38,100 matches
-
persoana socială, dar cunoaște și un fel de resurecție spirituală, având revelații uimitoare. Printre altele, crescându-i ochi pe tot corpul, inclusiv pe tălpile picioarelor, el "vede" tot ce se întâmplă în morminte (de aici și titlul românului, Morminte străvezii). Cititorul accepta toată această aglomerare de fantastic, considerând-o deopotrivă un delir al personajului și o satiră funambulesca a autorului la adresa caricaturalelor vestigii de credință din România postdecembrista. Apoteoza satirei Dan Stâncă merge cu îndrăzneala artistică foarte departe, imaginându-si că
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
mulțimii etc.) și sfârșește cu dărâmarea lui, cu ajutorul buldozerelor, ca pe timpul lui Ceaușescu, este de un haz nebun și provoacă, totodată, o tristețe sfâșietoare. Numai Dan Stâncă, dintre prozatorii români de azi, poate declanșa asemenea furtuni estetice în sufletul bietului cititor. Surpriză este și mai mare, în finalul românului, cănd profesorul Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării cu catedrală: "- Ce v-am spus, fraților, când am plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
suport de hîrtie - traseul accesării cărții pe un ecran de calculator. O carte a cărei macrostructura este un Ușer^s Manual al relațiilor dintre computer și literatura, dintre hard-ul de concepție și soft-ul de utilizare, miza fiind implicarea cititorului în jocurile ficțiunii virtuale. Verticală mediana a cuprinsului, în care elementele iconice ilustrează comenzile traduse, de cealaltă parte a ei, ca titluri de capitole: e transpusa că head al oglinzii paginilor, în care fiecărui capitol/fișier îi corespunde o "fereastră
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
foarte ridicat, hedonismul picant al scriiturii, aerul de prospețime amuză(n)ta, tandrețea ușor cinica (à la Kurt Vonnegut) și naturalețea alternării registrelor imprimă prozelor sale un "high touch" de o calitate puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel mult) la calculatoare -, în capcanele ironice ale unor scenarii pasionante, scăpărînd de verva imaginativa, iar efectele speciale - realmente, inepuizabile - valorifica la maximum spectacolul multicolor al vieții de zi
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
se pare, în acest sens, alegerea discursurilor de escorta de pe coperta a patra - extrase ultralaudative despre Coaja lucrurilor..., ca la best seller-urile occidentale. Toate aparțin unor critici foarte tineri și insistă asupra "plăcerii lecturii" pe care autorul o "restituie" preafrustratilor cititori... Mai curînd decît un volum de proze scurte, Chei fierbinți... e un roman de tip puzzle, cu caracter autoreferential și hipertextual, Hard-ul computeristic integrează soft-ul capitolelor într-o rețea de vase comunicante ce vin de oriunde și pot
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
se adresează unui astfel de public, nu totdeauna capabil să facă distincția între persoane reale, care au avut o soartă tragică fiind obligați să își părăsească patria, si personaje de soap-opera, o carte nu poate scăpa neatinsă de microbul așteptărilor cititorilor ei. Primele pagini ale memoriilor Principesei Ileana nu au izbutit să îmi spulbere neîncrederea: un ton parcă prea senin, prea prietenos, mici naivități de adolescență, un sentimentalism, ce-i drept, nu dezagreabil, un patriotism răspicat, dar parcă excesiv și de
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
puse la dispoziția autoarei nici nu ar fi cu adevarat posibile, căci prințesa la a cărei naștere s-au tras 21 de salve de tun e învățată de mică să facă totul pentru alții, nu pentru ea însăși. Anticipînd curiozitatea cititorilor săi americani, Domnită Ileana se întreabă: "ce e o prințesă?" Și răspunsul ei îl constituie, de fapt, întreaga carte. "O prințesă este o persoană care se naște în public și moare în public, și între aceste două evenimente, trăiesc în
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
sunt ca niște câini. Nu-mi dau pace zi și noapte. Mă hartuiesc, mă încolțesc... Lătra! Musca! Urlă! Îmi smulg liniștea și bucuria de a fi și a trăi!" Din nefericire, gândurile lui Bujor Nedelcovici nu-i dau pace nici cititorului. * Florin Ioniță, eminent profesor de limbă și literatura română, comentează cu umor în VINERI (suplimentul literar al revistei DILEMĂ din iulie 1999) bibliografia obligatorie pentru "examenele examinatorilor": "Cartea domnului Vasile Teodorescu, apărută la Editură Didactica și Pedagogica în anul 1979
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
1999, se remarcă prin paginile de poezie și de comentarii asupra poeziei. Sunt prezenți cu versuri (emoționante) Magda Cârneci, Lucia Olaru Nenati, Alexandra Roceric, Theodor Damian, Gellu Dorian, Liviu Georgescu. Revista încearcă să relanseze interesul pentru poezie antrenându-i pe cititori într-un concurs ingenios: completarea versului lipsa dintr-un poem al lui Nichita Stănescu deținut de M.N. Rusu: Rondelul glonțului scăpat. Reproducem și noi poemul, dându-le și cititorilor din România posibilitatea să participe la concurs (pentru a obține un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Georgescu. Revista încearcă să relanseze interesul pentru poezie antrenându-i pe cititori într-un concurs ingenios: completarea versului lipsa dintr-un poem al lui Nichita Stănescu deținut de M.N. Rusu: Rondelul glonțului scăpat. Reproducem și noi poemul, dându-le și cititorilor din România posibilitatea să participe la concurs (pentru a obține un premiu-surpriză, un premiu, oricum, american): El a scăpat de împușcare/ Fiind de multă vreme mort/ Mai înainte de născare/ el își dădu obștescul ort/ al popii care-n înslujbare/ într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust. Autorii români prezentați publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan Stâncă, M.M. Pavelescu, Cătălin Mihuleac, Miron Beteg, Ștefan Caraman. De 3000 de lei vulgaritate Revista Singurul atu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
reeditarea de către Humanitas a valoroasei cărți va avea efectul scontat. Avînd în vedere cele cîteva sute de cărți de acest gen (care au apărut după căderea comunismului) s-a vorbit, la un moment dat de un fel de blazare a cititorului, de o sufocare a lui și chiar de o "monotonie a ororii". În conștiința românilor, reeducarea de la Pitești a constituit punctul crucial: comentariile asupra acestui fenomen au generat, cu toții ne aducem aminte, discuții furtunoase și speculații pînă la capătul abominabilului
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
Constantin Țoiu Extragem o parte semnificativă - a treia - din fragmentul publicat la 7 ianuarie 1874 în jurnalul Cetățeanul, scriere de o turburătoare actualitate și care îi dă cititorului român nu de mult familiarizat, prin vizită istorică a Papei, cu problema religioasă - cheie a creștinismului mondial, posibilitatea de a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre creștinismul răsăritean și cel apusean la fatidica dată de 1054... Ruptură ale cărei urmări
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
Alex. Ștefănescu Schimbare de ritm Volumul Merci pour leș covrigi (ce titlu simpatic! un titlu care reglează de la inceput starea de spirit a cititorului...) cuprinde articolele scrise de Costache Olăreanu în perioada 1995-1998 pentru rubrică Fereastră din Adevărul literar și artistic. Publicistica, deci. Dar nu publicistica oricui. Autorul este un scriitor rafinat, un stilist, aflat la o vârstă la care stilul a devenit, cu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
în momentul de față - inclusiv ziarul al carui supliment cultural a găzduit rubrică Fereastră - sunt cuprinse de isterie. Cine le citește are impresia că urmărește un film cu Silvester Stalone. În mijlocul vacarmului, Costache Olăreanu se întreține tacticos cu virtualul sau cititor. Totul pare să se petreacă într-un vechi iatac boieresc, într-o liniște măsurată de un ceas cu pendula. Nu este exclus ca pe o masă să se afle o farfurioara cu dulceața de cireșe amare și un pahar cu
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
adaugă un dar aparte al narației, atît de firească și de discretă încît devine aproape transparență; și autorul posedă în cel mai înalt grad artă de a înregistra fluxul amestecat al gîndului, atît rostit cît și nerostit, pentru a arunca cititorului în chiar mijlocul procesului urmat de erou, la care parcă participa și-l poate structura el însuși: "Nicola murise pe front a doua zi de Crăciun, undeva pe malul Bugului, iar ea, Ioana, îi făcu în sat slujba de îngropăciune
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
cu racla, pînză și lumînare cu tătusîi, ce-o fi aia. A doua zi plecară cu faetonul la Seimeni..." etc. Mi se pare un roman cu totul deosebit între aparițiile ultimilor ani și nu mă îndoiesc că și critica și cititorii îi vor recunoaște calitățile. Constantin Eretescu este astăzi unul dintre romancierii noștri de prima linie. Constantin Eretescu, În căutarea Alexandrei, Editura Cartea Românească, 431 p., preț nemenționat
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
clasic structuralista (tabele, dihotomii, studiul invariantelor și al variantelor, stabilirea unui corpus de texte relevante, identificarea u-nor teme și subteme recurente), care, de multe ori nu produce nimic, decît o mare plictiseală, sau în cel mai bun caz timorează vag cititorul prea puțin inițiat în asemenea metode. Vreau să spun, cînd e pusă în slujba altor demersuri decît cel din cartea de față. Mitul lui Don Juan este una dintre cele mai impresionante aplicații structuraliste, într-atît de reușită, prin rigoare și
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
rata esențialul. Nu că nu ar fi posibil să cazi pradă ambelor pericole dintr-odată. Rousset, însă, le evita în egală măsură, cu siguranță și pentru că e conștient de ele, nu doar pentru că e un teoretician de forță și un cititor cu priză subtilă la texte. Reușită lui vine, după părerea mea, și din faptul că autorul e, cel puțin în această carte, un structuralist care nu se teme să se abată de la doctrina. Singur o recunoaște: aplică o metodă formală
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
activă în dramă), ele sînt reduse la una singură, Anna. Așadar, pentru Don Juan multiplicitatea femininului e redusă la un exemplar unic, ceea ce face din el un îndrăgostit nefericit, refuzat, care îl substituie pe seducătorul triumfator și cinic. Pentru un cititor care nu cunoaște detaliile textelor din care e alcătuit corpusul lui Rousset, cum probabil că este situația celor mai mulți dintre noi, analiza lui nu poate fi verificată. Dar asta nu o face cu nimic mai plăcut de urmărit. De altfel, studiul
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
de intenție de toată urîțenia. D-lui Schenk i se pare că titlul recenziei (care e un simplu joc de cuvinte: Literatura exilului și exilul literaturii) "duce spre o angajare xenofoba cu iz de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura exilului, ci doar la cartea d-lui Catanoy. Nu și pentru dl Schenk, care merge mai departe și se întreabă: "De ce la România literară (sau cel puțin
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
Gabriel Dimisianu Cititorii României literare au observat, desigur, că articolele publicate în această pagină sub genericul "Actualitatea" își propun și altceva decât numai să cadă, cu strictețe, pe "actualități". Sfera actualului este mai cuprinzătoare și există evenimente din trecut care, prin semnificație, prin
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
neincredere și fatalism, decurge o tensiune narativa exemplara. Românul se citește cu sufletul la gură, deși, la drept vorbind, în el nu se petrece nimic. Crimă în sine e descrisă pe ultima pagina, dar atunci deja s-a consumat așteptarea cititorului, detaliile descriptive vin aproape ca o liniștire, ca o consolare. Expectația în sine, sumbră și totuși resuscitata de speranță că pînă la urmă crimă nu se va produce, reprezintă miza fundamentală a românului. Cititorul e invitat, de fapt, să reacționeze
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
atunci deja s-a consumat așteptarea cititorului, detaliile descriptive vin aproape ca o liniștire, ca o consolare. Expectația în sine, sumbră și totuși resuscitata de speranță că pînă la urmă crimă nu se va produce, reprezintă miza fundamentală a românului. Cititorul e invitat, de fapt, să reacționeze întocmai că și personajele: să aștepte pînă în ultima clipă un eveniment inexorabil, trăgînd nădejde că el nu se va consuma. E o nădejde prefăcuta și perversa, pentru că tocmai inexorabilul morții anunțate e cel
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
suspicioși. În toată această așteptare panicata, victima este singura persoană relaxată. Între Santiago și restul personajelor (inclusiv criminalii) se creează un contrast interesant: ei tensionați, el nepăsător. Apogeul acestui contrast e atins în final, cînd crimă ca atare e descrisă cititorului, așa cum s-a petrecut. Tonul narațiunii se relaxează brusc, păstrînd doar acea acuitate a percepției la care mă refeream mai devreme. Omorul pare relatat de Santiago însuși, un Santiago ieșit însă din propria-i piele, si astfel capabil să observe
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]