4,120 matches
-
cu Comitatul Nógrád (Novohrad). Teritoriul comitatului era situat între Banská Štiavnica și fluviul Dunărea, dar porțiunea din jurul orașului Krupina a fost alipit abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Râurile Krupinica și Ipeľ erau râurile centrale care curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Nógrád (Novohrad). Teritoriul comitatului era situat între Banská Štiavnica și fluviul Dunărea, dar porțiunea din jurul orașului Krupina a fost alipit abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Râurile Krupinica și Ipeľ erau râurile centrale care curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
dar porțiunea din jurul orașului Krupina a fost alipit abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Râurile Krupinica și Ipeľ erau râurile centrale care curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
XIX-lea. Râurile Krupinica și Ipeľ erau râurile centrale care curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont. Capitalele comitatului au fost Castelul Honț împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
teritoriul comitatului. Suprafață comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont. Capitalele comitatului au fost Castelul Honț împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al XVI-lea nu a existat o capitală permanentă, iar în sfârșit de la
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
apă. Comitatul Honț a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont. Capitalele comitatului au fost Castelul Honț împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al XVI-lea nu a existat o capitală permanentă, iar în sfârșit de la începutul secolului al XIX-lea capitala a fost orașul Šahy (în ). În perioada 1552-1685
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în ) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont. Capitalele comitatului au fost Castelul Honț împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al XVI-lea nu a existat o capitală permanentă, iar în sfârșit de la începutul secolului al XIX-lea capitala a fost orașul Šahy (în ). În perioada 1552-1685, o mare parte
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Castelul Honț împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al XVI-lea nu a existat o capitală permanentă, iar în sfârșit de la începutul secolului al XIX-lea capitala a fost orașul Šahy (în ). În perioada 1552-1685, o mare parte din teritoriul comitatului a făcut parte din Imperiul Otoman și a aparținut de unitatea administrativă denumită sângeacul Nógrád. Modificări ale graniței nordice a comitatului au avut loc în 1802 (când a fost alipit teritoriul Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
începutul secolului al XIX-lea capitala a fost orașul Šahy (în ). În perioada 1552-1685, o mare parte din teritoriul comitatului a făcut parte din Imperiul Otoman și a aparținut de unitatea administrativă denumită sângeacul Nógrád. Modificări ale graniței nordice a comitatului au avut loc în 1802 (când a fost alipit teritoriul Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea (când a fost alipita comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina). La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Honț a devenit parte componentă a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Imperiul Otoman și a aparținut de unitatea administrativă denumită sângeacul Nógrád. Modificări ale graniței nordice a comitatului au avut loc în 1802 (când a fost alipit teritoriul Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea (când a fost alipita comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina). La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Honț a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Nógrád. Modificări ale graniței nordice a comitatului au avut loc în 1802 (când a fost alipit teritoriul Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea (când a fost alipita comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina). La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Honț a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
-lea (când a fost alipita comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina). La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Honț a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Honț a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Honț
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de răul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Honț ("Hontianska župa"). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Honț a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Partea nordică a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
a fost inclus în nou-creata Țară Slovaca ("Slovenská krajina/zem"). Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Honț a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Partea nordică a devenit parte a nou-înființatului comitat Hron (1940-1945) al Slovaciei. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Partea nordică a devenit parte a nou-înființatului comitat Hron (1940-1945) al Slovaciei. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra și Banská Bystrica ale Cehoslovaciei. În 1960, a devenit parte a regiunii Slovaca Vestică și a regiunii Slovaca Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a devenit parte a
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra și Banská Bystrica ale Cehoslovaciei. În 1960, a devenit parte a regiunii Slovaca Vestică și a regiunii Slovaca Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Slovaca Vestică și a regiunii Slovaca Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
fostului comitat Honț a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care: Până în 1802, comitatul era format din 3
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care: Până în 1802, comitatul era format din 3 processus-uri (în ; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Honț pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Honț este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád. În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care: Până în 1802, comitatul era format din 3 processus-uri (în ; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul Malohont. În 1802, cănd Malohont a fost scos, comitatul a fost divizat în patru
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]