4,383 matches
-
dreptate. Până la urmă, evreii au câștigat „pariul cu agricultura”. În condiții hidro-climaterice nu tocmai favorabile, ei au dezvoltat În Israel una dintre cele mai performante agriculturi din lume. Portretul moral și intelectual 1. Inteligent, dar viclean „Cap de evreu” Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele subliniind, de fapt, explicit sau implicit, trăsături de caracter negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala” inteligență a evreului. „Inteligent - cum doar evreii pot fi”, scria prozatorul Panait Istrati În anii ’20
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Se conturează două strategii opuse și simetrice : „Oricât de răi, evreii nu trebuie arși” versus „Oricât de buni, evreii trebuie arși”. Revenind, trebuie spus că nu a prevalat clișeul negativ, referitor la „prostia evreului” <endnote id="(711)"/>, ci acela (aparent) pozitiv, privind „inteligența” sa. Pentru a explica presupusa inteligență a evreului, pe lângă „predispoziția naturală” a acestuia, Moses Schwarzfeld aducea În discuție și „cultura, ce fiecare [evreu] se silește a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1937 F. Aderca, preocupat de imaginea evreului În ochii românilor. „Această reputație nu e susținută numai de dușmanii evreilor - În scopul de a-i prezenta cât mai periculoși -, dar chiar de bieții evrei Înșiși” <endnote id="(510, p. 119)"/>. Clișeul pozitiv basculează În contrariul său, păstrându-și totuși caracterul stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai pentru că este un adversar valoros” <endnote id="(424
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
colectiv, acesta este un stereotip foarte puternic și stabil. Or, În cazul snoavelor care ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În opusul ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la frica evreului este În stare să răstoarne un alt clișeu puternic, referitor la inteligența acestuia. Iată un mic exemplu, preluat dintr-o snoavă versificată de Speranția În 1888 : un evreu țipă Îngrozitor, plângându-se că un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ridiculizează frica evreului, el devine brusc naiv, dacă nu chiar prost. Lașitatea proverbială a evreului Îi anulează inteligența proverbială, transformând-o În opusul ei. Astfel, un clișeu foarte puternic referitor la frica evreului este În stare să răstoarne un alt clișeu puternic, referitor la inteligența acestuia. Iată un mic exemplu, preluat dintr-o snoavă versificată de Speranția În 1888 : un evreu țipă Îngrozitor, plângându-se că un copil l-a lovit și i-a scos ochiul. Când i se atrage atenția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar fi aceasta singura asemănare Între portretul „evreului imaginar” și cel al Diavolului, nici singura legendă referitoare la deficiențele evreului la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la deficiențele evreului la mers. De fapt, În această privință s-a dezvoltat o Întreagă mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii comentatori) și statului prea mult În picioare În cadrul activităților comerciale pe care le practicau (o „boală profesională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din centrul și estul continentului. Atunci când occidentalii invocau totuși „lașitatea și frica evreului”, era vorba mai degrabă de evreul oriental. Referindu-se la evreii din Orientul Apropiat, englezul Henry Blount (Voyage Into the Levant, 1636) adăuga „lipsa de curaj” la clișeele psihosomatice cunoscute (degenerare fizică, egoism, răutate, Înșelătorie, aptitudini comerciale etc.). „Caracterul evreilor este atât de nefiresc de timid - spunea el -, Încât ei nu pot să lupte În armată. Din acest motiv ei nu sunt nicăieri soldați” <endnote id=" (688, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și Bucovina de Nord <endnote id="(517, II, p. 229)"/>. Evident, cererea lui Filderman a fost respinsă. Evreii au fost trimiși peste Nistru să moară, dar nu ca soldați români, ci ca deportați escortați de soldați români. De data aceasta, clișeul dominant n-a mai fost „evreul trădător”, ci „evreul dușman”, care - așa cum a observat Lya Benjamin -, „În condițiile războiului antisovietic, a Îmbrăcat veșmântul iudeo-comunismului”. „Într-un moment extrem de critic pentru istoria României, evreul a fost asociat principalului dușman al țării
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară” Cu toate aceste dovezi de eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
disociere. Pentru el, „evreii buni” sunt evreii biblici, „Poporul Cărții”, iar „jidanii răi” sunt „hoardele de aventurieri și escroci internaționali care Îți scot astăzi ochii În numele Regilor David și Solomon” <endnote id="(641)"/>. Oricât de irațională, gândirea care operează cu clișee are logica ei. Dacă - de regulă - „evreul este deștept”, dar - tot de regulă - „Își folosește această abilitate intelectuală pentru a-i Înșela pe cei din jur”, atunci - din nou de regulă - evreul devine „un om rău și necinstit”, adică „jidan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are a face. De bătut trebuie să te batem” ; sau : „Am auzit că ești om cinstit, cu toate că ești un jidan parșiv !” <endnote id=" (217, pp. 176 și 297)"/>. Nu sunt acestea doar simple ticuri verbale. În spatele lor zac secole de clișee mentale. Le regăsim, de pildă, În piesa Evreii (Die Juden), scrisă la jumătatea secolului al XVIII-lea de dramaturgul german G.E. Lessing. Șocat de corectitudinea și generozitatea unui evreu, un personaj creștin ajunge la concluzia că există „evrei neevrei”, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a spus C.V. Tudor - și am avut o iubită evreică”. Replica rabinului a fost adecvată : „Toți antisemiții afirmă că cei mai buni prieteni ai lor sunt evrei” <endnote id="(849, pp. 273-275)"/>. În 1887, pentru a contracara acest tip de clișeu antisemit, Friedrich Nietzsche declara ironic : „Printre prietenii mei nu există nici un evreu” (desigur că au existat). Și apoi, fără ironie : „Dar ce-i drept nici antisemiți” <endnote id="(598, p. 216)"/>. Dar În loc ca membrii individuali (percepuți ca „pozitivi”) ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stimați, dacă ar fi toți ca dumneata !”. Replica evreului este perfect simetrică : „Și cât ar fi creștinii de iubiți, dacă toți ar avea calitățile dumitale !” <endnote id="(267, p. 63)"/>. „Nu toți evreii sunt răi” Tot În această categorie de clișee verbale intră și expresia „Nu toți evreii sunt răi”. Într-un articol recent, menit să descurajeze prejudecățile antisemite, publicat Într-o revistă românească altfel cu vederi democrate, autorul preia formula de mai multe ori : „Evreii nu au fost toți răi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
populare de mai sus (javră râioasă, hoție, Înșelătorie, bani, bogăție fără muncă, nașterea și uciderea lui Isus, prigoană și pedeapsă, decalogul ș.a.m.d.), adică toate caracteristicile etice comentate, care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre clișeele referitoare la evrei și cele - nu mai puțin false și sărace
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care definesc portretul-robot al evreului, se va obține un mănunchi de clișee cunoscute - vechi reflexe mentale care compun imaginea schematică a „evreului imaginar”. Noutatea În rândurile de mai sus constă În motivațiile acestor stereotipuri și, mai ales, În relația dintre clișeele referitoare la evrei și cele - nu mai puțin false și sărace - care vizează alte nații. Legendele de acest tip sunt foarte interesante pentru că fiecare poveste prezintă imaginea chiar a etniei care a generat-o (auto-imagini), În comparație (și În concurență
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lor niciodată să nu vadă lumina !” <endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol : „Lumina-i de la Dumnezeu. Întunericu-i de la Diavol” <endnote id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele oficiale (laice sau bisericești) emise În secolele XVII-XIX. În 1653, de exemplu, la Alba Iulia, Dieta Transilvaniei - Întărind măsurile Împotriva „iudaizanților” - numește iudaismul o „rătăcire oarbă” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(185, p. 336)"/>. Și pentru mentalitatea populară românească binomul lumină/ Întuneric este doar o ipostază a marelui binom Dumnezeu/Diavol : „Lumina-i de la Dumnezeu. Întunericu-i de la Diavol” <endnote id="(94, p. 77)"/>. Clișeul mental a devenit repede un clișeu literar, regăsindu-se chiar și În actele oficiale (laice sau bisericești) emise În secolele XVII-XIX. În 1653, de exemplu, la Alba Iulia, Dieta Transilvaniei - Întărind măsurile Împotriva „iudaizanților” - numește iudaismul o „rătăcire oarbă” <endnote id=" (43, p. 216)"/>. În 1646
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru că nu aveam coarne pe cap” <endnote id="(242, p. 227)"/>. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei se conservă și supraviețuiesc mai bine În zonele fără sau cu puțini evrei. În astfel de locuri, „evreul imaginar” se dezvoltă nestingherit, clișeele care-l compun neputând fi corectate de prezența modelului real. Cu alte cuvinte, existența „evreului real” probează inexistența unor vicii puse pe seama „evreului imaginar” și, ca atare, portretul negativ al acestuia din urmă ar putea să pălească. Pentru istoricul Josy
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
titlul Cântece fără țară, În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul unde nu se plânge” și cu Gomora unde „se va stinge-odată focul”. În poemul intitulat chiar „Fără țară”, poetul se descria pe sine, folosind (chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În societățile post-comuniste din Europa Centrală și de Est, intelectualul (În speță, „intelectualul cinstit”) este pus adesea să joace „rolul țapului ispășitor, al «evreului de sacrificiu»” <endnote id="(vezi 831)"/>. Câteodată, atunci când se adresau autorităților creștine, chiar și evreii utilizau clișeele și retorica legendei „evreului rătăcitor”. Într-o petiție semnată la Alba Iulia În 1842, prin care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o „spurcăciune” (Leviticul 11, 12). O altă motivație anecdotică se referă la proverbiala frică a evreului de arme : el nu mănâncă raci pentru că sunt „Înarmați” <endnote id="(639, p. 49)"/>. „Interdicția de a mânca porc” și „avariția evreului” sunt două clișee care s-au suprapus, generând proverbe populare rusești de genul : „De ar ști evreul că purceaua a Înghițit o jumătate de copeică, el ar mânca-o” sau „Dă-i evreului o rublă, că-ți mănâncă un purcel Întreg” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
banii și, ca atare, „dacă Întâlnești un evreu pe stradă, este un semn de noroc, mai ales În afaceri” - cum se crede În Polonia <endnote id="(70, p. 137)"/>. Ar fi acesta un bun exemplu privind felul În care un clișeu pozitiv determină un alt clișeu pozitiv. Dar ultima semnificație - „mai ales În afaceri” - poate fi una târzie și simplistă, adăugată În urma unei asocieri la Îndemână, atunci când sensul magic inițial s-a pierdut sau nu a mai fost Înțeles. Explicația propusă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întâlnești un evreu pe stradă, este un semn de noroc, mai ales În afaceri” - cum se crede În Polonia <endnote id="(70, p. 137)"/>. Ar fi acesta un bun exemplu privind felul În care un clișeu pozitiv determină un alt clișeu pozitiv. Dar ultima semnificație - „mai ales În afaceri” - poate fi una târzie și simplistă, adăugată În urma unei asocieri la Îndemână, atunci când sensul magic inițial s-a pierdut sau nu a mai fost Înțeles. Explicația propusă suferă din punct de vedere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]