6,690 matches
-
aplicării curriculum-ului, profesorul face legătura directă și evidențiază Între ceea ce se Învață și de ce se Învață. Modelul proiectării curriculare de la Învățământul general a condus În practică la o separare Între conținuturi și obiective, iar manualele școlare actuale au fost centrate și realizate În conformitate cu acest lucru. Acestă structură curriculară devine mai accesibilă pentru profesori, permițând identificarea rapidă a unor modalități didactice concrete pentru transpunerea probramei În practica școlară. Astfel, Învățarea devine un proces clar, orientat , care sporește motivația pentru acțiune, iar
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
concursuri școlare. Există Însă și alte componente ale succesului școlar, care nu pot fi măsurate cu precizie, dar care sunt la fel de importante. Acestea sunt valorile și atitudinile, printre care motivația pentru Învățare ocupă un loc important. Modelul de proiectare curriculară centrat pe competențe simplifică structura curriculumului și asigură o mai mare eficiență a proceselor de predare - Învățare evaluare. Acestea permit operarea la toate nivelurile cu aceeași unitate: competența, În măsură să orienteze demersurile tuturor agenților implicați În procesul de educație. Un
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
în 1986, îl invită pe Philippe Hamon să redacteze articolul "Description" (p. 66), în care putem citi o primă definiție cu pretenții științifice: "(...) o unitate textuală determinată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxonomică și paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și de un pantonim, arhilexem sau metalexem cu funcție de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestare". Studiul lui P. Hamon propune o teorie generală a descriptivului din perspectiva a ceea ce el numește
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
J. Courtès, a unui articol "Descrierea" dat spre îngrijire lui Philippe Hamon (p. 66). Acesta din urmă definește obiectul nostru de studiu ca fiind: (...) o unitate textuală guvernată de operații cu dominantă ierarhizantă, taxinomică, paradigmatică. O descriere este în general centrată pe și printr-un pantonim, arhilexem sau metalexem, cu rol de termen federator sincretic (...), termen cu funcție prospectivă sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
perceapă vocea lui Dumnezeu, care răsună pe toate tărîmurile, să citească și să descifreze hieroglifele divine. Beguin, Sufletul romantic și visul, p. 109 Este ceea ce, de altfel, Balzac a pus în practică în Crinul din vale. În acest roman descrierile centrate pe un component de peisaj (florile) au cel puțin două funcții: a) declanșează reflecțiile naratorului asupra armoniei universului; (13) M-am repezit pe cîmp, în vii, și-am căutat flori ca să-i fac două mănunchiuri. Dar, culegîndu-le una cîte una
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de fabulă-intrigă și actul retoric o elaborare de argumente" (1986, p. 148), iar cele două vechi discipline au drept obiect utilizarea discursivă a limbajului. Prin urmare, se știe totuși că retorica figurilor o abordare foarte precisă a faptelor de discurs, centrată pe cuvînt și frază a lăsat în plan secund retorica părților. Cel mai bun exemplu în acest sens este cu siguranță lucrarea lui P. Fontanier. Tratatul său general Figurile discursului cuprinde, în afară de Manualul tropilor, un Tratat general al figurilor discursului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
genul juridic) sau de adunări comemorative (genul epidictic), în cele trei situații discursive repertoriate de către retorica antică apare un exercițiu preponderent: declamatio sau improvizația pe o anumită temă. Așa cum amintea R. Barthes (1970), repetat aproape obsedant mai apoi, discursul se centrează pe o suită de secvențe esențiale. Iar cel mai cunoscut dintre acestea, descriptio sau ekphrasis, fragment antologic transferabil dintr-un discurs în altul, este o descriere ce se construiește în funcție de locuri și de personaje. O dată cu ekphrasis apare probabil în secolul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
globale sunt preluate de nivelul local. Datele studiului asupra colegiilor tehnologice redefinite din Anglia și Noua Zeelandă după acest "trend global" sugerează paradoxal că, pe măsură ce sunt promovate răspunsurile flexibile, vizionare la globalizare, școlile se adâncesc într-un regim rigid al performanței centrată pe ieșiri (produs), standarde și evaluare. Concluzia analiștilor este că: În timp ce globalizarea a devenit o potențială etichetă pentru politicieni, cele două politici examinate nu par să fi întâlnit provocările pe care acest concept le presupune" (Jordan, S., Yeomans, D., 2003
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
79). Așa cum sunt enunțate în documente, globalizarea, competitivitatea și stimularea economiei cunoașterii înseamnă premierea flexibilității și inovației în curriculum. În fapt, programul specializat al școlilor analizate a evoluat în favoarea rigidității și unui status quo în curriculum, promovând o abordare managerială centrată pe standarde, ieșiri și rezultate. Pe de altă parte, flexibilitatea a fost serios afectată de resursele limitate în contextul tendinței contemporane de intensificare a muncii profesorilor în școli. Aceste observații despre experiența școlilor și a profesorilor demonstrează că, în timp ce politicienii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
principiul egalității a fost slăbit. În acest context "politicile egalității șanselor și cele de reducere a barierelor sociale se confruntă cu dilema dacă pot să fie în continuare globale din punctul de vedere al eligibilității beneficiarilor sau trebuie să se centreze pe grupuri țintă (politici selective), operând discriminări pozitive pentru persoanele aflate în dificultate" (G. Poede, Prefață, apud. Fitoussi, J.P., Rosanvallon, P., 1999 11). Se pare că în politicile educaționale fondate pe echitate opțiunea a fost pentru cea de-a doua
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
civilizației neutru din punct de vedere valoric și distanțat de credințele culturale ale celor aflați în conflict, poate oferi soluția optimă pentru o interacțiune nonconflictuală. 1.2.6. Engleza ca limbă globală O serie de studii asupra proceselor globalizării se centrează pe rolul limbii engleze, acuzată de dominare culturală și profesională asupra altor limbi. Acestea pornesc de la evidența că engleza este limba oficială în schimburile internaționale de cunoștințe și este punctul central al dezvoltării tehnologice, numărul de vorbitori de limbă engleză
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
OECD, 2000 3) Elaborarea unor standarde internaționale de învățare sau angajare, statistici și măsurători ale competențelor intercurriculare încearcă să furnizeze date raționale pentru cei care iau decizii în domeniul investiției sociale. În concluzie, cei care alcătuiesc politici în cadrul OCED se centrează pe contribuția educației superioare și a învățământului primar și secundar la o economie de piață globală și liberă, în beneficiul indivizilor. Se consideră că educația permanentă și acreditarea internațională a cunoștințelor vor reduce șomajul, inechitățile în privința averii, opoziția la schimbarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
scopurilor economice aparținând educației fundamentale, foarte mulți dintre participanți avertizând asupra riscurilor pe care le presupune definirea educației în principal prin raportare la rezultatele economice (UNESCO,1990a 8). O altă problemă dezbătută a fost echitatea. Discuțiile asupra echității s-au centrat pe folosirea educației pentru diminuarea diferenței între clasele sociale. Pornind de la faptul că "însuși sistemul școlar servește ca mecanism de selecție care ajută la reproducerea disparităților și inechităților în societate" (UNESCO, 1990a 11), efectul educației asupra claselor sociale era evidențiat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creării de priorități și să aibă propria parte în responsabilitatea comună în ceea ce privește implicarea în destinul omenirii". (E. Faure, 1974 26-27). Ce tip de educație poate conduce la acest om? Comisia a propus o educație bazată pe umanism științific, care se centrează pe folosirea progresului tehnologic și științific pentru a crește bunăstarea oamenilor și întări democrația ... Comisia a considerat ca era esențial ca știința și tehnologia să devină fundamentale și prezente în orice demers educațional destinat copiilor, tinerilor sau adulților, astfel încât să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Propunându-și o abordare interpretativă, perspectiva cercetărilor etnometodologice anunțată deja la începutul capitolului, explică raportul între școală și comunitate în baza analizei performanțelor și comportamentelor școlare ale elevilor ce aparțin unor grupuri minoritare 22. Spre deosebire de teoriile deficitului cultural explicația se centrează pe discontinuitatea culturală și conflictul cultural iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
lor în activitățile de învățare acasă. Cu cât această participare se realizează mai devreme, cu atât mai eficient este acest proces (Cotton și Wikelund, 1989, apud. Epstein, J.L., 1996 242). După cum observa J. Epstein (2005: 200), cele mai multe cercetări s-au centrat pe rezultatele pozitive ale implicării, care sunt foarte importante, însă sunt studii care demonstrează corelații negative ale unor anumite tipuri de implicare cu realizările elevilor, comportamentele lor și atitudinile părinților. Spre exemplu, în multe cercetări comunicarea frecventă a părinților cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Când aceste prime două instituții (familia și școala) formează o echipă, școala devine o adevărată forță în societate, prin promovarea unei dezvoltări integrale și continue a copiilor. Pentru a se ajunge la aceasta, școlile "trebuie să devină mai sensibile, responsabile, centrate pe copil și să se afle în strânsă legătură cu comunitatea și familia" (Booth, A., Dunn, J.E., 1996165). Scopul relațiilor între comunitate și școli este îmbunătățirea coeziunii comunității și obținerea sprijinului pentru proiectele comunității. De asemenea, în cazul în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
civică și politică, drepturile omului, educația interculturală și pentru pace, educația globală, educația pentru dezvoltare durabilă etc. În consecință, ECD este înțeleasă ca un instrument complex pentru dezvoltarea cunoașterii orientate spre valori, a aptitudinilor bazate pe acțiune și a competențelor centrate pe schimbare, care dau posibilitatea cetățenilor să aibă o viață productivă într-o democrație pluralistă. În special, ECD, așa cum este definită în Recomandare, promovează conștiința de sine, gândirea critică, libertatea de opțiune, angajamentul față de valorile comune, respectul față de diferențe, relațiile
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
și terapiilor convenționale și nonconvenționale: Teoria psihodinamică a terapiei ca învățare (S. Freud; E. Erikson); Teoria învățării prin relaxare (J. Wolpe); Teoria învățării prin modele asertive (J. Wolpe); Teoria învățării prin simulare (R. Glasser; H. Link) ; Teoria învățării prin ajutor centrat pe client, experiențială (C. Rogers; H. Freiberg); Teoria învățării prin terapia ADD (T. Hartmann; M. Dembo); Teoria sofrologică (A. Caycedo; Y. Davrou); Teoria antrenamentului mental pozitiv (J. Cantella; R. Giuseppe); Teoria programării neurolingvistice (R. Bandler; J. Grindler; S. Knight). Paradigma
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Ce-ți imaginai? Domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi. Cu un joc de cuvinte, aș spune că primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia Liviu Antonesei: Fără îndoială că domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi lucrurile în general, pe cele cu dimensiune etică în particular. Cu un joc de cuvinte, aș spune
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
foarte diferit de a privi lucrurile în general, pe cele cu dimensiune etică în particular. Cu un joc de cuvinte, aș spune că primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia, care măcar are meritul de a avea oarece legături cu realitatea. Vreau să mai spun că e mai dificilă condiția d-lui Pleșu. E mult mai ușor să fii "radical" decât să aplici nuanțele
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
condusă de d-l Caramitru pentru a-și crea un fel de paravan, care să le asigure legitimitatea. De altfel, pe 23 ianuarie, când s-a decis participarea Frontului la alegerile din 20 mai, am plecat aproape toți. Adică, FSN centra, arbitra și dădea și cu capul. Iar, de câteva ori, cu ajutorul minerilor, chiar la cap! Au mai rămas Ion Caramitru și Gabriel Andreescu o bucată de timp, ca să știm și noi ce se întâmplă în Sfânta Sfintelor fesenistă. De altfel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Vedetele momentului: Mona Muscă, Sorin Antohi, Traian Băsescu, Popescu Tăriceanu / 7 Domnii Liiceanu și Pleșu au un mod foarte diferit de a privi: primul merge pe Maxima Moralia, iar al doilea își respectă titlul cărții de dinainte de 1989, deci se centrează mai degrabă pe o Minima Moralia / 8 Vechiul CNSAS re-conspira în loc să deconspire, iar cel nou e un fel de talcioc politic / 12 1989 n-a însemnat ruptura radicală de care am fi avut nevoie, ci doar posibilitatea rupturii /.21 Toți
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ouverte aux parents qui ont des enfants sourds : „copilul surd este un copil normal în potențialitățile sale intelectuale și lingvistice; pentru a da o bună educație copilului surd, trebuie să plecăm de la ceea ce el are și ceea ce poate.“ Demersul educativ centrat pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor alternative de comunicare necesare inter-relaționării cu elevii care
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
intens noile cunoștințe. Tratamentul special, organizatoric, motivațional, social al zonelor sau persoanelor favorizează implementarea proiectelor privind amplificarea performanțelor cunoștințelor. 10. Managementul bazat pe cunoștințe este un demers continuu care nu se sfârșește cât timp există organizația. Dezvoltarea unui leadership special, centrat pe specialiști și cunoștințe, dublată de construirea unei culturi organizaționale, centrată pe generarea, utilizarea și valorificarea continuă a cunoștințelor se dovedește practic utilă. 11. Cunoștințele reprezintă o sursă principală de putere pentru indivizi și organizații. Este o realitate că , însă
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]