7,311 matches
-
și, în cele din urmă, chiar a provocat sfârșitul ca urmare a penetrării și erodării monolitului comunist de către relațiile economice și culturale globale. Ba mai mult, pentru sceptici, anularea bipolarismului a provocat reacția opusă globalizării localizarea, ca urmare a sfârșitului coerenței sistemice și a eliminării constrângerilor asupra aspirațiilor etno naționaliste. Dimensiunea economică (congeneră cu ceea ce am putea numi globalizare financiară) se referă la: acceptarea la nivel global a unui set de reguli, practici și mecanisme economice, internaționalizarea producției, reconfigurarea diviziunii internaționale
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
formată constituie un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii și un mediator al unei acțiuni sociale. Conceptul de conectivitate trebuie să releve prima parte a tezei, condițiile de bună formare a unei secvențe discursive (corectitudinea și coeziunea gramaticală, coerența discursivă, consistența logică). Conceptul de referențialitate trebuie să evidențieze acea parte a tezei, care afirmă că o construcție discursivă este un mediu al unei experiențe sau cunoașteri a lumii (prin analiza noțiunilor de referință, corespondență, adecvare; a valorilor alethice; a
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale acesteia, asigurându-i continuitatea și unitatea tematică; ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală”. Consistența logică a unei producții discursive este asumată ca o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Consistența logică a unei producții discursive este asumată ca o conectivitate logică, non-contradictorie a acesteia. În timpul enunțării, locutorul este atent (sau ar trebui să fie) ca secvența discursivă, pe care o produce, să prezintă compatibilitate sau adecvare intra-discursivă (coeziune, coerență, consistență); această situație poate fi surprinsă prin sintagma „intenționalitatea lingvistică” a locutorului. În capitolul al treilea investigăm conceptul de referențialitate, acea dimensiune a limbajului prin care acesta trimite la lumea extralingvistică sau, mai bine zis, prin care interlocutorii se raportează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în acest capitol, nu sunt conectorii, ci mai curând conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității, „desemnând legăturile dintre constituenții grupurilor sintactice.” (idem:125). Mai precis spus, analizăm câteva forme sau determinanții ale conectivității: coeziunea ca și „conectivitate secvențială” sau gramaticală, coerența ca și „conectivitate conceptuală” și consistența ca și „conectivitatea noncontradictorie” a valorilor de adevăr. 2.1. Corectitudinea și coeziunea gramaticală Orice construcție discursivă trebuie, pentru a putea fi percepută, decodată și înțeleasă corect, să fie produsă conform anumitor reguli sau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de coeziune” într-un șir de enunțuri, nu fac din acesta un discurs sau o secvență discursivă. Un discurs bine format este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
format este acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
acel șir de enunțuri, care, pe lângă aceste „mărci de coeziune” gramaticale, prezintă și o „coeziune tematică”, numită și coerență. Însăși discursul este definit ca „secvență continuă de propoziții sau fraze, structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
structurată și coerentă” (BiduVrânceanu, 1997:174). 2.2. Coerența discursivă „Coerența ca proprietate a discursurilor bine formate” (Reboul, 2001:191) reprezintă relaționarea ideatică compatibilă între componentele unei secvențe discursive, asigurându-i continuitatea și unitatea ideatică, tematică. Datorită faptului că această coerență reflectă legătura ideatică, ea mai poate fi numită și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și „conectivitate conceptuală” (Bidu-Vrânceanu, 1997:509). Afirmam, mai sus, că unii autori consideră că numai prezența mărcilor de coeziune gramaticală într-un șir de enunțuri nu este suficientă pentru ca acesta să fie un discurs sau secvență discursivă, fiind absolut necesară coerența discursivă ca și conectivitate, continuitate și unitate ideatică. Mărcile de coeziune gramaticală sunt insuficiente pentru a determina un discurs bine format deoarece - spun Reboul și Moeschler - pot fi produse șiruri de enunțuri care au mărci de coeziune gramaticală dar sunt
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
alunge pe ceilalți zei și să le ia locul.” (idem:191). Prin urmare, deși mărcile de coeziune gramaticală indică prezența unei secvențe discursive în cadrul unui șir de enunțuri, pentru ca aceasta să fie considerată bine formată trebuie să fie coerentă ideatic. Coerența garantează unitatea discursivă, continuitatea și integrarea progresivă a ideilor în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală” pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în jurul unei teme. Aceasta deoarece pe lângă “intențiile comunicative locale” pe care le are pentru fiecare dintre enunțurile pe care le produce, locutorul unui discurs are și o “intenție comunicativă globală” pentru discursul său luat ca întreg. Barthes spunea chiar că, coerența unei succesiuni de propoziții nu este altceva decât “proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
propoziții nu este altceva decât “proiecția” pe această succesiune a unei singure propoziții, “discursul...este o lungă propoziție.” (apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
apud E. Vasiliu, 1990:81). Discursului sau secvenței discursive îi este astfel asigurată continuitatea și globalizarea tematică, ideatică. Paul Cornea vorbește despre coerență, “ca totalitatea dependențelor logico-semantice subiacente textului de suprafață” (1998:37). Este vorba de faptul că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine formată, trebuie să respecte o serie de reguli de coerență: Regula de relație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că relațiile de coerență intradiscursive reprezintă conectivitatea interpropozițională la nivelul structurii ideatice sau de adâncime, conectivitatea compatibilă dintre “gândurile” enunțurilor. Pentru ca un discurs sau secvență discursivă să fie coerentă sau bine formată, trebuie să respecte o serie de reguli de coerență: Regula de relație: pentru ca o secvență să fie coerentă, trebuie ca ideile pe care le exprimă să se lege între ele. Astfel, secvența: “Alina va naște în curând, însă este bolnavă”, prezintă relații congruente, pe când secvența: “Alina va naște în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dogmatism - care să ia în seamă cerința de a accepta doar enunțurile temeinic justificate -, pe de altă parte, oricărei forme de scepticism - care eludează cerința de a recunoaște ca adevărate (chiar și aproximativ) enunțurile ce au temeiuri suficiente. 2.4. Coerența, criteriu sintactic al adevărului Atunci când luăm contact cu un enunț sau o secvență de enunțuri și nu ne limităm doar la decodarea și înțelegerea sau prinderea sensului lor, ci ne punem și problema valorii lor de adevăr, apare problema criteriului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:71). Printre inițiatorii și susținătorii unui astfel de criteriu, unii mai radicali, alții mai moderați, sunt: F. H. Bradley, B. Blanshard, N. Rescher, O. Neurath, M. Bunge. Conform criteriului coerenței, a spune că un enunț este adevărat sau fals înseamnă a spune că el este coerent sau nu cu alte enunțuri. “Enunțurile sunt comparate cu alte enunțuri, nu cu <<trăiri>>, nici cu o <<lume>> sau cu altceva. Orice enunț nou
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în calitate de condiție a adevărului enunțurilor. Deoarece enunțul comparat este logic conectat cu alte enunțuri, urmează că adevărul acestuia este dependent de adevărul celorlalte și că, cunoașterea adevărului său depinde de cunoașterea adevărului celorlalte enunțuri. A. R. White va spune că, coerența unui enunț cu altul este acceptată ca un test practic al adevărului numai pentru că al doilea a fost acceptat independent de primul ca adevărat, altfel intrăm într-un cerc vicios. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este acceptată ca un test practic al adevărului numai pentru că al doilea a fost acceptat independent de primul ca adevărat, altfel intrăm într-un cerc vicios. (cf. T. Dima, Criteriologia adevărului, în P. Botezatu, Adevăruri despre adevăr, 1981:181). Criteriul coerenței, deși aduce destule contribuții la stabilirea adevărului, în special în disciplinile formale, analitice (matematica, logica formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
formală), în disciplinele factuale el nu poate constitui de unul singur criteriologia adevărului enunțurilor, ci numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi secondat de cel al corespondenței, orice construcție discursivă coerentă și chiar consistentă ar fi automat și adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
comunică nici un gând nou și nu descrie nimic...ea servește la întreținerea ficțiunii ideologice”, la protejarea ei de “<<verigile slabe>> ale lumii reale și insinuează acolo categoriile de lemn.” (Thom, 1993:81). Astfel, acest limbaj are drept scop să sfărâme coerența gândirii și lumii reale pentru a le substitui “coerența” ficțiunii ideologice. În fața “încăpățânării faptelor” și gândirii, discursul de lemn se bazează pe mai multe tactici: ocultarea ca selecție artificială operată între fapte, evenimente; transformarea anumitor evenimente în ilustrări; diversiunea care
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
servește la întreținerea ficțiunii ideologice”, la protejarea ei de “<<verigile slabe>> ale lumii reale și insinuează acolo categoriile de lemn.” (Thom, 1993:81). Astfel, acest limbaj are drept scop să sfărâme coerența gândirii și lumii reale pentru a le substitui “coerența” ficțiunii ideologice. În fața “încăpățânării faptelor” și gândirii, discursul de lemn se bazează pe mai multe tactici: ocultarea ca selecție artificială operată între fapte, evenimente; transformarea anumitor evenimente în ilustrări; diversiunea care permite explicarea tuturor relelor prin trimiterea lor în tabăra
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
adică respectarea aliniamentului, de-a lungul axei verticale, a obiectului care se reflectă cu obiectul reflectat. Cumulând aceste notații despre dimensiunea iconică a pânzei La fuite en Égypte, Corrain arată că deși pictura reproduce elemente astrale cunoscute, nu realizează o coerență a poziționării lor. Comentariul dimensiunii plastice a tabloului vizează joncțiunea terestrului cu astralul. Corrain consideră că episodul din La fuite en Égypte de Adam Elsheimer se conformează cu totul fragmentului care prezintă fuga în Egipt din Evanghelia lui Matei, în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
non-narativ. Brian McHale, în Weak Narrativity. The Case of Avangarde Narrative Poetry, prezintă narativitatea în moduri nuanțate, referindu-se la narațiunea invizibilă care transpare, într-o manifestare narativă, prin apelul la intuiția narativă, la aparatul narativ senzitiv, la abuzul de coerență narativă sau la feluri în care este solicitat simțul narativității. Privirea, fabula și fabulele ei În Narratology de Gerald Prince apar o serie de considerații de importanță majoră despre narativitate care pot fi valorificate și în abordarea narativă a imaginii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narațiune decât B și cu siguranță mai aproape de narațiune decât C, D, E și F, pentru că este posibil ca cele șase condiții specificate să nu aibă aceeași importanță. Dacă reprezentarea evenimentului este centrală, asincronismul poate să cântărească mai mult decât coerența sau obligativitatea celor două evenimente poate cântări mai mult decât fiecare din primele două condiții menționate. Este posibil deci, ca un obiect care îndeplinește trei condiții să fie mai aproape de a constitui o narațiune decât un alt obiect care îndeplinește
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]