când s-au înțeles realmente bine se aflau la el acasă, într o săptămână de vacanță, dragoste și sex. La prima mea întâlnire cu Ana, era evident că nu punea mare preț pe aspectul ei fizic. Stătea pe canapea cu jumătate de fund, își ținea mâinile între genunchi și nu mă privea când vorbea, ci doar când vorbeam eu, pândindu-mi fiecare gest. În doar două ore a reieșit clar că în trecutul Anei se pe trecuse un viol
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
uscățiv, un alergător neobosit. Urmărit de câini, poate parcurge distanțe foarte lungi fără să se oprească măcar o dată. Dar mistrețul ciobanului meu nu alerga atât. Cucerit de dulceața vieții domestice, preferă să se întindă, seara, cât e de lung pe canapeaua din camera de zi și să se uite la televizor cu stăpânii lui. Trebuia să văd asta cu ochii mei. Din păcate, în ziua când am ajuns la Muntele Negru, mistrețul lipsea la apel. Cum stăpânul plecase de acasă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a simțit o durere acută, importantă. I s-a explicat că trebuie să suporte așa până când fierbe toată soluția aceea. I s-a spus că are o iritație importantă la nivelul urechii. Nu a rezistat durerii, s-a ridicat de pe canapea și a constatat că-i curge sânge din ureche și a amețit și i-a scăzut auzul. Dr. A. a luat o tijă de metal și i-a băgat-o în ureche. Dar pacienta nu a suportat durerea și medicul
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
recomandată de către lectorul acestor cursuri de vară care este subtilul paj, mînia este o acțiune psihică decompensatorie, În regimul diurn mînia nu-și găsește rostul, este un factor perturbator. Acest analist subtil știe să o așeze pe prințesa mofturoasă pe canapeaua psihanalistului să-i gestualizeze gîndurile, să-i Împrime o Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. conduită de nerefuz al vieții, să-i șteargă din memorie iubirea de luceferi, și să-i dezvolte o Încremenire În real, să o smulgă stelelor și
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
-o în mod considerabil. „Folosirile cuvintelor pot să difere unele de altele în felul în care frumusețea se deosebește de un scaun. Ele sunt incomparabile în acel fel în care anumite lucruri pe care le cumpărăm sunt incomparabile, bunăoară o canapea și permisiunea de a ocupa un loc într-un teatru. Când vorbim de cuvinte și de semnificația lor tindem să le comparăm cu banii și cu lucrurile pe care le cumpărăm cu ei, mai degrabă decât cu banii și cu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de-amiază/ Și în tristețea care mă-nconjoară/ Din nou copilăria mea visează:/ Ienibahar, piper prăjit pe plită, / Pești groși ce-au adormit în sos cu lapte,/ Curcani păstrați în zeama lor o noapte/ Spre o delicatețe infinită,/ Ciuperci cât canapeaua, în dantele,/ Icre cu bob bălos ce ochiu-și cască/ Aluaturi tapisate crescând grele/ Într-o dobitocie îngerească,/ Moi miezuri de ficați în butoiașe/ De ou de melc, înlăcrămate dulce,/ Mujdeiuri ireale, șunci gingașe/ Când sufletu-n muștar vrea să se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cum intrai din coridor în odaie, în față cu ușa, în fund, era fereastra. Intrând pe ușă, de-a stânga în colțul odăii era un cuptoraș făcut din cărămizi. De două palme de la cuptoraș, de-a lungul păretelui din stânga, o canapea mică, care servea de pat; în el dormea cu picioarele la foc, fără alt așternut. Canapeaua fusese odinioară roșie, dar acum de tot decolorată. Înaintea canapelei era o masă mică de brad, iar lângă masă, de cealaltă parte, un scaun
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ușă, de-a stânga în colțul odăii era un cuptoraș făcut din cărămizi. De două palme de la cuptoraș, de-a lungul păretelui din stânga, o canapea mică, care servea de pat; în el dormea cu picioarele la foc, fără alt așternut. Canapeaua fusese odinioară roșie, dar acum de tot decolorată. Înaintea canapelei era o masă mică de brad, iar lângă masă, de cealaltă parte, un scaun de brad, nevăpsit, ca și masa. Acesta era tot mobilierul din odaie. Cărțile și le ținea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
făcut din cărămizi. De două palme de la cuptoraș, de-a lungul păretelui din stânga, o canapea mică, care servea de pat; în el dormea cu picioarele la foc, fără alt așternut. Canapeaua fusese odinioară roșie, dar acum de tot decolorată. Înaintea canapelei era o masă mică de brad, iar lângă masă, de cealaltă parte, un scaun de brad, nevăpsit, ca și masa. Acesta era tot mobilierul din odaie. Cărțile și le ținea întinse pe jos, de la fereastră până lângă masă, pe paviment
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
schițeze dorința sau măcar acceptul de a fi salutate: aștepți să-ți dea atenție, să-și schimbe poziția, să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai multor alte ce s-au introdus cu moda, casele au trebuit negreșit să primească o formă străină și potrivită cu natura ideilor de astăzi"28. Referindu-se apoi la aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să realizeze în cadrul acelor ateliere, și pe baza comenzilor primite de la populație, articolele ce țineau de profilul celor șase meșteșuguri, de la diverse tipuri de încuietori, balamale, broaște franțuzești, felurite șuruburi metalice ori din lemn, unelte sau instrumentar agricol, trăsuri, mobilier, canapele, lăzi metalice ori geamantane, până la hamuri, șei, tocuri de arme, bile pentru biliard, tulumbe, galerii de scări, unelte de tors, draperii, ornamente ș.a., toate "după cele mai noi metoduri", asigurându-se atât confecționarea din nou, cât și reparația lor. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
schițeze dorința sau măcar acceptul de a fi salutate: aștepți să-ți dea atenție, să-și schimbe poziția, să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
am găsit pe Boby Cacoveanu în holul de la intrare și, o săptămână întreagă, vădit la curent cu plecările și sosirile mele, m-a așteptat aproape în fiecare zi. De la a doua vizită avea deja tabieturile lui: se înfunda în colțul canapelei cu o plăcere nedisimulată, păstra pardesiul la îndemână pentru cazul în care s-ar fi văzut nevoit să-mi rejoace scena demnității ultragiate, bea dintr-o înghițitură câteva cafele fără zahăr, fuma, scotea la răstimpuri din buzunarul de la piept un
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
roagă slujitorul bătrân, pe Ion, să-i pregătească armăsarul pentru călătorie. Ca și în Cânele Bălan, credincioasa slugă încearcă să-și avertizeze stăpânul în privința pericolului, dar este ridiculizată de acesta. În răstimpul preparativelor pentru excursia de seară, eroul adoarme pe canapea, iar restul nuvelei constituie un vis tulburător, elementul de tranziție dintre starea de veghe și cea onirică fiind un simplu spațiu lăsat gol pe pagină. Interesant este că acțiunea are continuitate certă: călare, tânărul boier se grăbește, apoi, să ajungă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
vedere din Veneția, "plină de nostalgia orașului acela", și "o impresie după femeia cu părul roșu al lui Henner" realizate de G. Petrașcu. Salonul este decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile și canapeaua reprezentând fabule de La Fontaine. Practic, ne aflăm în plin decor rococo pe care-l îndrăgea Pașadia din romanul decadent al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Și salonul adăpostește o colecție de pictură unde Grigorescu, Mirea, Luchian și Petrașcu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe o canapea, sărut transmițându-și ecoul voluptuos unei viori, în Cei care se iubesc. Langorii și prețiozității valorificate monden, un simbolism kitschizat, manierizat, edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
morții. Mihai Teișanu (1883-1943) realizează în Femeie cu masca (Ulei pe pânză, 1,175 x 0,845 cm, semnat și datat jos cu negru: M. Teișanu, P.N.1263, 1912?) "portretul" unei demimondene aflată într-o încăpere salon, așezată pe o canapea. Ca și în tablourile mir-iskusstnicului Konstantin Somov, descriind scene de carnaval în atmosfera libertină a secolului XVIII, Teișanu reține amănuntul picant și-i conferă un aer de mister. Femeia are dezvelit unul dintre sâni, poartă o mască și o rochie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ai părinților ei. Când a sunat soneria, s-a repezit să deschidă. A luat cutia de bomboane și florile din mâna musafirului, după care s-a așezat în mijlocul sufrageriei și a început să mănânce, iar florile le-a aruncat pe canapea. Mama a trebuit să primească musafirii, invitându-i să intre. Cei doi s-au așezat pe canapea, dând ușor deranjați florile la o parte. Totuși, impresionați de drăgălășenia fetei, au încercat să intre în vorbă cu ea. Nu vedeți că
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și florile din mâna musafirului, după care s-a așezat în mijlocul sufrageriei și a început să mănânce, iar florile le-a aruncat pe canapea. Mama a trebuit să primească musafirii, invitându-i să intre. Cei doi s-au așezat pe canapea, dând ușor deranjați florile la o parte. Totuși, impresionați de drăgălășenia fetei, au încercat să intre în vorbă cu ea. Nu vedeți că am treabă? Trebuie să termin de mâncat bomboanele, altfel rămân fără ele. Găsiți cel puțin trei greșeli
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
n-are nici un sens să-l pui pe acel personaj să stea într-un picior sau să fie îmbrăcat în nu știu ce costum de epocă. Este foarte important să asculți ce spune el în momentul în care stă așezat pe o canapea și are o cafea lângă el. Este, de fapt, tot ce trebuie să-ți livreze acel personaj. Eu, care în timpul facultății eram un taliban al documentarului de autor, adică nu suportam comentariul din off, nu suportam "capetele vorbitoare", nu suportam
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită să renunțe la următoarele piese de mobilier: „dou) oglinzi bronzate, un bufet cu oglindă, o oglindă mare, patru canapele, dou)zeci de mese și patruzeci de scaune”. În mod evident, în zilele de sărbătoare sau în timpul obișnuitelor zile de târg, viața orașului căpăta un „supliment” de dinamism, prin afluxul populației din mediul rural. Așa cum am mai precizat, în aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ale unor bunuri conform punctului 12 din Convenția de Armistițiu” încheiată la mijlocul anului 1945, au fost consemnate următoarele confiscări: „...un pian, 50 de paturi de fer, 5 mese, 4 bănci lungi, 10 dulapuri mari, 25 de scaune, 2 fotolii, 2 canapele (...)”. g. Contribuții civice La inițiativ prefectului de atunci, Gheorghe Rășcanu, în anul 1923 a început la Vaslui o campanie publică de strângere a fondurilor necesare înălțării unui monument al eroilor căzuți pentru întregirea neamului. Liceul Ortodox de Fete a strâns
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]