46,651 matches
-
gazetărești păstrate și azi: polemici șterse cu o sintagmă evazivă, îndemnîndu-i la lectură pe amatorii de picanterii literare, și veșnica bucurie cu care revistele profită și-și laudă colaboratorii cînd scriu (și) pentru alții. Pe bună dreptate, cînd ei se cheamă Sadoveanu și Arghezi. Pe coperta a treia - ultima face reclamă la titlurile editurii, semnate, de obicei, de colaboratori - un anunț nostim, într-o revistă cu texte grele (precum, de pildă, Formația ideii de personalitate, de Mihai D. Ralea): "Odată cu trimiterea
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
-l arată pe Cantemir în armură, cu sceptrul în mînă sprijinit pe un teanc de cărți, cu hermina albă de domnitor lunecînd peste brațul înzăuat. Peruca (iluministă) îi învăluie capul puternic, expresiv. Ochii mari, atent-melancolici, nasul drept, hotărît, buzele cărnoase, chemînd plăcerile, reliefate de umbra fină din dunga bărbiei. La gît, o eșarfă de mătase, atîrnînd peste armură ca un fluture. Ciudat. Bărbăția imaginii nu reușește să ascundă un anume aer feminin... Neculce îi face două portrete. Primul înainte de a fi
Portretul clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8914_a_10239]
-
ierodiacon în 1948. An în care sunt arestat pentru că am protestat împotriva scoaterii religiei din școală. Venise reforma bolșevică peste noi. Într-un protest scris de mână în mai multe exemplare și afișat în locuri publice, în școli, în prăvălii, chemam credincioșii să se opună măsurilor diavolești luate împotriva Bisericii. Sunt arestat. Fac aproape un an de pușcărie. De aceea, vă ziceam că știam Jilava. În 1955 primesc Sfânta Taină a preoției și slujesc la Mănăstirea Nicula, Arhiepiscopia Clujului. Vine altă
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
repetat numele preotului la care urmează să mă prezint dacă ies din închisoare. Numele acestui preot, în ziua eliberării, îl uitasem. ș...ț Mariana V. îmi propune să mă recomande preotului de la Schitul Darvari, duhovnicul ei. ș...ț Cum îl cheamă? George Teodorescu, zice Mariana. Îmi aduc aminte că acesta era numele pe care mi-l dăduse părintele Mina". De Ziua Crucii, 14 septembrie, preotul Teodorescu de la Darvari îl va împărtăși pe Nicolae Steinhardt. - Așa au curs faptele, cu adevărat. Vreau
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
făcut-o. Bănuiala mea că Bușcu nu era nebun și nici în stare să fie rău s-a întărit. Un fenomen care-i făcea mare plăcere și lui Bușcu și, așadar, și nouă era vizita unui cioroi, pe care îl chema Gogu. Cred că era mai inteligent decât semenii lui și, cu trecerea unor ani și a unor experiențe pe care le făcuse și nu le uitase, învățase că în zilele de restriște ale iernii putea găsi un ajutor prețios la
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
Zaraza, Mircea Cărtărescu scrie că ar fi compus melodia ce dă titlul prozei. Zaraza din frumoasa ficțiune, ar fi fost o femeie reală, iubită de Cristian Vasile și inspirîndu-i acestuia piesa muzicală, un tango foarte cunoscut. Pe Zaraza ar fi chemat-o Zarada, adică Minunata, fiind ea o țigancă prostituată și artistă de circ. Văzîndu-l și ascultîndu-l pe Vasile la Vulpea Roșie (unde într-adevăr acesta a cîntat), Zaraza se îndrăgostește și îi devine amantă. Supărat de enormul succes al cîntecului
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
pe zi, să iasă abia la ceas de seară, cînd iarna prinde puteri. O mătușă, joimăriță, stîrnește furtuna, întîmpinată copilărește: "Mi-a fost frică, și-am fugit!". Lîngă sobă, țîncul adoarme în îndoieli: "Roagă vîntul să se-ndure." Moșul Ene, chemat în ajutor, zeitate de pădure, din cele pe care poți să le tragi de barbă e, totuși, să nu uităm, fratele morții. În figura lui, de moșneag cumsecade, aducînd însă în odaie frisonul unei înfricoșătoare eredități, se strînge tot tîlcul
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit de lăstăriș și jneapăn. Lângă mine șade soția mea Liza Swift și camaradul meu de școală Teodor Ilio Ce"ljar. Nostim, fiindcă-l cheamă ca pe un pictor din secolul al XVIII-lea. Teodor se uită la Liza cu o privire pe care ea o cunoaște bine la bărbați și pe care odată mi-a descris-o "ntocmai. Era o privire "ntre un consult
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
doar familia Martin și bona, s-a jucat cu îndîrjirea unei meniri. În ciuda cancerului, de care suferă, în viața privată, domnul Martin, în ciuda artritei străinei lui tovarășe. În ciuda tuturor slăbiciunilor din oameni și din instituții. Din istorie. Pentru istorie. Mă cheamă Crina În numărul 11 al revistei Noua literatur| se face un popas-portret Robert Șerban. Un interviu amplu - de la care rămîi și cu visul la uzina pentru lansări fantastice ale cărților de poezie, acțiune pe care și-o propune temeinic intervievatul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8902_a_10227]
-
Este limpede că, plasându-se prin cartea sa într-un unghi în care se întâlnesc ori suprapun atâtea tendințe, Corin Braga realizează o performanță din familia celor frecventate de Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu ș.a., oferind - celor ce se simt chemați de o asemenea reflecție - motive pentru a proiecta o nouă taxonomie științifică. Mai mult decât neîndoielnica reușită a cărții pro-priu-zise (deși nu în pofida, ci tocmai în virtutea sa), mă interesează acest culoar metaștiințific pe care Braga îl parcurge, îndreptățind știința socio-umană
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
folosință. Fotografia nu înregistrează victoria, războiul a continuat la Iwo Jima și după momentul imortalizat pe peliculă, iar o parte din cei care au ridicat steagul au murit în anonimat. În al doilea rînd, fotografia reprezintă ceea ce în cinematografie se cheamă o "dublă", aceeași scenă se filmează de mai multe ori, iar la montaj se alege cea mai reușită variantă. Situație penibilă, din ea lipsesc o parte din protagoniștii inițiali, inconvenient supărător, dar nu insurmontabil pentru mașina de propagandă. Foarte bine
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
austeritate, sînt atrăgătoare prin poveștile pe care le conțin, prin faptul că devin, în fond, certificatul existenței și tradiției îndelungate. Aceste locuri atît de palpabile mărturisesc întru redescoperirea identității, atît de disprețuită în anii comunismului. Cu materialul documentar în mînă, chemat la fața locului de ispita cunoașterii, faci aproape orice ca să și ajungi. Traseul pe care l-am ales a însemnat, de data asta, bisericile de la Hoșman, Alțîna, Agnita și Dealu Frumos. O zi la bisericile săsești poate aduce liniște în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
Brazilia până în Africa, Goa (India), Macau (China), sau chiar Timorul de Est (în arhipelagul indonezian). Strălucirea acestui pavaj conferă o notă de intimitate spațiilor publice, prefăcându-le într'un fel de saloane sub cer deschis. Iar dacă vreți să știți cum îl chema pe arhitectual care a stilizat "casa portugheză ca'n basme" (sau, mai curând, ca în cântecul Amáliei Rodrigues), atunci rețineți numele acestui Ion Mincu lusitan: Raul Lino (1879-1974). Portugalia oferă din plin ambianțe ideale pentru etalarea frumuseții artistice. De când sunt
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
Despre limită sau Ușa interzisă, ar mai avea nevoie astăzi de sporirea prestigiului prin săvîrșirea unui plagiat într-o Notă introductivă sau în paranteza unei digresiuni culturale? Se poate intra în memoria colectivă în două feluri: fie sculptînd, dacă te cheamă Michelangelo, o Pieta, fie, dacă te cheamă Laszlo Toth, mutilînd-o. Fie pictînd, dacă te chea-mă Rembrandt, Rondul de noapte, fie, dacă te cheamă Wilhelmus de Rijk, tăind pînza aceasta pe diagonală cu cuțitul. Ion Spânu a ales varianta a doua
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
avea nevoie astăzi de sporirea prestigiului prin săvîrșirea unui plagiat într-o Notă introductivă sau în paranteza unei digresiuni culturale? Se poate intra în memoria colectivă în două feluri: fie sculptînd, dacă te cheamă Michelangelo, o Pieta, fie, dacă te cheamă Laszlo Toth, mutilînd-o. Fie pictînd, dacă te chea-mă Rembrandt, Rondul de noapte, fie, dacă te cheamă Wilhelmus de Rijk, tăind pînza aceasta pe diagonală cu cuțitul. Ion Spânu a ales varianta a doua. Perdantă. Ca să aflu numele celor doi mutilatori
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
paranteza unei digresiuni culturale? Se poate intra în memoria colectivă în două feluri: fie sculptînd, dacă te cheamă Michelangelo, o Pieta, fie, dacă te cheamă Laszlo Toth, mutilînd-o. Fie pictînd, dacă te chea-mă Rembrandt, Rondul de noapte, fie, dacă te cheamă Wilhelmus de Rijk, tăind pînza aceasta pe diagonală cu cuțitul. Ion Spânu a ales varianta a doua. Perdantă. Ca să aflu numele celor doi mutilatori a trebuit să navighez îndelung pe internet. Am găsit numele lor la "Michelangelo. Vandalism" și la
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
post-mortem în numele Institutului de Lingvistică Rosetti-Iordan. Un lucru poate greu de acceptat pentru ei. Am venit în contact apoi cu lingviști cu o generație mai tineri, precum Marius Sala, Maria Manoliu Manea, Al. Niculescu și alții. În 1984, am fost chemat la Pisa în calitate de românist. M-au tatonat, eu m-am gândit și până la urmă nu am putut refuza Universitatea din Pisa, care este una de tradiție seculară, sediul unei renumite școli de excelență cum este Scuola Normale Superiore. Deci am
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
mult necăjiților și răbdătorilor noștri străbunici!..." Grădina Cișmigiu, și ceea ce ochiul lui Carl Friedrich Wilhelm Meyer, arhitect peisagist vienez, a făcut din ea, a stîrnit admirația lui Filimon, a lui Ghica. Destinul a vrut ca talentatul aranjor de echilibre horticole, chemat la Constantinopol pentru a grădinări seraiurile sultanului, să moară în România, probabil de febră tifoidă, înainte să apuce să plece. Asemenea întîmplări, unele dramatice, altele mai anecdotice, dar avînd, toate, ținută, sînt multe în cartea lui N. Vătămanu. O intarsie
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
ochii/ Adînci violenți/ Ai pămîntului.// Cu lacrimi de foc/ își varsă albul/ Nuferii.// Vadul/ Așteaptă să curgă/ Căldura.// Sufletele noastre/ înroșite/ Fumegă în potire" (Extaz). Modelul Aron Cotruș e pe aproape. Atunci cînd nu dă frîu liber unei unde baladești ("Chemați de plaiuri/ Primăvara/ Se întorc la noi haiducii.// Ca-ntotdeauna/ Se fac cuiburi pe pămînt/ Sau aproape de cer" - șRitualț), poetul își disciplinează tumultul prin inserturile unor figuri alegorice: "Cu părul pieptănat de vînturi/ Și brațele încinse de iubire -/ Asemenea fetelor
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
privea printre arabescuri în vastitatea holului de marmură, spre cușca luminată a portarului, mereu la post. Apoi o lua agale spre Crucea de Piatră." (pp. 135-136). Inflexiuni lirice barbiene apar în cuprinsul acestui desfășurător prozaic, tern, ca și cum poezia ar fi chemată să facă breșe, supape salvatoare în proza cenușie a vieții. La o privire mai atentă, nuvela nu poate fi integrată până la capăt în codul realist: Iulia aparține unui alt plan decât acela al realității propriu-zise, ea e o fantasmă care
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
cine-ați dori să fiți/ dacă n-ați fi ce sunteți?// - Vițel la poarta nouă,/ nu-ți pot răspunde, dragă:/ mă-ncurcă ce și cine/ opuse-n cele două/ propozițiuni vecine;/ altminteri e ca-n bancu':/ de nu te-ar chema Iancu,/ ce ți-ar plăcea mai bine,/ lapte bătut ori bragă?!". Așadar, cine e Caragiale? El însuși, firește.
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
Chereau ca să cuplez sunetele, suspinele, chitara, tobele cu imaginile. Asocierea lor este puternică, păstrîndu-și, totodată, și independența fiecărei arte. La fel mi se întîmplă și la teatru. De multe ori, muzica unui spectacol, stările pe care mi le-a indus cheamă scene, relații, expresii, gesturi. Aud, de pildă, sunetele amestecate ale culturilor și lascivităților din "Chira Chiralina" a Cătălinei Buzoianu, agonia și extazul Brăilei de altădată. Muzica lui Alifantis, cîteva acorduri, fac să năvălească peste mine aburul unei lumi, șoldurile legănate
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
o străveche, remarcabilă și salvatoare practică profesională: destinul l-a situat în cercul unor persoane ce dispuneau de viața/moartea unei colectivități umane de vreo douăzeci de milioane de suflete - și asta pe timp de decenii. Dacă pe unul îl chema Popescu, și-și mai zicea și Puțuri, pe altul, de asemenea, Popescu, dar i se mai zicea și Dumnezeu, pe altul Gheorghiu și-și mai zicea Dej, pe el l-a chemat Niculescu și și-a mai zis și Mizil
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
pe timp de decenii. Dacă pe unul îl chema Popescu, și-și mai zicea și Puțuri, pe altul, de asemenea, Popescu, dar i se mai zicea și Dumnezeu, pe altul Gheorghiu și-și mai zicea Dej, pe el l-a chemat Niculescu și și-a mai zis și Mizil. Tot după o localitate micuță, multă vreme celebră dintr-o schiță a lui Caragiale. Mare și tare fuse, o arată prea importantele slujbe avute. Și temut - e de presupus. Am în minte
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
Marin Preda" de Mariana Sipoș, Ed. Amarcord, 1999). Sunt detalii, într-adevăr, dar ce bază poți să pui pe o "reconstituire" care face să circule atâtea false in-for-mații? Ferestre Să privim, să ne dăm întîlniri, să înțelegem, la asta ne cheamă două numere succesive din Secolul 21, Valonia - Bruxelles. Francofonia și Chișinău. Dimensiuni culturale. Primul, luînd drumul Nordului (o spune Daniel Sotiaux, delegat al Comunității Franceze din Belgia la București), încearcă să descopere, sub netezimi, reliefurile din le plat pays. Limba
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]