605,622 matches
-
organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor, precum și în alte situații apărute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal. 2.Deducerile personale de bază se acordă contribuabilului, automat, pentru fiecare lună a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârșitul anului, potrivit pct. 18, după caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreținere se acordă o singură dată
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
unor raporturi juridice între contribuabil și persoana aflată în întreținere; - încadrarea în plafon. Sunt cosiderate persoane aflate în întreținere soțul/soția contribuabilului, copiii acestuia, precum și alți membri de familie până la gradul al doilea inclusiv. În sensul art. 45 alin. (8) Cod fiscal, în categoria "alt membru de familie aflat în întreținere" se cuprind rudele contribuabilului și ale soțului/soției acestuia, până la gradul al doilea inclusiv. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel: - rude de gradul întâi, cum ar fi: părinți
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
încredințați unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinții respectivi sunt puși sub interdicție sau sunt decăzuți din drepturile părintești. Copilul minor cu vârsta între 16 și 18 ani, încadrat în muncă în condițiile Codului muncii, devine contribuabil și beneficiază de deducere personală de bază, situație în care părinții nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată. Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de bază, situație în care părinții nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată. Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate în întreținere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, dacă persoana fizică întreținută nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personală suplimentară la deducerea personală de bază. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparând veniturile
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
deducerii pesonale suplimentare, ea nu este considerată întreținută. Pentru determinarea coeficienților de deduceri personale suplimemtare contribuabilul va depune la agajator o declarație pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informații: - date de identificare a salariatului (numele și prenumele, domiciliul, codul numeric personal); - date de identificare a fiecărei persoane aflate în întreținere (numele și prenumele, codul numeric personal), precum și situația invalidității sau handicapului, dacă este cazul. În ceea ce privește copiii aflați în întreținere, la această declarație salariatul va anexa și adeverința de la angajatorul
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
contribuabilul va depune la agajator o declarație pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informații: - date de identificare a salariatului (numele și prenumele, domiciliul, codul numeric personal); - date de identificare a fiecărei persoane aflate în întreținere (numele și prenumele, codul numeric personal), precum și situația invalidității sau handicapului, dacă este cazul. În ceea ce privește copiii aflați în întreținere, la această declarație salariatul va anexa și adeverința de la angajatorul celuilalt soț sau declarația pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
că nu beneficiază de deducere personală suplimentară pentru acel copil. Declarația pe propria răspundere a persoanei aflate în întreținere, cu excepția copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informații: - date de identificare a persoaneiaflate în întreținere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul codul numeric personal; - acordul persoanei întreținute ca întreținătorul să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară; - nivelul și natura
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
trebuie să cuprindă următoarele informații: - date de identificare a persoaneiaflate în întreținere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul codul numeric personal; - acordul persoanei întreținute ca întreținătorul să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară; - nivelul și natura venitului persoanei aflate în întreținere, inclusiv mențiunea privind suprafețele de teren agricol și silvic deținute, precum și declarația afirmativă sau negativă cu privire la desfășurarea
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
justificative. Situația definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil și cu calculul impozitului anual. În situația în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului și regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corecțiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexează toate documentele justificative care atestă dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menționa obligatoriu perioada pentru care se solicită acordarea deducerilor, în
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de adunarea generală, cu respectarea prevederilor legale. Cheltuielile efectuate în scopul recuperării datoriilor vor fi suportate de restanțierii în cauză. Sentința dată în favoarea asociației pentru sumele datorate de oricare proprietar poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedura civilă 23, pentru acoperirea datoriilor. 23 A se vedea Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 138 / 2000, Ordonanța de Urgență nr. 59 / 2001 și Ordonanța de Urgență nr. 58 / 2003 Capitolul 8
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
datoriilor vor fi suportate de restanțierii în cauză. Sentința dată în favoarea asociației pentru sumele datorate de oricare proprietar poate fi pusă în aplicare prin orice modalitate permisă de Codul de procedura civilă 23, pentru acoperirea datoriilor. 23 A se vedea Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 138 / 2000, Ordonanța de Urgență nr. 59 / 2001 și Ordonanța de Urgență nr. 58 / 2003 Capitolul 8 REPARTIZAREA VENITURILOR ȘI A CHELTUIELILOR Bugetul anual de venituri și cheltuieli se
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
de legea specială în condițiile stabilite de aceasta. 11.3. ASPECTE PROCESUALE REFERITOARE LA JUDECAREA ACȚIUNILOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV Acțiunile formulate în baza articolului 1 din Legea nr. 29 / 1990 sunt de competența instanțelor arătate în această lege și în Codul de procedură civilă. Astfel, tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ, în afară de cele date în competența curților de apel. Curțile de apel judecă în primă instanță procese și cererile în materie de contencios administrativ
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
mai mare de membri de familie sau a unor venituri mai mici decât cele reale, în scopul vădit de a obține foloase materiale necuvenite, constituie infracțiune de fals, uz de fals sau înșelăciune, după caz, și se pedepsește potrivit dispozițiilor Codului penal. Capitolul 13 METODOLOGIA DE REPARTIZARE ȘI FACTURARE A CONSUMURILOR INDIVIDUALE DE ENERGIE TERMICĂ, ÎN IMOBILELE DE TIP CONDOMINIU 13.1. DISPOZIȚII GENERALE Ordinul nr. 233/2004 cuprinde reglementări privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
prealabilă a compartimentului de specialitate de la primărie. 3. Care sunt actele normative care reglementează activitatea asociațiilor de proprietari sub aspectul organizării și funcționării? a. Legea nr. 544/2002; b. Legea nr. 114/1996; c. Ordonanta Guvernului nr.85/ 2001; d. Codul Fiscal al României; e. Hotărârea de Guvern nr. 400/2003; f. Hotărârea de Guvern nr. 1386/2003; g. Legea nr. 22/1969. 4. Cine asigură activitatea de control financiar al asociației? a. Comisia de cenzori; b. Persoane fizice sau juridice
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
încheiate cu asociația de proprietari; d. pe baxa unui contract de administrare. 36. Sancțiunile și contravențiile cu privire la nerespecarea H.G. 400/2003 și a Normelor sale metodologice sunt prevăzute în: a. cuprinsul H.G. 400/2003; b. statutul asociațiilor de proprietari; c. Codul Penal al României; d. hotărârea consiliului local de stabilire și sancționare a contravențiilor. 37. Chiriașii din proprietățile imobiliare individuale, aferente condominiului, pot: a. participa la managementul proprietății; b. la adoptarea de decizii ale asociației de proprietari; c. să se supună
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
tău nu e rouă și lacrimile diamante...?". La fel de evidentă este intenția ironică a poetului, prin uzitarea unor meta-fore-clișeu (plâns-rouă, lacrimi-diamante), care aruncă în desuet și pulverizează în deplorabil întreg universul. Limbajul obiectelor provoacă o "ruptură de sistem" (Carlos Bousoño), transgresând codurile obișnuite pentru a ajunge la un alt limbaj, etern, al poeziei lor imanente. Lucrurile au culoarea eternității" este un vers emblematic din poezia Episod. Alăturat versului " Lucrurile s-au îmbătat cu nectarul plictiselii" (Un domn bine) ajungem să ne întrebăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
și textul ca spații de siguranță 5 I . Între cabotinism și damnare 13 II. Teatrul ca parabolă gestuală 36 III. Paiața salvează iluzia 71 IV. Mișcarea retractilă a poeziei 115 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Paul Ricoeur, Metafora vie, București , Ed. Univers, 1984, p. 351. 2 Johans HUIZINGA, Homo ludens, București, Ed. Univers, 1977, p. 226. 3 Johans HUIZINGA, op. cit., p.197
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
obști în care voturile sunt inegale. Stahl (1998, vol. II, pp. 41-42) semnalează aici un alt exemplu în care nivelul constituțional este influențat de nivelul alegerii colective, afirmând că procedura de vot din obștea orașului Câmpulung a servit drept model Codului silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
constituțiile” sunt discordante. Stahl (1998, vol. II, p. 44) afirmă că „mentalitatea sătenilor bătrâni semăna mai mult cu ceea ce cuprindea Regulamentul și cu ceea ce scria în Foaia sătească sau se putea găsi în Manualul administrativ al Moldovei, decât cu prevederile Codului civil și publicațiile din Monitorul Oficial”. Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
satele matcă și satele roi din cauza faptului că sumele plătite erau diferite. Aceste conflicte se rezolvau prin intermediul sfatului mic, între satele matcă și cele roi. Mai târziu însă, aceste litigii aveau să treacă în seama judecătoriilor oficiale și rezolvate conform Codului civil (Stahl, 1998, vol. I, pp. 195-196). Sfatul cel mare al Vrancei era o structură de organizare care venea să completeze nivelul constituțional, era una dintre „constituții”. Vrancea însă avea un statut unic între regiunile românești de atunci, cu o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să-l vândă doar cu acordul copiilor. Și în acest caz, al trecerii terenului în folosința copiilor, funcționa mai degrabă „sistemul juridic” obștesc, bazat pe un capital social destul de dezvoltat, în sensul în care nu se întocmeau acte oficiale conform Codului civil, ci se apela la simpla înțelegere. Actele oficiale se realizau în cazurile în care copilul era fie înfiat, fie în afara unei legături recunoscute oficial. În cazul transmiterii terenurilor prin simpla înțelegere, se remarcă faptul că obștea funcționa ca agent
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Suprapunerea defectuoasă a nivelului constituțional cu cel al alegerii colective și al celui operațional și funcționarea în paralel a primelor două au permis slăbirea vechiului sistem de organizare și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și apariția proprietăților autonomizate. „Obiceiul pământului a conviețuit în deplină confuzie cu Codul civil, acaparatorul local putând manevra în așa fel lucrurile, încât să ia din obiceiul pământului ceea ce îi convenea, adică dreptul de a închide din izlaz, și, din Codul civil, ceea ce i se potrivea, adică dreptul de a se considera proprietar deplin.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 181-183) Țăranii contestau terenurile îngrădite și se adunau noaptea pentru a dărâma gardurile. Când lemnul a devenit marfă, cei care aveau resurse
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional astfel încât să poată fi menținută. Revenind la suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar în expunerea de motive a Codului silvic din 1910 se afirmă (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-191): „Societățile mari de exploatare, compuse aproape în unanimitate din străini, asigurându-și sprijinul moșnenilor sau al răzeșilor fruntași, au cumpărat mai toate pădurile răzeșilor sau moșnenilor cu prețuri
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]