3,836 matches
-
3-6/1991), Dan Smântânescu, Titanul Iorga (8/1990), Demény Lajos, Scrisori inedite ale lui Nicolae Iorga adresate istoricului maghiar Endre Veress (8/1990) ș.a. Ca restituiri, sunt publicate câteva din poeziile inedite ale lui Radu Gyr (Imn morților, 8/1990, Colinde din închisoare, transmise de Radu Ardelean, 11-12/1994). Partea literară a revistei este îmbogățită cu documente inedite, cum sunt, de pildă, contribuțiile lui George Corbea: Aron Cotruș inedit: scrisori către Gh. Cardaș (8/1991) și Al. Busuioceanu în corespondență cu
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
aceleiași angoase zguduitoare este și lirica iubirii ce se destramă, din ciclul Tei tăiat, reluată, amplificată și rafinată într-o expresie personală în volumele Plopi fără soț și A treia noapte după răstignire, unde câteva laitmotive sunt turnate în tiparul colindelor. Efectul poetic este diminuat totuși de trimiterile, directe aproape, la stricta actualitate, precum și de o serie de disonanțe în versificație și în lexic. SCRIERI: Ce se numește toamnă, București, 1968; Răsărit de fată mare, Iași, 1970; Lumina pământului, Iași, 1973
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Folclor a Moldovei și Bucovinei. A primit, împreună cu colectivul care a elaborat Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979), Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj-Napoca (1997), cu teza Colindatul și colindele în Moldova. Colaborează cu studii și articole de specialitate la reviste academice și de cultură - „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de lingvistică și știință literară”, „Dacia literară”, „Revista română” ș.a. Pe lângă importanța științifică reală, culegerea Descântece din Moldova (1982
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
simple (denumirea agentului nociv); invocații; porunci și exorcisme; analogii; analogii narative; analogii directe; analogii indirecte; forme magice și parodii. Substanțialele capitole de note și variante, bibliografia, indicii și glosarul fac din Descântece din Moldova o lucrare de referință. Cealaltă carte, Colinde din Moldova (1984), spulberă prejudecata că în Moldova nu există colindă propriu-zisă. Studiul introductiv adună mărturii asupra existenței colindei în spațiul etnofolcloric amintit, iar corpusul de texte (256) reprezintă, chiar dacă inegal (în funcție de frecvența tipurilor), toate secțiunile colindei: protocolare, cosmogonice, profesionale
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
cuprinde principalele tipuri melodice ale colindei din Moldova, transcrise de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979. Culegeri: Descântece din Moldova, introd. edit., Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Berdan); Colinde din Moldova, introd. edit., Iași, 1984. Repere bibliografice: Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Radu Răutu, Lucia Cireș, Lucia Berdan, „Descântece din Moldova”, REF, 1983, 1; N. Bot, Caietele „Arhivei de Folclor a
CIRES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286275_a_287604]
-
din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări de limbă, jocuri de copii, povești, legende, snoave ș.a.). Al doilea volum, rămas în manuscris, a apărut postum, după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
unul ocrotind familia și pruncii, altul păgubașii sau pe cei loviți de vrăji ori boli pe care le vindecă, este o binefacere. Din tradiția laică ori bisericească țin și obiceiurile de Anul Nou, de Crăciun și de Paști, cântecele și colindele, urăturile, folclorul, față de care este implicată școala dar și instituțiile culturale de tot felul. Administrația țării, oamenii de știință, însăși societatea civilă, au în continuare foarte multe de făcut și pentru conservarea, dar mai ales pentru valorificarea valorilor locale. Doar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bălul, la care participau și gospodării(familiile). Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
budiștii știu să perceapă o lume de dincolo de etape. De data asta însă, după Nepal, pentru ca cercurile să fie închise și promisiunile ținute. Acesta a fost filmul nostru nepalezo-indian, debutat în octombrie cu mantre budiste și încheiat în decembrie cu colinde. În timp real, povestea începe cu Circuitul Annapurna, cu două săptămâni de penetrat peisaje halucinante prin Himalaya, cu pași de 5.400 de metri și lecții inițiatice. În timpul de acasă însă, încep cu ce avea să ne deschidă pe mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
la educația permanentă a urbei. Suntem și vom continua să fim, dacă nu uit ăm... Copiii și profesorii Școlii Normale ne-au arătat aceasta la cea de-a V-a ediție a manifestării Practici de Sântandrei: cu bostani pictați, icoane, colinde, păpuși din cârpă, făcături de ursit ă, o ie dintr- un cufăr vechi și un obraz îmbujorat de copil. Nu în sărbători împrumutate din Occident, ci în acest bagaj de suflet și tradiție stă temelia noastră. Încă o dată, copiii și
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
acesta, prima zi de școală după greva care a durat trei săptămâni a coincis cu expoziția noastră, iar la spectacol s-au prezentat frumo și și talentați elevii clasei a VI-a a doamnei profesor Eugenia Drișcu, ce au cântat colinde vechi; îmbrăcați în costume populare, serioși și cu mari emoții, au încântat publicul prezent. Pe un ecran alăturat s-au derulat imagini cu aspecte de la edițiile anterioare. Etnologul Marcel Lutic prezintă în fiecare an câte o parte din vechile obiceiuri
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
din Iași, in parteneriat cu Biblioteca „Gh. Asachi” și Asociația Normaliștilor Ieșeni - despre aceste datini, ce au loc de sărbătoarea Sfântului Andrei, va vorbi etnologul Marcel Lutic de la Complexul Muzeal „Moldova" și managerul acestui proiect, prof. Maria Agapi - din program: - Colinde laice - Școala Funny English (cl.a III-a), dirijor Dorina Iușcă, - Corul de fete Strop de Ler al Școlii Normale Vasile Lupu, dirijori profesorii Dorina Iușcă și Viorel Bârleanu, - Jocuri populare - Formația "Țânțărașul" a Școlii Normale Vasile Lupu, (cl. a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
a identității noastre ca popor este reprezentată de folclor, elevii Școlii Normale, conduși de doamna profesoară Maria Borș, au cântat și au dansat pe muzică populară, iar cei de la Funny English, conduși de domnișoara profesoară Dorina îușcă, au rostit vechi colinde românești. Corul Strop de ler, dirijat de domnul profesor Viorel Bârleanu, cor ce a luat premiul î pe țară anul trecut, a dat încă o dată dovada măiestriei sale, cântând câteva prelucrări după vechi cântece bătrânești. Jocul de capre și de
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
catarge Și-mi flutură crengi albe, de dincolo de zare. Cetatea din mare Prin valuri limpezi, toamna, vezi temple licărind, În veacuri împietrite, sub lacăt de tăceri. Sosesc s-aprindă focul vestalele sub seri Și se opresc sub geamuri legendele'n colind. Zarzăr la mare Prin ramuri înflorite bărci tremură petale. Vâslind din crengi de soare s'apleacă'n basm năerii, Ca să sărute-n cântec cosița primăverii Crescută, râu sburdalnic, în tremur de cavale. Bujori sălbatici Pe ruguri verzi ard flăcări în
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
cu smerenia, teologia cu pietatea: „Rugămu-te-ndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Ascultă-a noastre plângeri/ Regina peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
smerenia, teologia cu pietatea: „Rugămu-te-ndurărilor/ Luceafărului mărilor/ Ascultă-a noastre plângeri/ Regina peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii și
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
peste îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii și fetele De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
îngeri/ Din neguri te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii și fetele De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește pe
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
te arată/ Lumina dulce, clară/ O, Maică Preacurată/ și Pururea Fecioară, Marie”. Am lăsat voit la urmă un alt giuvaer al liricii eminesciene, „Colinde, colinde”, de o sensibilitate și delicatețe fără seamăn. Iat-o, în întregime: „Colinde, colinde/E vremea colindelor Când ghiața se-ntinde/ Asemeni oglindelor Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele Se bucură copiii/ Copiii și fetele De dragul Mariei/ Își piaptănă pletele De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului Lucește pe ceruri/ O stea
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
ce i-a călăuzit pe Magi din Răsărit până la peștera Bethleemului acum 2000 de ani. Eminescu s-a adăpat la izvorul nesecat al folclorului românesc, începutul cunoscutei „Doina” „De la Nistru pân-la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a”, nefiind altceva decât ideea unui colind din Transilvania ce glăsuiește: „P'lângă Mureș, p'lângă Tisa/ Maica Sfântă plimbă-mi-s-a” unde, din dorința de a-L face pe Prunc mai de-al nostru, Sfânta Fecioară nu mai caută loc să nască în Țara Sfântă, ci pe meleagurile
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
Ionel Teodoreanu începe și își termină viața de adult egal și responsabil dăruit familiei (în 1921 i se nasc cei doi gemeni pe numele de alint Gogo și Afane), avocaturii, considerată cu simț pragmatic „profesiunea remuneratoare” și literaturii, „reverie irezistibilă”, „colindul întru vis, haiducia prin mine însumi”. Liric incurabil, autorul Medelenilor scrie permanent cu două vîrfuri, unul în real și celălalt în poem. Este motivul care generează prima undă de disconfort: poetul încurcă, nu o dată, socotelile romancierului. Simțindu-se „respins” de
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13121_a_14446]
-
sensibilitate artistică deosebită, și-a exprimat stările sufletești, dorința de a-L slăvi pe Dumnezeu nu numai în cadrul serviciilor cultice, ci și în afara acestora, în viața de toate zilele. Mărturie a credinței sale, a sufletului său curat și avântat sunt colindele în care se află îngropate cele mai alese comori duhovnicești cu care Dumnezeu l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
serviciilor cultice, ci și în afara acestora, în viața de toate zilele. Mărturie a credinței sale, a sufletului său curat și avântat sunt colindele în care se află îngropate cele mai alese comori duhovnicești cu care Dumnezeu l-a înzestrat. Dar colindele sunt legate doar de Sărbătoarea Crăciunului. Ele nu se mai cântă în timpul anului. Într-un fel, doina, a suplinit acest gol în viața cotidiană a omului simplu. Doina autentică, în tot ceea ce are ea mai adânc și curat, este și
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
cântarea poporului în slujba Domnului. Ne trebuie și aici niște oameni „loviți“ de suflarea Duhului Sfânt, care să se ocupe cu acest lucru. „Și ce lucruri minunate - zice Părintele Iosif - s-ar putea face în direcția aceasta! Mărturie grăitoare sunt colindele noastre. Eu nu cred să aibă atare popor colinde așa de frumoase ca ale noastre. De ce? Pentru că în ele a pus românul nostru sufletul său religios; prin ele și din ele grăiește comoara credinței Neamului nostru. Colindele sunt o mărturie
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]