5,110 matches
-
a înființat Curtea Internațională de Justiție de la Haga și a fost adoptată Declarația Universală a Drepturilor Omului. În domeniul financiar s-au înființat Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Alte structuri organizaționale internaționale nu au un caracter statal. Așa sunt corporațiile transnaționale, precum Renault, Ford, Chevron, Shell, Mitsubishi, dar și organizații nonguvernamentale precum Amnesty International și Greenpeace. Aceste organizații se bazează pe valori împărtășite de membrii lor, sunt orientate spre anumite scopuri derivate din aceste valori și funcționează conform anumitor reguli
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
populația înmulțindu-se datorită exodului țăranilor, dar trec și ele printr-o serie de crize datorate creșterii foarte mari a impozitelor, mai ales din cauza necesităților de apărare. În plus, tensiuni sociale duc la conflicte între meșteri și muncitori, sau între corporațiile cele mai bogate ("meșteșugurile majore" și corporațiile mai puțin puternice ("meșteșugurile minore"), ceea ce face mai dificilă guvernarea cetăților. Și aici, tulburările și revoltele sînt permanente. Cu toate acestea, lumea urbană reușește să se adapteze mai bine decît cea din sate
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
trec și ele printr-o serie de crize datorate creșterii foarte mari a impozitelor, mai ales din cauza necesităților de apărare. În plus, tensiuni sociale duc la conflicte între meșteri și muncitori, sau între corporațiile cele mai bogate ("meșteșugurile majore" și corporațiile mai puțin puternice ("meșteșugurile minore"), ceea ce face mai dificilă guvernarea cetăților. Și aici, tulburările și revoltele sînt permanente. Cu toate acestea, lumea urbană reușește să se adapteze mai bine decît cea din sate noilor condiții economice. Deplasarea marilor itinerare comerciale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de vie cîștigă iarăși teren în valea Rhinului și a Elbei. în sfirșit, creșterea animalelor este stimulată de transformarea în pășuni a cîmpurilor părăsite și de creșterea consumului de carne în orașe (măcelarii formează aici una din cele mai importante corporații). Aceste schimbări economice de mare amploare se repercutează asupra structurii sociale a satelor, bazată încă de la sfîrșitul imperiului roman pe feudalitatea rurală. Proprietar al unui domeniu, seniorul păstra pentru sine pămînturile de rezervă (pe care țăranii le lucrau pentru el
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
engleză pentru orașele din Flandra, care produceau postav, în felul acesta, el provoacă revolta orașelor, condusă de Jacques van Artevelde, împotriva contelui de Flandra și reușește să plaseze regiunea sub stindardul regilor Angliei. Centru de reședință al negustorilor, bancherilor și corporațiilor de meșteșugari, orașul finanțează războaiele prin taxe de toate felurile, percepute de suverani. Prinții cer frecvent împrumuturi pe care rareori sînt în stare să le returneze, sau iau de la locuitori "împrumuturi" plasate în rente viagere. În sfîrșit, nesiguranța generală cere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
chiar la interzicerea oricărei activități artizanale în vecinătatea acestuia: la Gand și la Ypres, burghezii nu stau pe gînduri și, în 1314, pun mîna pe arme pentru a distruge meseriile concurente din satele învecinate. O altă luptă începe, chiar în interiorul corporațiilor, între meșteri și muncitori. Meșterii încearcă într-adevăr să-i facă pe servitori să depindă total de ei, să le interzică orice promovare și să-i constrîngă să accepte condițiile de lucru pe care ei sînt dispuși să le ofere
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
teritorială a conflictului dintre cele două puteri, în același timp, în cadrul fiecărui oraș, o luptă permanentă se duce între nobilimea care, la începutul secolului al XIV-lea, deține încă puterea și burghezia care, îmbogățită în urma unei intense activități economice în cadrul corporațiilor, încearcă să pună mîna pe aceasta. Orașul Milano cunoaște astfel dictatura familiei Visconti. Aceștia guvernează prin teroare și creează un stat în Italia de nord. Chiar dacă o revoluție o alungă la mijlocul secolului al XV-lea, orașul Milano cade în curînd
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europa pentru producțiile de lux (sticlari din Veneția, țesători din Țările de Jos sau turnători de cupru din Liege). Reorganizat în 1665, Consiliul de comerț impune regulamente de fabricație extrem de precise, fixează amănunte tehnice, pedepsește cu severitate defectele și reorganizează corporațiile încercînd să le facă obligatorii. Inspectorii manufacturilor veghează la respectarea acestor măsuri și pedepsesc fraudele. Cît despre muncitori, ei sînt supuși unei discipline severe, iar absenteismul și lenea sînt pedepsite. În sfîrșit, cîrmuirea regală protejează manufacturile de concurența străină, mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și în Marea Britanie, să fie legate între ele prin canale. În schimb, drumurile, în aproape întreaga Europă, rămîn destul de proaste și inadaptate transporturilor grele de călători sau de mărfuri. Franța constituie în acest sens o excepție. Crearea, în 1716, a Corporației Podurilor și Șoselelor permite realizarea unei rețele de drumuri regale întreținute permanent, care servesc de exemplu întregii Europe. Dezvoltarea comercială a țărilor din Europa occidentală este evidentă. În Franța, exporturile cresc de la 122 de milioane la 500 de milioane de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu suportă decît consecințe limitate ale acestora. Europa meridională rămîne în continuare fidelă producției manufacturiere. Cît despre Europa de nord, aceasta își păstrează mai ales caracterul agricol, cu o activitate manufacturieră tradițională, care furnizează produse de lux, sau organizată în cadrul corporațiilor urbane. Totuși, mașinile textile britanice pătrund în industria bumbacului din Saxa, în jurul Leipzigului, iar cîteva din metodele britanice sînt introduse în industria metalurgică de pe Ruhr. În fine, revoluția industrială din comerț rămîne, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, apanajul Marii Britanii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sînt dornici să pună în practică ideile noi care fac să prospere Epoca Luminilor: ei vor constitui cadrul Franței revoluționare. În sfîrșit, la baza scării sociale a burgheziei se află o mică burghezie formată din negustori, meseriași făcînd parte din corporații, dintre care majoritatea se apropie de clasele populare, în concluzie, acest ansamblu eterogen, stimulat și îmbogățit de avîntul economic, în general nu se prea simte în largul său. Burghezia consideră că nu deține în societate locul care i se cuvine
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
liberali (vicontele de Noailles și ducele de Aiguillon). Nobilimea renunță la dreptul de vînătoare, la folosirea obligatorie a unor bunuri ale seniorului ("banalités") și la corvoade; preoții renunță la dijmă, provinciile la prerogativele lor financiare, orașele la libertăți și la corporații, iar magistrații la venalitatea serviciilor. În cîteva ore, ordinea socială a vechiului regim este abolită și este proclamat principiul egalității cetățenilor în fața legilor. Această revoluție socială, înfăptuită în plină exaltare, de o Adunare națională în care se împletesc virtutea civică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
se fac de acum înainte în numele națiunii. Principiul egalității în fața legii și cel al libertății religioase duc la suprimarea discriminărilor care apăsau asupra evreilor și protestanților. Tot în numele libertății sînt desființate vămile interioare, taxele de trecere a podurilor și sistemul corporațiilor și se interzice muncitorilor să se organizeze pentru a obține condiții mai bune de muncă sau salarii mai mari (legea Le Chapelier din 14 iunie 1791). Raționalizarea se extinde și la domeniul financiar. Impozitele indirecte, considerate nedrepte pentru că ele apasă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
statelor care trec sub dominație franceză: Confederația Rhinului, Olanda, Westfalia, Portugalia, Spania și mai ales Italia. Prezența francezilor nu se limitează doar la elaborarea unor Constituții inspirate de cea din Franța. Ea determină instaurarea egalității civile, a libertății religioase, desființarea corporațiilor, abolirea dijmei și a drepturilor feudale, vînzarea bunurilor ecleziastice și dezvoltarea administrației moderne. Activitatea Imperiului tinde deci să creeze monarhii surori, apropiate prin practicile politice, organizarea socială, obiectivele urmărite și modul de a le realiza. Asistăm, ca și în secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de ea pentru a moderniza și a consolida eficacitatea statului său. Reformatorii adaptează la societatea prusacă noile principii impuse de francezi. Ei abolesc iobăgia, drepturile feudale și corvoada, dar lasă nobilimii vastele ei domenii și dreptul de a împărți dreptatea. Corporațiile sînt desființate: burghezii și țăranii capătă dreptul de a poseda pămînt. Un embrion de reprezentare politică este instaurat odată cu alegerea consiliilor municipale. Armata prusacă se debarasează de generalii învinși în 1806, care sînt înlocuiți cu cadre noi, dinamice și instruite
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
subiect special de cercetare și aplicație pentru practicieni din domeniul legislativ, politic, economic, dar și pentru mediul academic. În Marea Britanie sunt citați, ca inițiatori în domeniu, Merrick Dodd, de la Harvard Law School, cu dezbaterea " Pentru cine sunt de încredere managerii corporației?" (1950) și Adolf Berle, de la Columbia Law School. Pentru Statele Unite, "Raportul Bowen despre responsabilitatea socială a oamenilor de afaceri" (1953) este apreciat ca prima intervenție a reprezentanților lumii științifice în structurarea conceptelor ariei responsabilității sociale corporative. Raportul enunță faptul că
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fi un bun angajator, un bun cetățean, un bun vecin. Milton Friedman (1912-2006), fost președinte al Asociației Economice Americane și premiat Nobel, este unul din "indignații" care denunță "ipocrizia de fațadă" a acelora care agreează ideea de responsabilitate socială pentru corporații. El susține că "responsabilitatea socială a afacerii vizează creșterea profitului"8 și că este o contradicție asocierea "responsabilității sociale" cu "afacerea". Aceasta deoarece: (i) corporația este o noțiune abstractă, "o persoană artificială" și (ii) doar oamenii pot avea responsabilitate. Or
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
indignații" care denunță "ipocrizia de fațadă" a acelora care agreează ideea de responsabilitate socială pentru corporații. El susține că "responsabilitatea socială a afacerii vizează creșterea profitului"8 și că este o contradicție asocierea "responsabilității sociale" cu "afacerea". Aceasta deoarece: (i) corporația este o noțiune abstractă, "o persoană artificială" și (ii) doar oamenii pot avea responsabilitate. Or, oamenii implicați în companie proprietari sau executiviau libertatea de a alege cum să-și cheltuiască banii și energia, atât timp cât nu aduc prejudicii performanțelor acesteia. Acte
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a fi local într-o lume globalizată este un semn de inadecvare socială și de degradare", apreciază Zigmunt Bauman (2006)11. Globalizarea s-a instituționalizat operând la nivel mondial, printr-o rețea de relații de dominație și/sau de colaborare. Corporațiile transnaționale, organizațiile și organismele internaționale, comerțul și tehnologia comunicațiilor au fost identificate ca fiind principalii actori ai globalizării. Una din rațiunile pentru care se pune actualmente în discuție reconsiderarea etică a modului de a face afaceri este în mare măsură
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
etc.) și pentru instituții naționale și internaționale. Nume rezonante în lumea științifică au propus, cu competență și rigoare, construcții intelectuale coerente. Se pare totuși că, deși fezabile, niciunul din scenariile de explicitare a fenomenelor contemporane ("megatendințe", "sistem mondial", "societatea organizațiilor", "corporațiile", "revoluția managerială", "capitalism competitiv", "cyberspace", "marea ruptură" etc.), nu mulțumește pe deplin și nici pe toată lumea. Mai mult, creșterea gradului de transparență asupra modului în care funcționează noua eră de evoluție a societății umane nu face decât să ne întărească
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ignorată, iar începând cu secolul XX, globalizarea reconstruiește sau reproiectează puterea, funcțiile și autoritatea guvernelor naționale. Secolul XX a adus pe scena istoriei și a legitimat un alt tip de capitalism cu actori sociali proprii, cu puteri adesea considerate discreționare: corporațiile transnaționale, organizațiile și instituțiile economice, politice și sociale mondiale. Aceste instituții sunt principalii promotori ai internaționalizării și standardizării practicilor și procedurilor de a face afaceri și schimburi comerciale, a modului de a ne distra, îmbrăca, informa, cu alte cuvinte, a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Deși globalizarea este un tot inextricabil, subiectul va fi dezvoltat pe următoarele coordonate: globalizare economică, politică și culturală. 2.2. Globalizarea economică Trecând peste interferențele ideologice, sorgintea globalizării economice este legată de emergența marilor afaceri internaționale cunoscute sub numele de "corporații" și a instituțiilor internaționale. Apărută în interiorul limitelor periferice ale capitalismului, globalizarea a fost reacția strategică a marilor afaceri la naționalismul economic al statelor, protecționismul. Fenomenul este explicat ca fiind urmare a dezvoltării tehnologice progresive și fără precedent, care, aplicată metodelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
fi și mai mare?) sau este cazul să deplaseze halele fabricii peste graniță? (ii) are declarația de misiune de pe site-ul în limba română un meniu de principii responsabile moral suficient de variat, cu impact emoțional? 2.2.1. Mimetismul corporațiilor transnaționale Eram o companie americană cu afaceri internaționale pe scară largă. Acum suntem o mare companie internațională cu o impresionantă afacere americană 14. Cucerirea lumii de către "conchistadorii" secolului XX, corporațiile transnaționale, a fost în bună măsură rezultatul unui contract social
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
suficient de variat, cu impact emoțional? 2.2.1. Mimetismul corporațiilor transnaționale Eram o companie americană cu afaceri internaționale pe scară largă. Acum suntem o mare companie internațională cu o impresionantă afacere americană 14. Cucerirea lumii de către "conchistadorii" secolului XX, corporațiile transnaționale, a fost în bună măsură rezultatul unui contract social cu guvernele naționale și cu mișcările sindicale. După al Doilea Război Mondial, statele aveau nevoie de devize libere (pentru reconstrucția națională și pentru aplicarea politicilor sociale) și de ajutor în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
partener social și au creat locuri de muncă, au produs fondurile pentru finanțarea politicilor sociale ale statelor, au dat dividende acționarilor, au contribuit substanțial la creșterea PIB-ului național și, în ultimă instanță, la întărirea statului de drept. Propensiunea marilor corporații este intrinsec legată de evoluția instituțiilor internaționale. Ca garanție pentru stabilitatea și progresul lumii și pentru a evita conflagrații de genul celui de-al Doilea Război Mondial, au luat ființă primele "asocieri globale ale guvernelor", legate de securitate (Organizația Națiunilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]