7,569 matches
-
epitelială (Hertwig) în jurul unei coloane mezenchimale, structurând viitoarea rădăcină. Această structură fixează poziția apexului, care rămâne constantă, rădăcina dezvoltându-se ascendent, pe verticală. Odontoblaștii care căptușesc în interior teaca vor da naștere dentinei radiculare. Parodonțiul se formează din mezenchimul din jurul clopotului, în această fază fiind structurat ca un sac. Se diferențiază fibroblaștii, cementoblaștii, osteoblaștii și o bogată vascularizație și inervație proprie; c) faza de morfodiferențiere se realizează prin activitatea centrilor de creștere a căror fuzionare dă naștere la lobuli, lobi, cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
desemnează un cuptor mobil de pîine pe care îl întîlnim în toată aria balcanică, dar și în Europa Centrală, în Italia, în Elveția și Germania. Acest cuptor este alcătuit din două părți mobile : un platou (vatră) și un capac bombat (clopot). În mod interesant, termenii românesc și bulgar desemnează fiecare întregul cuptor prin una sau cealaltă dintre aceste două părți ale sale : în română, țest desemnează întregul și partea superioară (clopotul) ; în slavă, podnica desemnează întregul și partea inferioară (vatra). Pornind
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
două părți mobile : un platou (vatră) și un capac bombat (clopot). În mod interesant, termenii românesc și bulgar desemnează fiecare întregul cuptor prin una sau cealaltă dintre aceste două părți ale sale : în română, țest desemnează întregul și partea superioară (clopotul) ; în slavă, podnica desemnează întregul și partea inferioară (vatra). Pornind de aici, două etnoloage, una belgiană, cunoscătoare a României (Marianne Mesnil), și una fran ceză, de origine bulgară (Assia Popova), au scris o frumoasă poveste de dragoste transdanubiană. Mai întîi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îi place („Cuptorul mobil”) ; O bagi albă,/ o scoți roșie („Pîinea”) ; O pui udă,/ o scoți uscată („Pîinea”) ; Deasupra e lumină,/ dedesubt e cer întunecat,/ la mijloc e un fus mic/ și înăuntru o tavă întunecată („Pîinea pe vatră, sub clopot, în aer liber”). Între clopotul „bărbat” (partea de sus) și vatra „femeie” (partea de jos), pîinea (sau substitutul său, plăcinta de mălai) apare ca metaforă a rodului unirii sexuale ; coacerea este asimilată gestației, așa cum imaginea cuptorului este metafora matricei. Iar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bagi albă,/ o scoți roșie („Pîinea”) ; O pui udă,/ o scoți uscată („Pîinea”) ; Deasupra e lumină,/ dedesubt e cer întunecat,/ la mijloc e un fus mic/ și înăuntru o tavă întunecată („Pîinea pe vatră, sub clopot, în aer liber”). Între clopotul „bărbat” (partea de sus) și vatra „femeie” (partea de jos), pîinea (sau substitutul său, plăcinta de mălai) apare ca metaforă a rodului unirii sexuale ; coacerea este asimilată gestației, așa cum imaginea cuptorului este metafora matricei. Iar figurina bulgară care ocupă locul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
s-a risipit și ne-a permis să vedem uimitorul joc de complementaritate pe care am vrut să-l prezentăm aici. Pe scurt, ne-am bucurat să constatăm, ca într-un joc de copii, că : eu am vatra, tu ai clopotul, noi ținem cuptorul... Ca și „orientalismul” (dar fără a fi o variantă a acestuia), „balcanismul” este un discurs de putere al Occidentului, dar nu unul despre Celălalt, ci mai degrabă unul despre Sine, despre un „eu incomplet”, nedesăvîrșit - ne argumentează
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu degetul și să nu-i ridiculizeze într-un fel sau altul. Ca într-un joc de copii... Acum, dacă o să ne regăsim „în aceeași oală”, poate o să înțelegem în sfîrșit tîlcul poveștii cu cuptorul : eu am vatra, tu ai clopotul, noi ținem cuptorul... Poveștile dormitorului Săptămîna trecută, vecina mea de peste pagini, Simona Sora, parcă mi-a făcut cu ochiul. Mergeam spre facultate, repetîndu-mi în minte firul roșu al cursului pe care urma să-l țin despre „etnologia dormitorului”, cînd mi-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iunie. Mii de cetățeni au ieșit pe străzi, instituțiile publice și întreprinderile au arborat drapelul statului. În Piața Palatului Regal, în Piața Universității, la statuia lui Mihai Viteazul, fanfarele intonau Imnul Regal. Prin difuzoare se transmitea slujba religioasă în sunetul clopotelor. Ziarele consemnau: „Toată lumea îngenunchează. E un moment impresionant. Basarabenii, care și-au părăsit căminurile, și-au lăsat parte din familiile lor dincolo de Prut, au lacrimi în ochi. Plâng de bucurie că a venit clipa mântuirii fraților din ghearele cotropitorilor, care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
îl orbi, și văzu podul pe care ceilalți înaintau din ce în ce mai repede, pod crescut parcă chiar din lumina aceea de aur care-l orbise, și tot în acea clipă îl asurzi o explozie sonoră, nefiresc alcătuită, parcă din sunete de gigantice clopote de cristal, și talgere de alamă, și flaute, și țiuit de greieri. Simți mâna Laurei pe frunte, se auzi strigat, dar nu deschise ochii. - Nu mă trezi, Laura, șopti. Mai lasă-mă să-i văd. Să-i văd trecând podul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am strigat apucîndu-i mâna. Ilaria! - Spunea că nu scapă, a șoptit. Spunea că ăsta e locul. Era caldă și mă privea cu ochii deschiși. Dar eu știam. [1977) Mircea Eliade TINEREȚE FĂRĂ DE TINEREȚE... Pentru Sybille I De-abia când auzi clopotul Mitropoliei își aminti că e noaptea de înviere. Și deodată i se păru nefirească ploaia care îl întîmpinase de cum ieșise din gară și care amenința să devină torențială. Înainta grăbit, sub umbrelă, adus din umeri, cu privirile plecate, căutând să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
capului. "A trăsnit pe aproape", își spuse clipind cu greu ca să-și dezlipească pleoapele. Nu înțelegea de ce strânge cu atâta putere mânerul umbrelei. Ploaia îl lovea sălbătecită, din toate părțile deodată, și totuși nu simțea nimic. Atunci auzi din nou clopotul Mitropoliei, și toate celelalte clopote, și, foarte aproape de el, un altul, zbătîndu-se singuratec, deznădăjduit. "M-am speriat" își spuse, și începu să tremure. E din cauza apei, înțelese câteva clipe în urmă, dîndu-și seama că zace întins în băltoaca din marginea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
își spuse clipind cu greu ca să-și dezlipească pleoapele. Nu înțelegea de ce strânge cu atâta putere mânerul umbrelei. Ploaia îl lovea sălbătecită, din toate părțile deodată, și totuși nu simțea nimic. Atunci auzi din nou clopotul Mitropoliei, și toate celelalte clopote, și, foarte aproape de el, un altul, zbătîndu-se singuratec, deznădăjduit. "M-am speriat" își spuse, și începu să tremure. E din cauza apei, înțelese câteva clipe în urmă, dîndu-și seama că zace întins în băltoaca din marginea trotuarului. "M-a luat cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ormă ațică, și gaz, și calupuri de săpun, îi mergea bine, se-nvățase să umble în haine nemțești și-avea și lanț gros de aur la ceas și mustața în furculiță. Îi mersese bine, da-n august toată noaptea bătuse clopotele și decretase mobilizarea. Și când s-a-ntors, s-alesese prafu de toate... Da tăticu, oltean cu dooșpatru de măsele, că și la obzeci de ani uite-așa spărgea alunele-n dinți, c avea toți dinții-n gură, tăticu a luat-o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și dacă începea tunurile, parcă te credeai în iad, nu alta. Da ea, șo-șo-șo, să-l împace pe bietu Ilie. Se-nvinețise, săracu, de-atâta plâns și era greu ca pietroiu. La urmă se învățase ei, și cum s-auzea clopotele bisericii, cum s-auzea clopotul mare de la Mitropolie, și clopotul lor de la biserica Capra, și-ncepea și sergenții cu țignalele lor, atuncea mămica, repede cu Sile-n brațe și cu gemenii de poală, stingea focurile iute-iute și fugea toți în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
te credeai în iad, nu alta. Da ea, șo-șo-șo, să-l împace pe bietu Ilie. Se-nvinețise, săracu, de-atâta plâns și era greu ca pietroiu. La urmă se învățase ei, și cum s-auzea clopotele bisericii, cum s-auzea clopotul mare de la Mitropolie, și clopotul lor de la biserica Capra, și-ncepea și sergenții cu țignalele lor, atuncea mămica, repede cu Sile-n brațe și cu gemenii de poală, stingea focurile iute-iute și fugea toți în pivnițele lui Spală-Varză. Spală-Varză avea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
alta. Da ea, șo-șo-șo, să-l împace pe bietu Ilie. Se-nvinețise, săracu, de-atâta plâns și era greu ca pietroiu. La urmă se învățase ei, și cum s-auzea clopotele bisericii, cum s-auzea clopotul mare de la Mitropolie, și clopotul lor de la biserica Capra, și-ncepea și sergenții cu țignalele lor, atuncea mămica, repede cu Sile-n brațe și cu gemenii de poală, stingea focurile iute-iute și fugea toți în pivnițele lui Spală-Varză. Spală-Varză avea pivnițe cum nu era-n
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se trăiește în lume... Nu-i plăcea ei să pughilească la cârpe, da măcar scăpase de noroaiele din Pantilimon. E-hei, să fi trăit mămica, alta i-ar fi fost viața ! Da-n august nouă sute șaișpe s-a tras noaptea clopotele, și-a sunat goarna la primărie, și tăticu a plecat pe front. P-ormă a început să vie țipiligu noaptea și ziua venea avioanele, pâine nu mai era, p-ormă nici carne, nici mălai, nici fasole uscată, venise iarna devreme
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fără păcate, unde era să se ducă ? Și pe ei i-a ținut vecinele, ele-a făcut și colivă, ele-a cărat și apă, ele-a împărțit. Și a venit p-ormă de-a luat clopotu de la biserică. A luat clopote de la toate bisericile din oraș, le spărgea în patru și le ducea să le facă gloanțe, nemții, cine-o fi fost ăi de le-a luat. Și-n tot orașu s-auzea cum vuiesc clopotele când le sparge, și lumea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
clopotu de la biserică. A luat clopote de la toate bisericile din oraș, le spărgea în patru și le ducea să le facă gloanțe, nemții, cine-o fi fost ăi de le-a luat. Și-n tot orașu s-auzea cum vuiesc clopotele când le sparge, și lumea sta, se uita, nu zicea nimeni nimic, numa își făcea cruce că trăise s-o vază și p-asta ! Și-a fost și minuni, vorbea oamenii, c-a venit nemții să ia racla cu moaștele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
atunci intra Maria, cu tablaua de dulceți și cafeaua : încă mai funcționau riturile orientale ale casei și singura mea măsură de modernizare, după atât timp de când rămăsesem stăpân, fusese să aduc lumina electrică, deci și sonerie la ușă, în locul vechiului clopot... Dar, iată, în fine, țârâitul timid ! Cu o nemulțumire geloasă, Maria se pierdea în adâncul prost luminat al dependin țelor cu tencuiala căzută și uși scârțâind neunse, în vreme ce eu mă grăbeam spre ușa de la intrare ca să o feresc de eventualele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ști să ne păstrăm poziția de azi și nu vom risca viitorul țării prin cine știe ce imprudență... Acesta nu va putea, bineînțeles, să fie decât glasul amicului Victor. Partea a treia Jurnalul Profesorului Mironescu 22 august 1916 Țignalele sergenților de stradă, clopotele bisericilor și sirenele fabricilor au dat azi-noapte alarma de câteva ori. Apoi s-au pornit tunurile, care n-au încetat o clipă, și, printre ele, mitralierele. O beznă foarte deranjantă, prin care orbecăiam toți, nervoși și adormiți. Bineînțeles că am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
generație de sacrificiu ! N-au fost numai vorbele mari cu care ne-am obișnuit atât încât nu le mai luăm în seamă ! Aceeași uimire o trăiesc și eu, oră de oră, de când în noaptea de 14 august m-au înfiorat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea generală ! Cuvinte pe care până acum le-am rostit de atâtea ori în fața tinerilor - destin colectiv, soartă, istorie - le simt acum în cu totul alt mod, aș spune religios și întunecat ; iar gândurile ce-mi trec cel
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
început să scriu în jurnal, atât de amănunțit ca niciodată. Teama de cele ce voi ajunge să le povestesc la sfârșit m-a făcut să mă întind în atâtea detalii. Dar iată, tocmai în această secundă, când am isprăvit, aud clopotul Mitropoliei și inima îmi sare în piept cu totul altfel decât înainte. 15 septembrie 1916 Năuciți după trei zile de alarme continue : noaptea bombardează Zeppelinul, adică țipiligul, ziua bombardează avioanele. Coborâtul în pivniță nu-mi mai dă toate asigurările, amicul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca acuma nu mai sunt hore nu mai sunt tradiții și obiceiuri, femeile nu mai coc la cuptor nu se mai străduiesc să împodobească masă. Ne spune că acum zilele de Paste sunt ca oricare alta zi doar că auzi clopotele la Biserică și Slujba de Înviere.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
din Chircești se scrie: “Una biserică de zidu în stare mediocra acopărită cu șindrila. Fundata la anul 1803 de către domnul Aliesandru Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care e deteriorată. Din acest pământu: sunt 5 arabile și restu fâneața. Altă avere nu mai posedă, Cărți: Liturghier,Minei, Triod, Penticostal, Apostol, Ceaslov, Psaltire, Moliftelnic, Panahida, Catravasier
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]