5,421 matches
-
limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în emisia sunetelor, formând tubul fonetic cu volum și formă specifică. Producerea articulării necesită din punct de vedere fonetic, modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
explozivele p, b, m, f, v, k, d, după cum reiese din palatogramele următoare: fig.9 și fig.10. În insuficiența velară se modifică modul de articulare și locul de articulare, după cum limba intră în contact cu o anumită regiune din cavitatea orală, după cum există sau nu un contact accesoriu al limbii cu bolta palatină (Vezi clasificarea consoanelor după modul de producere) (159, p. 62-66). 1.3.5. În realizarea diverselor moduri de articulare verbală are o mare importanță sfincterul palato-faringeal. Vom
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterioară, într-o margine liberă. Se compune din țesuturi musculare și fibroase, nervi și vase de sânge acoperit cu o membrană mucoasă. Suprafața orală este concavă în poziție de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
compune din țesuturi musculare și fibroase, nervi și vase de sânge acoperit cu o membrană mucoasă. Suprafața orală este concavă în poziție de repaus, în timp ce suprafața nasală este convexă și se continuă cu podeaua cavității nasale. A doua treime a cavității mediane a vălului răspunde de mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mișcările fine și rapide necesare actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
actului de articulare. Segmentul antero-posterior al palatului dur este format din aponevroza palatină care se continuă cu uvula, parte mai puțin activă în închiderea naso-faringiană. Vălul face mișcări rapide, esențiale pentru o vorbire corectă. Separă cavitățile nasale de faringe și cavitatea orală în timpul actului de deglutiție și în vorbire, cu excepția consoanelor nasale. Mușchii oro-faringieni cu rol în vorbire - palatal și faringeal- sunt atașați de aponevroza palatală și acționează simetric ridicând și coborând vălul palatin. Mușchiul palato-gloss se inserează de pe fața orală
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sunt relaxați și aerul trece în nasofaringe, apoi prin narinele posterioare în nas și afară. În timpul vorbirii, cântatului, suflatului și respirației orale, aerul iese pe gură. Pentru prevenirea trecerii curentului de aer prin nas e necesară o completă închidere a cavităților nasale la nivelul nasofaringelui. Închiderea este realizată prin acțiunea sincronică a mușchilor constrictor superior ai faringelui - pterigofaringianul palatal (sfincterul) pteringofaringianul inserat pe „Humulus”, levator-palati și palato-faringianul. Acești mușchi acționează împreună separând rezonatorul oral de cel nasal, închiderea completă fiind realizată
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate face ușor numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu o presiune mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
numai conștient și rareori simultan. Suflatul se realizează pe nas și pe gură simultan, dar mai eficace și cu o presiune mai mare dacă nasofaringele este închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea nasofaringiană nu e
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
închis (calea nasală folosită pentru suflatul nasului, pentru eliminarea mucozităților din cavitatea nasală). În cavitatea orală poate fi menținută o presiune mare care să se exercite asupra respirației mușchilor obrajilor și buzelor (închise) cu un sfincter nasofaringian bine închis. În cavitatea nasală această presiune nu poate fi realizată, aerul refluând. Dacă închiderea nasofaringiană nu e posibilă, aerul poate totuși fi ținut în gură cu un grad oarecare de presiune numai atunci când istmul orofaringian este închis prin coborârea palatului și ridicarea dosului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vălul palatin reprezintă partea funcțională cea mai valoroasă, de necompensat, de nelipsit a organului de articulat” (106; p.196), lungimea și capacitatea sa funcțională având un rol important în realizarea actului normal de vorbire. Rolul vălului palatin este să separe cavitatea orală de cea nasală și să le reunească din nou prin mișcări rapide suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o acțiune postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior superior al faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
postero-inferioară peretelui posterior al faringelui la adulți și peretelui posterior superior al faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și supra adăugite
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
faringelui la copil, făcând o comunicare largă între oro-faringe și cavitatea orală, pe care le izolează complet de rhinofaringe formând istmul velo-faringian. În activitatea fonatorie datorită vălului palatin, cavitățile de rezonanță nu rămân unități separate ci ele funcționează ca o „cavitate unică de rezonanță” (fig.12), (85; p.358). Până în anul 1956 s-a crezut că elementele caracteristice acestui fenomen sunt armonicele determinate de rezonatorul nasal și supra adăugite spectrului vocalic. Experimentele făcute în acest sens au arătat că nu adăugarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de noi formanți produce nasalizarea ci mai curând suprimarea unor intensități din benzile de frecvență ale spectrului vocal, deci se poate vorbi de un fenomen de filtrare selectivă a amplitudinilor (fig.13). Emisia nasalizată determină o scădere de presiune în cavitatea orală cu consecințe asupra reglării sensibilităților interne, rolul lor activ în reglarea fonației ar fi unul din principalele motive pentru care experimentele cu ajutorul pavilioanelor faringo-bucale artificiale nu au dat bune rezultate. W. Meyer-Eppler și G: Ungeheuer, 1958, citați de Morley
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Configurația camerelor de rezonanță se modifică, presiunea intraorală scade și apare nasonarea, simptom specific vorbirii rhinolalice cu repercusiuni asupra procesului de articulare fonetică. În rhinolalie mișcările de articulare devin asincronice: laringele și partea posterioară a limbii sunt coborâte, trecerea în cavitatea orală se îngustează, calea spre cavitatea nasală se mărește și presiunea intraorală scade modificând fonația. O insuficiență velară cu o anumită determinare etiologică permite ca o parte din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
presiunea intraorală scade și apare nasonarea, simptom specific vorbirii rhinolalice cu repercusiuni asupra procesului de articulare fonetică. În rhinolalie mișcările de articulare devin asincronice: laringele și partea posterioară a limbii sunt coborâte, trecerea în cavitatea orală se îngustează, calea spre cavitatea nasală se mărește și presiunea intraorală scade modificând fonația. O insuficiență velară cu o anumită determinare etiologică permite ca o parte din aerul subglotic să refluieze nazal, amplificând rezonanța nasală și pentru consoanele orale. Cantitatea de nasalitate crește cu cantitatea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de timp s-a crezut că despicăturile de buză și palat se datoresc unei opriri în creștere în timpul lunii a 2-a și a 3-a de viață intrauterină și a unui defect de unire a diverselor procese ce înconjoară cavitatea orală primară. Depășindu-se timpul, defectul rămâne și copilul se va naște cu o malformație. Există unele forme de despicături incomplete sau discontinui, semnalate de V. Veau, care ar pleda pentru această explicație. Frazer este însă acela care arată că
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
embrion de 10mm. În absența coalescenței dintre muguri, pereții epiteliali nemezodermizați se topesc prin degenerescență chistică (Steiniger) sau prin micronecroză (Menkeș) și astfel separarea dintre ei rămâne definitivă, lamele palatine neunindu-se pe linia mediană cu vomerul pentru a separa cavitatea bucală de fosele nazale (embrion de 30 mm, sfârșitul lunii a 2-a). Formele caracteristice de despicături considerate de către unii autori ca rezultatul unor regenerări intrauterine pledează în favoarea acestei concepții. Etiologia despicăturilor labio-maxilo-palatine rămâne însă o problemă neelucidată, ca de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
deplasează punctul de articulație pentru consoanele linguo-dentale, linguo-palatale și a siflantelor. De exemplu, pentru r apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai mare post-linguală comparativ cu celelalte vocale (21; p.135-158). Aceste afirmații sunt confirmate în cercetarea noastră de dificultățile pe care corectarea vocalei „i” le ridică în practica logopedică datorită fenomenului de laringisare, care se produce cu dificultate în situația cavităților supraglotice nedimensionate normal din punct de vedere spațial (192; p.84-113; 193 p.547-693). Chirurgii și logofoneticienii au căutat să definească matematic această problemă. Schmidt și Fränkel, citați de Luchsinger (1959) au găsit o valoare de 5 mm la vocalele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
punct de vedere fenomenologic în bucla comunicării, pe motricitatea fonoarticulatorie implicată în mecanismele de emitere, ceea ce duce la scăderea gradului de inteligibilitate al mesajului transmis. Simptomatologia se situează la nivelul efectorilor periferici prin afectarea suflului și a modelării lui în cavitățile supraglotice, faringobuco-nasale, sonorizarea cuvintelor emise având o importantă încărcătură de elemente cu valoare aleatorie în comunicare. Rhinolalia se construiește cu manifestări specifice anomaliilor congenitale și dobândite velo-palatine, determinate de lipsa de integritate morfo-anatomică a mușchilor labiali, palatali și velari, a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]