4,913 matches
-
-mi dovedească mie însumi că ai fi nevinovat, ci dimpotrivă, că ești în mod obiectiv vinovat, adică fără voia ta, în sensul că nu în mod conștient ai fi săvârșit vreo acțiune contrarevoluționară, fiindcă te cunoșteam că ești un om cinstit. Dar tu ai un temperament care te domină și o gândire formată la școala liberalismului burghez, care ne dădea iluzia libertății totale de gândire prin faptul că această orânduire burgheză ne sugera, încă de la apariția conștiinței de sine, că e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nimic; nu oferi nici o explicație pentru prevederea de care dăduse dovadă. Într-un fel, sigur că spusele sale nu aveau nevoie de răspuns. Întâi că era prea îndoielnic ca o persoană foarte îngăduitoare să-i fi dat vreodată un răspuns cinstit. Fusese implicat un mic grup de indivizi din vârful piramidei, sprijiniți în secret de puternica armată a lui Enro, comandată de Thorson. Dintre cei de atunci, Președintele Hardie era mort, și Thorson era mort și el. Nu era prea surprinzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Aplic rezistența prin depresie.“ După care apuca tricolorul prudent, cu tartinele degetelor înmuiate de soare și plictiseală, și începea să-l fâlfâie energic. În clipele alea, mă vedeam mărșăluind până la capătul lumii alături de el și de câteva milioane de compatrioți cinstiți și tăcuți, cu nervii la pământ, bucuroși de complicitatea secretă care ne unea împotriva sistemului și ne dădea tăria de-a merge mai departe: pierdut în mulțime, un om între oameni. Nu trebuia să ies în evidență; nimeni nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
trăiesc și în care nu-și găseau locul. Înarmat cu un pumn de fise de 25 de bani, începeam curățenia. Aveam de unde alege. Nume discrete, temperate de-un diminutiv bine ales: Curuț, Coinac, Muică, Sulică. Sau nume grele, cu sonorități cinstite și bărbătești: Pulătan, Cacoveanu, Crăcea, Lăbău. „Alo, sărutmâinile, doamna Pulătan?“ Sau: „Insist să vorbesc cu domnul Lăbău.“ Făceam parte dintr-o specie pe cât de pitorească, pe-atât de rudimentară, în botezarea căreia cine știe ce arhitecți onomastici, răpuși de-alcool și plictiseală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
eu mă consideram și una, și alta. Nu împărtășeam gusturile simple și rudimentare ale foștilor mei colegi de facultate, care mă invitau sâmbătă seara când în Buzești, când pe Ștefan Furtună: „Hai, băi Alecule, să dăm și noi o bucă cinstită!“. Îi ghiceam trântiți prin paturi râncede, prinși în apăsarea unor corpuri aproape nevăzute, transpirând ca pachetele de carne macră în geamul măcelăriei. Păreau că se distrează, în ei pulsau toată viața și moartea vremurilor de altădată, țâșnind prin vârful sexului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
neuroni. O păcăleală de zile mari, inimaginabil de eficientă. În dormitor, mă aștepta o femeie de nestăpânit, devotată plăcerilor pe care, cine știe de ce, hotărâse că doar eu i le pot oferi. O călăream ori de câte ori aveam chef, cu-o vulgaritate cinstită și sănătoasă care se revărsa în valuri de spermă, nu de cerneală. Clipele astea simple, pe care scriitorii se pricep cel mai bine să le piardă, tocmai din dorința de-a le păstra pe-o foaie de hârtie, îmi aparțineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înconjurat de rachete. Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar întâlneai un asemenea carnagiu. Am intrat ușor pe centură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și cutiuța cu bijuterii, în speranța că va scoate de-acolo un pliculeț de coca sau vreo punguță cu pastile bleu de Ecstasy. Într-un târziu, ne lăsase în pace, oarecum cu dezamăgire, nu cu satisfacția că eram niște călători cinstiți, fără nimic (sau aproape nimic) de-ascuns. Nici faptul că stătuse de vorbă cu un profesor universitar nu păruse să-l bucure și să-l onoreze, așa cum mă așteptam eu. Ne dăduse drumul și plecasem mai departe, mândri și umiliți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul lui de vedere". Luminare întru supunere și loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abecedar atât de original în universul cărții școlare precum era cel semnat de Gr. Pleșoianu specifică în declarația de intenție din Introducție că "învățătura citirii privește mai cu samă de-a face pe un copil să fie om bun și cinstit în societate și în nația sa" (Pleșoianu, 1828, p. 3). Sarcina asumată a educației este plămădirea de oameni cu cinste, mădulare ale comunității morale din care sunt parte integrantă. Educația patriotică, deși puternic reliefată în textul abecedarului, vine ca un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părți; să iubească pe toți compatrioții săi ca pe niște frați ce s-au născut, care trăiesc și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se laudă patria când locuitorii ei sunt oameni de omenie, de treabă, cinstiți, buni și drepți; când binele patriei cere ca să dea cineva dintr-al său numai el singur, să dea cu bucurie, pentru că dă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și care petrec tot într-o patrie cu dânsul, căci printr-aceasta se mărește și se îmmulțește cinstea patriei; să fie om bun cinstit și drept, căci atunci se laudă patria când locuitorii ei sunt oameni de omenie, de treabă, cinstiți, buni și drepți; când binele patriei cere ca să dea cineva dintr-al său numai el singur, să dea cu bucurie, pentru că dă din cel ce este al patriei nu dintr-al său, pentru că ori ce are cineva este al patriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în jurul său (și sub conducerea sa) "tot ce a avut mai valoros în acei ani detașamentul intelectualității patriotice din România" (Petric și Ioniță, 1983, p. 63). Datorită animozităților comune față de legionarism, Nicolae Iorga este inclus, prin ricoșeu, în clasa martirilor cinstiți de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la dumneavoastră, adică nu luați cuvântul „a tăbărâ“ drept un calambur. Nu-i așa că nu sunteți supărat pe mine pentru cele întâmplate? Poate, după doi ani, acum e prima oară când vorbesc din toată inima. Aici sunt îngrozitor de puțini oameni cinstiți; mai cinstiți decât Ptițân nu există. Ce-i cu dumneavoastră, râdeți cumva? N-ați știut că ticăloșilor le plac oamenii cinstiți? Or, eu... De altfel, ia fiți cinstit și spuneți-mi prin ce sunt ticălos? De ce toți se iau după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adică nu luați cuvântul „a tăbărâ“ drept un calambur. Nu-i așa că nu sunteți supărat pe mine pentru cele întâmplate? Poate, după doi ani, acum e prima oară când vorbesc din toată inima. Aici sunt îngrozitor de puțini oameni cinstiți; mai cinstiți decât Ptițân nu există. Ce-i cu dumneavoastră, râdeți cumva? N-ați știut că ticăloșilor le plac oamenii cinstiți? Or, eu... De altfel, ia fiți cinstit și spuneți-mi prin ce sunt ticălos? De ce toți se iau după ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întâmplate? Poate, după doi ani, acum e prima oară când vorbesc din toată inima. Aici sunt îngrozitor de puțini oameni cinstiți; mai cinstiți decât Ptițân nu există. Ce-i cu dumneavoastră, râdeți cumva? N-ați știut că ticăloșilor le plac oamenii cinstiți? Or, eu... De altfel, ia fiți cinstit și spuneți-mi prin ce sunt ticălos? De ce toți se iau după ea și spun că sunt ticălos? Știți că și eu, luându-mă după toți și după ea, mă consider tot ticălos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fiți primit la o serată, într-o încântătoare societate de camelii, generali și cămătari. Dacă ar fi fost așa, scuzați-mă, prințe, aș fi râs de dumneavoastră și aș fi început să vă disprețuiesc. Aici sunt teribil de puțini oameni cinstiți, așa că nici măcar n-ai pe cine respecta. Fără voie îi privești de sus, iar ei toți pretind să-i respecți; Varia e prima. Și cred că ați remarcat, prințe: în secolul nostru toți sunt aventurieri! Și tocmai la noi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu se dea îndărăt de la nimic pentru a face rost de bani; se știe din presă. Uitați-vă la generalul meu. Ei, ce s-a ales din el? De altfel, știți ceva? Mi se pare că generalul meu e om cinstit; zău așa! De vină-s doar dezordinea lui și vinul! Zău așa! Chiar că-i păcat... mi-e frică să vorbesc pentru că râd toți; dar zău că-i păcat. Și ce-i de capul celor care se cred deștepți? Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adică mama mea, Nina Alexandrovna, generăleasa, îl ajută pe Ippolit cu bani, haine, rufărie, chiar și pe copii îi ajută prin intermediul lui Ippolit, căci căpităneasa n-are grijă de ei. Și Varia îi ajută. Vezi, spui că nu există oameni cinstiți și tari și că toți nu sunt decât cămătari; iată că ai adus vorba despre oameni tari, despre mama dumitale și despre Varia. Oare ajutorul lor, ba încă acordat în asemenea împrejurări, nu este o dovadă de tărie morală? — Varia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
procedează Afanasi Ivanovici și Ivan Petrovici. Prințe, dați-mi voie să vă întreb care-i părerea dumneavoastră; mie unul mi se pare că pe lumea asta sunt mult mai mulți hoți decât nehoți și că până și omul cel mai cinstit din lume a furat ceva măcar o dată în viața lui. E ideea mea, din care, totuși, nu trag deloc concluzia că lumea ar fi alcătuită numai din hoți, cu toate că, zău, uneori tare-aș mai vrea să trag această concluzie. Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a pus atunci la dispoziție o ordonanță, Nikifor, care tare se mai îngrijea de mica mea gospodărie: aduna, cârpea, răzuia și curăța, și chiar șterpelea tot ce putea, numai ca să înmulțească lucrurile din casă; era un om foarte credincios și cinstit. Eu, desigur, eram aspru, dar drept. Câtva timp s-a întâmplat să staționăm într-un orășel. Am fost repartizat într-un vorstadt* să locuiesc în casa unei văduve, al cărei bărbat fusese și el locotenent cândva și ieșise la pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Alexeevna, îi răspunse râzând Nastasia Filippovna, doar nici eu nu i-am spus-o la supărare. I-am imputat eu ceva? Chiar că nu pricep cum de-a dat prostia peste mine, încât am vrut să intru într-o familie cinstită. Am văzut-o pe maică-sa, mâna i-am sărutat-o. Și dacă mai înainte, la tine acasă, Ganecika, mi-am bătut joc e pentru că am vrut să văd pentru cea din urmă oară: până unde poți să ajungi? M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ce se zice despre el; cică-i... țicnit. Dar cu ce-o să trăiești dacă ești așa de îndrăgostit, încât dumneata, ca prinț ce te afli, iei una ca mine, care-s de teapa lui Rogojin? — Nastasia Filippovna, iau o femeie cinstită, nu una de teapa lui Rogojin, spuse prințul. — Eu sunt aia cinstită? — Dumneavoastră. — Ei, asta-i... din romane! Scumpe prinț, toate astea-s năluciri de altădată, acum lumea s-a deșteptat și vede că-s neghiobii! Și-apoi, cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trăiești dacă ești așa de îndrăgostit, încât dumneata, ca prinț ce te afli, iei una ca mine, care-s de teapa lui Rogojin? — Nastasia Filippovna, iau o femeie cinstită, nu una de teapa lui Rogojin, spuse prințul. — Eu sunt aia cinstită? — Dumneavoastră. — Ei, asta-i... din romane! Scumpe prinț, toate astea-s năluciri de altădată, acum lumea s-a deșteptat și vede că-s neghiobii! Și-apoi, cum să te însori, când dumneata însuți ai avea nevoie de o dădacă! Prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-o pe Aglaia Epancina să-ți scape; n-ai știut? Dacă nu te-ai fi târguit cu ea, s-ar fi măritat negreșit cu tine! Așa sunteți voi toți: e totuna pentru voi dacă aveți de-a face cu femei cinstite sau necinstite! Nu sunteți în stare să le deosebiți... Ia uitați-vă cum se uită generalul cu gura căscată! — Aici e Sodoma, Sodoma! repeta generalul, dând din umeri. Și el se ridicase de pe canapea; iarăși erau toți în picioare. Nastasia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]