3,958 matches
-
asasin rătăcit, o droaie/ de furnici necăsătorite,/ un copac cu mustăți, / o barză tânără,/ un copil cu un picior de carton/ și trei ignoranți ai legilor mișcării.// La sfârșit apare/ câinele de seară/ care-i latră tare/ și-i poftește-afară” (Cearta cu haosul). Deși critica literară a situat-o pe C. în categoria personalităților lucide, care își cenzurează prin inteligență impulsurile și instinctele, tema dominantă a poetei a rămas iubirea neinhibată de vreo prejudecată, dar tratată cu umor sau cu melancolie
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
șoricei, București, 1985; Lady of Miracles, tr. Laura Schiff, Berkeley, 1988; Call Yourself Alive, tr. Brenda Walker și Andreea Deletant, Londra, 1988; Life Sentence, New York-Londra, 1990; Cheerleader for a Funeral, tr. autoarei în colaborare cu Brenda Walker, Londra-Boston, 1992; Cearta cu haosul, București, 1993; Desfacerea lumii, București, 1997; Take My Word for It, New York, 1997; Something Old, Something New, Tuscaloosa (Alabama), 2002; Memoria ca zestre. Cartea I (1948-1953, 1975-1979, 1987-2003), București, 2003. Traduceri: Vladimir Maiakovski, Ce să fiu?, București, 1950
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Bine faci, bine găsești. (39) Bine faci, rău găsești. (40) Fapta bună repede se uită. (40) Cine face-o faptă bună nu moare de tot. (41) Călcarea pe coadă se lasă cu sfadă. (41) Mai bine înghit și tac, decât ceartă pentru-un fleac. (42) Graba strică treaba. (42) Bate fierul cât e cald. (43) Sângele apă nu se face. (43) Frate, frate, dar brânza e pe bani. (44) Cu prietenii nu se fac afaceri. (44) Prietenul la nevoie se cunoaște
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în familie, între membrii familiei, unde regulile de politețe sunt mai laxe, altercațiile verbale apar mai frecvent între soți, între părinți și copii, decât în situații conflictuale în afara familiei, cu persoane străine de familie. Cu persoanele din afara familiei se evită cearta și conflictele deschise. Pe de altă parte, gesturile de violență fizică sunt mai puțin utilizate în raport cu membrii familiei, comparativ cu situațiile de conflict cu persoane străine, din afara familiei. Poate că unul dintre cele mai frapante aspecte specifice violenței domestice este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu mai profundă tristețe, disperare. Efectele globale, vizibile, asupra copiilor care cresc la această vârstă cu părinți cu violență în cuplu sunt boli frecvente, timiditate exagerată, neîncredere în ei înșiși, probleme de comportament printre ceilalți copii de vârsta lor bătăi, certuri, țipete, plâns. Așa cum am spus, aceste manifestări încep să difere la fete și băieți; în vreme ce băieții manifestă deschis violența, fetele devin mai „rejectante, neliniștite, pasive și anxioase”. între doi ani și jumătate și trei ani și jumătate se conturează și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăsături particulare ce se vor confirma și rafina de-a lungul întregii vieți, în diferite instanțe sociale. La vârsta preșcolară, adică la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare se mențin. în plus, apar trei tipuri de reacții specifice față de certurile adulților: 46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lungul întregii vieți, în diferite instanțe sociale. La vârsta preșcolară, adică la 4-6 ani, reacțiile descrise la vârstele anterioare se mențin. în plus, apar trei tipuri de reacții specifice față de certurile adulților: 46% dintre copii trăiesc emoții negative atât în timpul certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
certurilor dintre adulți, cât și după aceea, când continuă să fie triști și dornici să intervină; 17% nu expun nici un fel de emoții, deși ulterior arată că au trăit sentimente intense de mânie; peste 33% au manifestat emoții intense în timpul certurilor (atât pozitive, cât și negative), deși mai târziu spuneau că au fost fericiți sau că nu le-a păsat. Acest ultim grup pare cel mai expus riscului de a deveni abuziv fizic și verbal cu ceilalți copii. La această vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se relevă printre cauzele divorțurilor: „Cea mai importantă cauză a apariției problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmată de sarcinile gospodărești (42%) și comportamentul copiilor (20%). Băutura este considerată un motiv de ceartă de o proporție semnificativă a populației (10%), afectând într-o mai mare măsură pe femei decât pe bărbați.”și „Divorțul este acceptat în situații mai degrabă extreme în principal violență și alcoolism și în mod secundar infidelitate și încetarea iubirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tonusului său psihologic, fragilizând-o, dar având în vedere simbioza în care trăiește cu propriul ei copil nenăscut, prin acest „cocktail emoțional”nociv îi destabilizează evoluția firească a acestuia din urmă, transferându-i informația agresivității. Referitor la impactul bulversant al certurilor conjugale, studii recente au demonstrat deranjamentul de ritm cardiac pe care îl induc fetusului și care nu se remite decât în câteva zile. O posibilă traumă pe care o poate traversa femeia în perioada de gestație, cu efecte dezastruoase atât
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doi adolescenți nevinovați. Cercetându-i-se biografia s-a aflat că nașterea lui s-a produs prematur datorită loviturilor nemiloase pe care mama sa le-a primit din partea soțului. Ulterior, întreaga viață a lui Robert a fost un șirag de certuri și violențe, ceea ce aduce unele explicații pentru comportamentul său criminal. înainte de a pătrunde în fondul problemei, trebuie să atenționăm că o traumă acută, eclatantă, erodează mai puțin decât una cronică, persistentă, insidioasă. De asemenea, se cuvine să reamintim și că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stadii ale dezvoltării, și față de anumite tipuri de violență. Au fost identificați câțiva factori de risc care construiesc vulnerabilitatea sănătății mentale a copilului și al căror efect este influențat de genul și vârsta acestuia: să crești într-o casă cu certuri și tensiuni; în cercetarea longitudinală condusă de Alain Stroufe (2005, p. 191), concluzia cu privire la a fi martor la astfel de evenimente, în copilăria mică (preșcolar), este că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
osmoza factorilor de putere asupra sorții populației conduse. Nevoile statului, justiția, fiscul și biserica, au determinat și motivele împărțirii țării în județe ori în ținuturi ori în alte structuri administrative. Din considerente fiscale dar și politice ori din ambiții și certuri domnești s-a bifurcat țara, Țara de Sus și Țara de Jos, fiind mai întâi 2 vornici apoi s-au făcut 4, cărora li s-au adăugat și 4 logofeți, făcând prin aceasta ca autoritățile locale să se diferențieze - de la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zice: „poruncesc (Nicolau Vodă) pe la județe la țară, pe la Pârcălabi, să nu închidă oamenii pentru fiece vină, ci care ar fi mai grele judecăți să-i orânduiască la Iași, la Divan, cu sorocu de la Pârcălab". Pârcălăbia avea în atribuțiuni cercetarea certurilor și vinovățiilor mai mici, pentru care aveau dreptul de a aplica, la trebuințe, arestări ori trimiteri la Iași, la Divan - pentru fapte mai grave. Pârcălab în limba ungurească însemna și „păzitoru de închisoare", un funcționar care avea o asemenea însărcinare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceia: „Ce ți-i scris, în frunte-i pus". Izbașa era un fel de funcționar comunal care primea jalbele de la oameni și le dădea răspunsul, fără nici o cheltuială. „Poate, pe la sate ei erau un fel de judecători de pace în certurile cu locuitorii", spune Melchisedec comentând susținerile cronicarului Ion Neculce referitoare la izbașii de la curtea lui Constantin Mavrocordat. „Poate că de la funcția izbașilor a rămas în limba română vorba „a ispăși" care înseamnă până astăzi, la țară: a cerceta o pagubă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de ușurul de pe menționatele moșii ale Episcopiei. La 8 iulie 1758 Inochentie scoate și de la Scarlat Ghica Vodă o nouă carte către ușurgii spre a apăra de ei moșiile Episcopiei. Vătaji mari erau amploaiații administrativi care se ocupau cu cercetarea certurilor dintre locuitori; prindeau hoții și tâlharii și-i trimiteau la Domnie. Oprindu-i pe deșugubinari și globnici, pe dăbilari și pe vătajii cei mari de a mai „învălui" satele Episcopiei, cartea lui Alexandru Iliașu din anul 1621 - lăsând aceste sate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chestiunea asupririi clerului de către dregătorii civili, cerându-se a se opri a se mai amesteca în „chestiunile rezervate de lege autorității bisericești". Prin cărți domnești satele Episcopiei erau apărate de gloabe și de deșugubine mai mici, cum erau bătăile și certurile dintre locuitori care erau lăsate judecății Episcopiei - episcopului ori protopopului -, dar cercetarea faptelor mari, a omorurilor, furtișagurilor și tâlhăriile treceau în cercetarea și globirea amploaiaților domnești, cum rezultă dintr-o carte domnească dată la 1654, în timpul lui Georgie Ștefan Voievod
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
globe de la ei". Ciobotele erau o plată ce se punea în sarcina locuitorilor care erau vizitați de amploaiații domnești, pentru acoperirea cheltuielilor făcute cu deplasarea lor în localitate. De aceea și apăreau împreună: ciobote și globă. Săvârșea locuitorul fapta - bătaia, cearta, furtul sau tâlhăria - venea slugerul hătmănesc sau slujitorul domnesc să cerceteze, aplica pedeapsa - amenda sau despăgubirea datorată, dar plătea locuitorul și cheltuielile de găzduire în localitate și cele făcute cu drumul de către globnicul ori de șugubinatorul domnesc. - lucrul viilor domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnească. Când în 1668 a izbucnit conflictul și procesul între mânăstirile Trei Ierarhi și Golia pentru feredeul cel mare de lângă Bahlui a câștigat prima cu condiția de a se îngriji de școală, feredeu și de ceasul din clopotnița cea mare, ceartă care avea a se termina în 1676 în timpul domniei lui Antonie Rusett Voievod (C. Cihodaru și Gh. Platon, op. cit., p. 180). Pentru evitarea risipei de timp, dar mai ales a oboselii, la 29 ianuarie 1862, deputații moldoveni, pentru a participa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la manifestări subtile pentru ca musafirii să înțeleagă inoportunitatea prezenței lor. Înscenarea unui conflict spontan între gazde, cu accente și tonalități ridicate, are menirea de a-l determina pe nedoritul musafir să se retragă cât mai repede. Mai frecvent sunt folosite certurile și corecțiile aplicate copiilor. Asemenea stări tensionate, create artificial, sunt, de fapt, invitații mascate pentru musafiri de a-și întrerupe imediat vizita. În alte cazuri, deși sărbătoare, gazdele recurg la un alt tertip: mimează că sunt copleșite de treburi urgente
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ioan Mardare, serdarul Dimitrie Iuga, paharnicul Costache Șendrea s-au ridicat cu alte tânguiri asupra nedreptăților ce li s¬ar fi făcut târgoveților de episcopie. Ei reclamau că la Huși nu e nici o autoritate civilă care „să judece locuitorii în certurile lor reciproce", în „chestiuni de locuri, de îngrădiri" etc., judecata se făcea la Episcopie de dichiul acesteia care „pedepsea pe vinovați cu închidere la gros și punerea în butuci". Jeluitorii cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cereau judecată administrativă, căci isprăvnicia fiind la Fălciu, este „departe de Huși, cale de 8 ceasuri". Prefectura și isprăvnicia aveau să fie strămutate de la Fălciu la Huși, după aplicarea Regulamentului Organic, în 1834, când Hușii au devenit Capitală de ținut. Cearta dintre târgoveți și episcopie s-a reluat în 1839 - sub domnul Mihai Sturza - și nu s-a potolit, cum s-a mai subliniat, până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăția orașului Huși de a Episcopiei. Se înțelege
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nici o autoritate civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
profesorul Constantin A. Ionescu (Caion). El urma să scrie cronica românească și pe cea franceză, indicându-i-se următoarele principii: "să arate care sunt cărțile bune de citit (în special cele franceze), iar vorbind de cele românești, să nu provoace certuri și discuții"344. Constantin A. Ionescu 345 a fost totuși ținut departe de publicație, deși Netzhammer îl considera: "ca un foarte talentat literat"; motivul era (așa cum spunea și regele Ferdinand) că "tânărul om, temerar, scrie cu o pană care pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe Ceaușescu în locul lui Dej a fost, din nou, faptul că „l-a considerat pe Ceaușescu îndeajuns de curajos ca să reziste rușilor”. După 1956, divergențele sovieto-chineze, atât ideologice, cât și naționale, au ieșit la iveală, confirmând bănuielile. Faptul a cauzat certuri aprinse între cele două părți, în două rânduri, cu ocazia conferinței de la București și apoi a conferinței de la Moscova, ținute în 1960. Ulterior, Uniunea Sovietică a mers atât de departe cu represaliile încât a retras în mod unilateral toți specialiștii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]