11,061 matches
-
părerile despre creativitate în contextul unei discuții despre modul în care se pot mări șansele de a crește copii care să gândească creativ. Ea prezintă următoarele stiluri de gândire, care se numără printre cele observate adesea la adulții și copiii creativi: 1) spargerea tiparelor, adică ieșirea din vechile noastre tipare de gândire în ce privește un anumit lucru; 2) evadarea din scenarii, care este aproape același lucru; 3) perceperea originală, adică modificarea propriilor obiceiuri. Mai mulți cercetători și-au manifestat explicit convingerea că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din vechile noastre tipare de gândire în ce privește un anumit lucru; 2) evadarea din scenarii, care este aproape același lucru; 3) perceperea originală, adică modificarea propriilor obiceiuri. Mai mulți cercetători și-au manifestat explicit convingerea că situațiile care necesită o gândire creativă sunt atât de neobișnuite, încât experiența cuiva nu le poate fi aplicată fără a trece printr-o modificare de mare amploare. Un alt mod de a spune acest lucru este ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
situațiile care necesită o gândire creativă sunt atât de neobișnuite, încât experiența cuiva nu le poate fi aplicată fără a trece printr-o modificare de mare amploare. Un alt mod de a spune acest lucru este ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite, încât nu au nici o legătură cu ceea ce a fost înainte. De exemplu, Hausman (1984) afirmă că există o breșă între produsul creativ și trecut: noutatea inerentă creativității înseamnă că produsul creativ nu poate fi înțeles
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Un alt mod de a spune acest lucru este ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite, încât nu au nici o legătură cu ceea ce a fost înainte. De exemplu, Hausman (1984) afirmă că există o breșă între produsul creativ și trecut: noutatea inerentă creativității înseamnă că produsul creativ nu poate fi înțeles sau analizat în termenii cunoștințelor precedente. În același timp, el presupune și că produsul creativ trebuie să se fi dezvoltat independent de cunoștințele sau experiența creatorului: [Un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ideea că rezultatele gândirii creative „veritabile” sunt atât de neobișnuite, încât nu au nici o legătură cu ceea ce a fost înainte. De exemplu, Hausman (1984) afirmă că există o breșă între produsul creativ și trecut: noutatea inerentă creativității înseamnă că produsul creativ nu poate fi înțeles sau analizat în termenii cunoștințelor precedente. În același timp, el presupune și că produsul creativ trebuie să se fi dezvoltat independent de cunoștințele sau experiența creatorului: [Un] obiect creat prezintă o structură complexă care este nouă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înainte. De exemplu, Hausman (1984) afirmă că există o breșă între produsul creativ și trecut: noutatea inerentă creativității înseamnă că produsul creativ nu poate fi înțeles sau analizat în termenii cunoștințelor precedente. În același timp, el presupune și că produsul creativ trebuie să se fi dezvoltat independent de cunoștințele sau experiența creatorului: [Un] obiect creat prezintă o structură complexă care este nouă, nu are precedent și nu a fost prevăzută. El nu poate fi explicat pe baza obiectelor antecedente și a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cunoștințelor disponibile și, prin urmare, nu este conectat la trecut. În acest sens, el apare în miezul discontinuității (p. 9). Campbell (1960) face o remarcă similară într-o lucrare de mare răsunet, în care propune o perspectivă darwinistă asupra gândirii creative. Această perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală, sunt rezultatul unor procese „oarbe”. După părerea lui Campbell, acest lucru este necesar pentru a duce la un progres real al cunoașterii: Între
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este conectat la trecut. În acest sens, el apare în miezul discontinuității (p. 9). Campbell (1960) face o remarcă similară într-o lucrare de mare răsunet, în care propune o perspectivă darwinistă asupra gândirii creative. Această perspectivă presupune că ideile creative, la fel ca mutațiile care oferă materia primă pentru selecția naturală, sunt rezultatul unor procese „oarbe”. După părerea lui Campbell, acest lucru este necesar pentru a duce la un progres real al cunoașterii: Între un fizician modern care experimentează și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au avut succes au fost la origine la fel de oarbe ca și cele ratate (pp. 380-381). O remarcă similară face Simonton (1995), care a preluat ideea de bază a lui Campbell și a transformat-o într-o teorie cuprinzătoare a dezvoltării creative și a procesului de creație: În ceea ce privește tipurile de probleme care i-au făcut celebri pe creatorii rămași în istorie, posibilitățile par să fie nelimitate, iar șansele de a găsi soluția par aproape nule. În această privință, rezolvarea problemelor se apropie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în sensul că trebuie să intre în joc procedeul asociațiilor libere. Doar recurgând la acest remediu mai puțin metodic poate creatorul să ajungă la percepții cu adevărat profunde (pp. 472-473). Observăm aici că părerile sunt unanime în privința necesității ca gândirea creativă să depășească hotarele cunoașterii pentru a putea duce la progrese reale. Acest lucru este considerat necesar pentru creativitatea veritabilă, deoarece se presupune că o cer anumite modificări ale mediului. Voi examina acum, pe scurt, câteva lucrări care sprijină teoria tensiunii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se presupune că o cer anumite modificări ale mediului. Voi examina acum, pe scurt, câteva lucrări care sprijină teoria tensiunii, de unde vom vedea în ce fel au abordat cercetătorii subiectele relevante. S-a arătat că relația dintre educație și realizările creative este curbilinie, așa cum presupune teoria tensiunii; și s-a demonstrat că experiența acumulată poate împiedica adaptarea eficientă la situații noi. Cu alte cuvinte, folosirea propriei experiențe în situațiile noi are ca rezultat un transfer negativ. Relația în formă de U
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
poate împiedica adaptarea eficientă la situații noi. Cu alte cuvinte, folosirea propriei experiențe în situațiile noi are ca rezultat un transfer negativ. Relația în formă de U dintre educație și creativitate Simonton (1984, capitolul 4) a analizat relația dintre rezultatele creative remarcabile și nivelul educației formale. El a studiat viața a peste 300 de persoane celebre, născute între 1450 și 1850, care fuseseră incluse într-un studiu precedent privind esența geniului. Printre acele personalități se numără Leonardo, Galileo, Mozart, Rembrandt și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
deliberată și intensă. În plus, există dovezi că persoanele care ating nivelul superior pot funcționa aproape de limita maximă a capacității umane, nu la un nivel intermediar, așa cum ne face să credem teoria tensiunii. Atingerea nivelului superior de funcționare în domeniile creative: regula celor zece ani Hayes (1989) a studiat rolul factorului numit de el „pregătirea pentru producerea unor rezultate creative”. Problema fundamentală cercetată de Hayes a fost timpul necesar pentru atingerea nivelului superior de funcționare. El a studiat evoluția carierei unor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
capacității umane, nu la un nivel intermediar, așa cum ne face să credem teoria tensiunii. Atingerea nivelului superior de funcționare în domeniile creative: regula celor zece ani Hayes (1989) a studiat rolul factorului numit de el „pregătirea pentru producerea unor rezultate creative”. Problema fundamentală cercetată de Hayes a fost timpul necesar pentru atingerea nivelului superior de funcționare. El a studiat evoluția carierei unor personalități din mai multe domenii care necesită o gândire creativă, cum sunt compoziția muzicală, pictura și poezia. Rezultatele, consecvente
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
factorului numit de el „pregătirea pentru producerea unor rezultate creative”. Problema fundamentală cercetată de Hayes a fost timpul necesar pentru atingerea nivelului superior de funcționare. El a studiat evoluția carierei unor personalități din mai multe domenii care necesită o gândire creativă, cum sunt compoziția muzicală, pictura și poezia. Rezultatele, consecvente pe întreg parcursul, au arătat că până și cele mai remarcabile și „talentate” persoane au avut nevoie de mulți ani de pregătire până să creeze operele care le-au făcut celebre
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ani din cariera poetului. Mai mult, în cazul a 55 dintre cei 66 de poeți studiați, au trecut 10 ani până la crearea primei lucrări remarcabile. Concluzii Hayes (1989), după Chase și Simon (1973), a afirmat că, pentru a da rezultate creative, este necesară pregătirea, în sensul dobândirii unor cunoștințe profunde într-o anumită disciplină. Pentru a funcționa la nivelul superior în domeniul respectiv, compozitorii, pictorii și poeții, la fel ca maeștrii șahiști studiați de Chase și Simon, au nevoie de perioade
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Simon, au nevoie de perioade mari de timp în care să-și însușească suficiente cunoștințe și tehnici. Observați că, în acest punct, nu se pot spune prea multe lucruri specifice despre timpul necesar dezvoltării capacității de a produce lucrări creative remarcabile într-un anumit domeniu. Nu putem spune decât că este nevoie de mult timp, mult mai mult decât atunci când se învață doar elementele de bază ale domeniului respectiv. Expresia „regula celor 10 ani” este, prin urmare, un pic înșelătoare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
perfecționarea tehnicii de interpretare, ci de cultivarea la elev a unui stil personal de comunicare a emoției prin muzică. Prin urmare, fiecare viitor solist trebuie să-și „creeze” propriul stil de interpretare, iar interpretarea muzicii poate fi considerată o activitate creativă. Și activitatea sportivă la cel mai înalt nivel poate avea componente creative. În sporturi ca tenisul, baschetul și hocheiul ca să menționăm doar câteva, activitatea de bază nu este structurată și, prin urmare, necesită permanent improvizații. Un sportiv care se remarcă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
personal de comunicare a emoției prin muzică. Prin urmare, fiecare viitor solist trebuie să-și „creeze” propriul stil de interpretare, iar interpretarea muzicii poate fi considerată o activitate creativă. Și activitatea sportivă la cel mai înalt nivel poate avea componente creative. În sporturi ca tenisul, baschetul și hocheiul ca să menționăm doar câteva, activitatea de bază nu este structurată și, prin urmare, necesită permanent improvizații. Un sportiv care se remarcă în aceste domenii a învățat deci mai mult decât cum să repete
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prin urmare, necesită permanent improvizații. Un sportiv care se remarcă în aceste domenii a învățat deci mai mult decât cum să repete identic o serie de mișcări. Astfel, rezultatele studiilor despre interpreți și despre sportivi sunt relevante pentru înțelegerea gândirii creative. În plus, așa cum am remarcat mai devreme, studiile despre evoluția artiștilor și a oamenilor de știință pe care le-au efectuat Bloom și colaboratorii lui prezintă rezultate legate de exersare și de însușirea cunoștințelor din disciplina respectivă care sunt paralele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
disciplina respectivă care sunt paralele cu cele obținute în cazul muzicienilor și sportivilor (Bloom, 1985). Importanța virtuală a rezultatelor obținute de Bloom, Ericsson și colaboratorii lor. demonstrează necesitatea analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod incontestabil gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
analizării carierelor unor persoane din domenii care implică în mod incontestabil gândirea creativă. Secțiunea următoare prezintă dovezi ale importanței exersării și acumulării de cunoștințe în domeniul componistic (inclusiv compoziția „în direct”, adică improvizația în jazz), care este, indiscutabil, o tehnică creativă. Nu este posibilă o estimare relativ directă a tiparelor de exersare și a altor activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin în sprijinul rezultatelor studiilor efectuate de Bloom (1985), Ericsson și colaboratorii lor (1993); cu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
altor activități în cazul unor personalități cum este Mozart. Totuși, dovezile indirecte vin în sprijinul rezultatelor studiilor efectuate de Bloom (1985), Ericsson și colaboratorii lor (1993); cu alte cuvinte, cunoașterea profundă a unei discipline este o condiție necesară pentru realizările creative. Exersarea și creativitatea în activitatea compozitorilor Cine a compus primele șapte concerte pentru pian ale lui Mozart? Analiza modului în care a compus Mozart concertele pentru pian și orchestră ne oferă o dovadă a faptului că exersarea deliberată este importantă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Învățarea improvizației pare să fie o situație în care, dacă ne-am baza pe ceea ce s-a făcut înainte (chiar pe ceea ce noi am făcut înainte), am fi condamnați la eșec de la bun început. Totuși, și în acest domeniu, capacitatea creativă apare abia după ce cunoaștem profund ceea ce s-a făcut deja, tot sub forma exersării deliberate. Interpreții de jazz, chiar și cei care au ajuns la cel mai înalt nivel al virtuozității și sunt celebri, afirmă că învață să cânte din
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a crea lucrări originale. Problema grupului de control Interpretarea datelor despre exersarea cumulată și relația lor cu creativitatea pot ridica o problemă. Se poate aduce obiecția că informațiile despre Beatles nu ne spun nimic prin ele însele despre dezvoltarea aptitudinilor creative. Dacă dorim să demonstrăm că anii de exersare au o legătură cauzală cu rezultatele creative ale formației Beatles, atunci ar trebui să o comparăm cu alte trupe rock care au eșuat, pentru a arăta că formația Beatles a muncit mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]