10,875 matches
-
și până În momentul plecării. Chiar și hamalii care cărau bagajele pe dealuri - căci e imposibil să folosești animale mult Încărcate, din pricina stării rele a drumurilor În acea țară deluroasă - erau puși la dispoziția vizitatorilor de către oficialitățile maharajahului. Totuși, Într-o conversație pe care am avut-o cu maharajahul, acesta s-a plâns că mulți dintre servitorii vizitatorilor europeni abuzaseră de ospitalitatea ce le fusese arătată, pentru că luau frecvent cu ei mari cantități de șofran, precum și alte produse din țară, mult peste
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care Împrumută numele de Bahrabad locului În care este amplasat, se găsește la trei-patru leghe mai jos la picioarele munților, la distanță aproape egală de Sumudj și de orașul Jelalabad. Sunt aici simple indicații pe care le-am cules din conversația cu dl Honigberger asupra acestei părți a câmpiei pe care nu avea interesul să o viziteze cu aceeași atenție și la fel de amănunțit ca pe aceea care se Întinde pe malul drept al Surkh Rud, căci era obligat să limiteze la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o epocă deja mult anterioară. În vârful lor se deschideau mai multe celule foarte Încăpătoare și cu totul goale, a căror destinație nu a putut-o afla. (...) La câtva timp după ce a ajuns la Buhara a aflat, În cursul unei conversații În care strângea informații asupra stării actuale din Mawaralnahar, că În jurul Samarkandului se vedeau ruine foarte Întinse, În care cei din regiune găseau frecvent unele bout. Informațiile pe care le-a cerut și obținut despre aceste ruine nu i-au
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
interpretările se bazează, în principal, pe descrierea și rezumarea conținutului, fiind finalizate, după situări cronologice și tematice, în evaluări tranșante, fără nuanțe între elogiu (frecvent) și respingere (rar). O selecție din cronicile și eseurile răspândite în presă formează sumarul volumelor Conversații critice (1980) și Anotimpurile criticii (1983), despre prozatori și poeți contemporani (primul) și despre critici români de ieri și de azi (al doilea). Pornind de la o carte, de obicei recent apărută, sau de la o nouă ediție, S. vizează realizarea unei
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
poate fi libertatea de spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a unor scrisori, confiscate de organele de supraveghere polițienească aflate în slujba regimului comunist. SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, București, 1976; Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979; Conversații critice, Cluj-Napoca, 1980; Anotimpurile criticii, București, 1983; Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, București, 1992; ed. 2, București, 1998. Ediții: Zaharia Stancu interpretat de..., introd. edit., București, 1972; George Lesnea, Poeme, cu un
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
RL, 1976, 36; Al. Săndulescu, „Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale”, RITL, 1977, 3; Vlad, Lectura, 124-128; Iorgulescu, Scriitori, 343-345; Ulici, Prima verba, II, 219-221; Ungheanu, Lecturi, 228-232; Adrian Popescu, „Pelerini români la Columna lui Traian”, ST, 1979, 12; Dan C. Mihăilescu, „Conversații critice”, LCF, 1980, 21; Florin Faifer, Un critic paradoxal, CRC, 1980, 23; Melania Livadă, „Conversații critice”, RL, 1980, 37; Băileșteanu, Refracții, 49-51; Piru, Debuturi, 29-32; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Valeriu Cristea, A scrie
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
Iorgulescu, Scriitori, 343-345; Ulici, Prima verba, II, 219-221; Ungheanu, Lecturi, 228-232; Adrian Popescu, „Pelerini români la Columna lui Traian”, ST, 1979, 12; Dan C. Mihăilescu, „Conversații critice”, LCF, 1980, 21; Florin Faifer, Un critic paradoxal, CRC, 1980, 23; Melania Livadă, „Conversații critice”, RL, 1980, 37; Băileșteanu, Refracții, 49-51; Piru, Debuturi, 29-32; Mircea Popa, Critica la zi și critica specializată, ST, 1981, 2; Valeriu Cristea, A scrie și a citi, RL, 1981, 29; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 162-165; Grigurcu, Între critici
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
în 1987), cea mai cunoscută și mai jucată piesă a lui S. Aici se confruntă mentalitatea Hoțului, personaj generic, cu aceea a unui virtual păgubaș: un infractor ocazional vrea să fure (din rațiuni „umanitare”) un tablou valoros și, după o conversație cu Bătrâna, proprietară a acelei „cârpe mizerabile de pe vremea burgheziei”, începe să aibă dubii în privința inițiativei sale, apoi devine confesiv, își dezvăluie candoarea și sfârșește prin a fi o victimă sentimentală. De remarcat este finețea răsucirii lente și subtile (tot
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
un teolog „cosmopolit și totuși român, călugăr și totuși om de lume, ortodox, dar cu o anumită aromă iezuită”, un predicator-hermeneut care „invocă astrofizica, genetica modernă sau topologia ca pe niște domenii la îndemână, fredonează cântece rusești și își încheie conversațiile telefonice cu o sintagmă arabă” (Andrei Pleșu) reprezintă un reper de carismă greu de neglijat. Cărțile lui S. sunt antologii de texte ilustrând elementele-cheie ale implicării teologice, așa cum aceasta se descrie în viziunea lui: „rugăciunea inimii”, sensul îndrumării în credință
SCRIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289578_a_290907]
-
den Himmel anzuschen, „Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele, FLC, 1980, 33; Ov.S. Crohmălniceanu, Dramatismul sentimentului, RL, 1980, 48; Băileșteanu, Refracții, 87-106; Manolescu, Arca, I, 270-319; Raicu, Contemporani, 7-18; Sângeorzan, Conversații, 163-174; Zaciu, Lancea, 25-32; Octavian Paler, Dincolo de focul de câlți, RL, 1981, 20; Romul Munteanu, Însemnări despre Marin Preda, FLC, 1981, 20; Cezar Ivănescu, Un destin, LCF, 1981, 20; Ileana Mălăncioiu, Obsesia tatălui, VR, 1981, 4-5; Stelian Dumistrăcel, Antimimetismul lingvistic
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
de dinaintea plecării, acum tulburată. În pofida intenției de a-și înscrie romanele în actualitatea imediată, S. nu izbutește să închege credibil materia epică și nici să construiască personaje viabile: trama se diluează în acțiuni paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic. Dacă ar fi insistat asupra mediilor mondene aflate într-o epocă de tranziție, în care noua societate, în căutare de „blazon” și legitimare, încearcă să asimileze ce a
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
ziariști. Aceștia discută între ei, se tachinează, își fac foarte sumare confidențe, unii și declarații de amor, deschise sau disimulate, dar ceea ce îi caracterizează e o anume intelectualitate, o vervă livrescă, o predispoziție de a se referi, indiferent de natura conversațiilor, la opere și personalități din toate domeniile, mai cu seamă din acela al artei. Expansivi, comunicativi, unii dintre ei par a nu fi imuni la o anume neliniște interioară, stârnită de sentimentul apartenenței la o generație cam superficială, care „nu
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
spațiu geografic și spiritual decât cel familiar lui. De altfel, după această dată, cu excepția romanului Prizonierul deșertului (1985), S. abandonează proza, dedicându-se unui domeniu de pionierat: niponologia. A alcătuit lucrări utile pentru învățarea limbii japoneze (dicționare și ghiduri de conversație pereche, 1980, 1981). Plecând de la un hobby intelectual, ajunge să elaboreze cărți de structură complexă, cum sunt Civilizația japoneză tradițională (1984) și Dicționar de literatură japoneză (1994), volume care depășesc simplul interes exotic, autorul instruindu-și potențialii cititori cu o
SIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289691_a_291020]
-
arteriosclerozei cerebrale, a hipertensiunii arteriale, a bolilor cardiace, pulmonare; practicarea mișcării fizice și a gimnasticii; evitarea discuțiilor, a conflictelor, a vizitelor obositoare și prelungite, a schimbărilor de domiciliu, a călătoriilor, a grijilor materiale; întreținerea unor activități plăcute, stimulante, recreative (lecturi, conversații, rememorarea trecutului legat de propria viață, familie, părinți etc.); evitarea izolării și a singurătății; asigurarea unor însoțitori din familie, care să-l servească și care să-i ofere bătrânului un climat emoțional-afectiv pozitiv; evitarea încredințării sale în grija unei sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
metodă, ci mai multe pot să cuprindă o doză de învățare prin descoperire, unele mai mult decât altele. În grupa învățării prin descoperire se pot încadra metodele: • jocurile didactice, • instruirea pe bază de probleme, • învățământul programat euristic, • metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
mai multe pot să cuprindă o doză de învățare prin descoperire, unele mai mult decât altele. În grupa învățării prin descoperire se pot încadra metodele: • jocurile didactice, • instruirea pe bază de probleme, • învățământul programat euristic, • metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri. Intervenția indirectă
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
Este tipul de lecție cel mai frecvent întâlnit în practica educativă. Structura lecției: 1. moment organizatoric; 2. verificarea conținuturilor însușite: verificarea temei; verificarea cunoștințelor, deprinderilor, priceperilor dobândite de elev; 3. pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe se realizează, printr-o conversație introductivă, în care sunt actualizate cunoștințele dobândite anterior de elevi, relevante pentru noua temă, prin prezentarea unor situații-problemă, pentru depășirea cărora sunt necesare noi cunoștințe; 4. precizarea titlului și a obiectivelor: profesorul trebuie să comunice elevilor, într-o formă accesibilă
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
de: obiectivele evaluării în situația concretă; tipul de evaluare promovat; numărul elevilor; timpul disponibil; resursele materiale alocate; tipul de informație pe care profesorul dorește să o obțină prin răspunsurile elevilor; natura și specificul disciplinei. Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul urmărește identificarea cantității și calității instrucției. Conversația poate fi individuală, frontală sau combinată. Avantajele constau î n aceea că se realizează o comunicare deplină între profesor și clasa de elevi, iar feed-back-ul este mult mai rapid. Metoda
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
numărul elevilor; timpul disponibil; resursele materiale alocate; tipul de informație pe care profesorul dorește să o obțină prin răspunsurile elevilor; natura și specificul disciplinei. Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul urmărește identificarea cantității și calității instrucției. Conversația poate fi individuală, frontală sau combinată. Avantajele constau î n aceea că se realizează o comunicare deplină între profesor și clasa de elevi, iar feed-back-ul este mult mai rapid. Metoda favorizează dezvoltarea capacităților de exprimare ale elevilor. De multe ori
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
să construiești ceva, sau să joci un joc folosindu-te de întregul corp. 8. Care dintre următoarele variante descrie modul în care poți citi sau studia cel mai bine? a. Poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece le elimini mental. b. Nu poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece nu le poți elimina mental. c. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără muzică, dar te distrag
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
variante descrie modul în care poți citi sau studia cel mai bine? a. Poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece le elimini mental. b. Nu poți studia în prezența muzicii, a zgomotelor sau a unor conversații, deoarece nu le poți elimina mental. c. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără muzică, dar te distrag sentimentele negative ale altora. d. Trebuie să te simți confortabil, relaxat și poți lucra cu sau fără
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
o amintire fericită din viață. Petrece câteva secunde căutând sâ îți amintești cât mai multe detalii. După ce ai retrăit episodul, ce amintiri ies în evidență? a. Cele văzute - descrieri vizuale ale oamenilor, locurilor și obiectelor. b. Cele auzite - dialoguri și conversații, replicile tale și sunetele din jur. c. Senzațiile de pe piele și corp, precum și felul cum v-ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. 15. Rememorează o vacanță sau o călătorie. Petrece câteva
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
o vacanță sau o călătorie. Petrece câteva secunde căutând să îți amintești cât mai multe detalii. După ce ai retrăit episodul, ce amintiri ies în evidență? a. Cele văzute - descrieri vizuale ale oamenilor, locurilor și obiectelor. b. Cele auzite - dialoguri și conversații, replicile tale și sunetele din jur. c. Senzațiile de pe piele și corp, precum și felul cum v-ați simtit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. 16. Imaginează-ți că ai fi nevoit să îți
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
participi în activități de echipă cu caracter competitiv. 17. Dacă ar fi necesar să îți reamintești un cuvânt nou, ți lai aminti cel mai bine: a. Cele văzute - descrieri vizuale ale oamenilor, locurilor și obiectelor. b. Cele auzite - dialoguri și conversații, replicile tale și sunetele din jur. c. Senzațiile de pe piele și corp, precum și felul cum v-ați simțit, fizic și emoțional. d. Acțiunile și activitățile întreprinse de tine și mișcările corpului. Interpretarea rezultatelor: dacă în răspunsuri predomină litera “a” : stil
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
metodă, ci mai multe pot să cuprindă o doză de învățare prin descoperire, unele mai mult decât altele. În grupa învățării prin descoperire se pot încadra metodele: * jocurile didactice, * instruirea pe bază de probleme, * învățământul programat euristic, * metoda proiectelor. 5. Conversația euristică Conversația euristică este o metodă de incitare a elevilor prin întrebări. Prin acest procedeu, elevii sunt invitați să realizeze o incursiune în propriul său univers și să facă o serie de conexiuni care să faciliteze dezvăluirea de noi adevăruri
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]