3,741 matches
-
Mircea, tu ești un copil mare și bun. Zuluf 5 iunie 1963 Dragul meu, Îți scriu pe foile pe care mi le-ai dat tu și cu creionul tău. Original, nu? Toate poveștile frumoase Încep cu „a fost odată“. Te cufunzi Într-un fotoliu, aprinzi o țigară, ai grijă să fie liniște În jur și Începi să citești despre peripeții nemaiîntâlnite. Povestea mea Începe tot așa. Dar dacă poți, citește-o În bătaia vântului celui mai sălbatic, când foaia ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o mică serbare acolo doar vreo câțiva, printre care și E. La revederea spațiului acela de bucurie și libertate, am simțit pornirea să evadez din nou, cu chiote de sălbatic, În plaurul labirintic al grădinii În care noi, băieții, ne cufundam ca-n Vestul sălbatic În urmă cu cinci ani, ascunzându-ne câteodată toată ziua, fără să mai intrăm În clasă pentru lecții. Orice colțișor, orice ungher, cât de misterios ar fi fost, fusese explorat minuțios de către noi; nu exista piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
oricând) Azi a venit mai târziu la seminar, a intrat fără să dea bună ziua; s-a așezat cu acea indolență pe care, În afară de mine, doar ea mai are curajul de a o afișa; nu privește pe nimeni, nu vorbește, stă cufundată Într-una dintre cutele ei interioare; se concentrează În sine ca un yoghin, Își macerează corpul; În pauză, se aud ca niște lovituri de berbec, bum-bum, bum-bum: A. se dă cu capul de zid; observ că are cap tare, câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
revoltă imens de puternică, dar fără nici o armă la Îndemâna omului din tine. 25 iunie 1965 Un vis Navigasem mult, până când a venit furtuna, care m-a Împins pe o insulă pustie. Știam că e vis. Dar Îmi plăcea să mă cufund În el cu toată ființa mea. În sfârșit, clipa de aur a singurătății! În jurul meu, până departe, se Întindea doar pătura protectoare a apei, nici o voce de om, doar vântul și albastrul Înălțimilor. Cu câtă râvnă mi-am construit o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
închise ochii, ascultând. Din măruntaiele lemnului veni răspunsul, nu cu lărgimea tăcută pe care o auzi când pui ghiocul la ureche, ci ca o liniște ferecată. Atunci Petrache se hotărî să deschidă lacătul greu care atârna de poartă. Atriul era cufundat în întuneric. În mijloc, întunericul își făcuse miez, putea fi orice, statuie ori pom. Petrache știa și, ca de obicei, îi dădu binețe, apoi, tot ca de obicei, se duse în ungherul dinspre răsărit și se cățără cu îndemânare pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Fata chicoti, stătură așa, câteva clipe, îmbrățișați, obrajii li se lipiră, dar bărbatul nu mai știu ce să facă și se depărtă, privind în jur, stânjenit. Merseră la tarabele cu dulciuri. Aurica își luă un băț cu vată de zahăr, cufundându-și mutrișoara în spuma sticloasă. Petrache privi vârtejul albăstrui, scânteietor, încercă, neîndemânatic, cu vârful limbii, apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață. — Asta e tot ? întrebă. — Nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
putea lua ochii de la ea. Păpușarul socoti că e prea puțin și își slăbi strânsoarea. Bătrânul simți atunci o putere nouă în picioare și se ridică, încercând să iasă din cercul de lumină. Lumina se stinse brusc și camera se cufundă într-un întuneric gros și umed, pe care, ca să înaintezi, trebuie să-l dai deoparte, ca pe cearșafurile întinse pe frânghie. — Cum să scapi, dacă nici măcar nu știi cine ești ? Pe cine vrei să scapi ? Vocea se auzise acum dintr-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
era inutilă, câtă vreme, pe dinafară, fereastra avea gratii. Își lipi fruntea de geamul rece. Îi scoseseră bandajele enorme, rămăsese doar cu un plasture de la sprânceana dreaptă până la tâmplă. Atingerea îl durea puțin, dar răcoarea îi făcea bine. Camera era cufundată în întuneric. De atâtea nopți, de când bătuse drumul până la fereastră și înapoi, ochii i se obișnuiseră cu întunericul. Știa că, dacă ar fi aprins veioza, imediat cineva ar fi deschis ușa și l-ar fi poftit să se urce în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
părere ai de Bazaar? Întrebă Will. —Will... m-am uitat În jos la pantofii mei fără toc urâți și murdari și apoi din nou la el. Poate că progresasem de la etapa Birkenstock 1 și a codițelor Împletite, dar Încă eram cufundată cu totul În lumea post-facultate a garderobei de serviciu de tip Ann Taylor. —Ah, nu te mai lamenta, scumpo. O să găsești ceva. Ține minte, ești Întotdeauna bine-venită să lucrezi cu mine, știi tu. Asta dacă chiar ești disperată. Will Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
dat din cap, deși tot ceea ce voiam să fac cu adevărat era să strecor o doză de Valium cât pentru o Întreagă săptămână În băuturile lui Isabelle, respectiv Philip și să-i privesc cum se Împleticesc puțin Înainte de a se cufunda Într-o odihnă plăcută, liniștită, permanentă. Dar nu! Nu prea era corect. Nici unul nu merita chiar să moară. Am acceptat În tăcere să le cruț viețile dacă Își luau bilete numai dus Într-un sat sub-saharian, la alegere. Asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
s-a băgat unde nu-i fierbe oala. Stăteam și eu de vorbă cu o veche prietenă și brusc tipul a Înnebunit. Lucrează pentru tine? Pierzându-și deja interesul pentru toată situația, Philip se prăbuși, beat, pe canapea, și se cufundă În pregătitul unui gin tonic. Elisei Însă nu-i căzu bine să audă că unul dintre angajați Îl deranjase pe unul dintre petrecăreții ei preferați. Cine ești? Îl Întrebă pe Sammy. O privi și zâmbi, ca și cum i-ar fi spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
daco-romanii s-au așezat într-un ținut unde limba uzuală era latina, în timp ce în Moesia Inferior era greaca. Latinizarea dacilor se poate explica mai convingător dacă se consideră că viitorii români sunt urmașii refugiaților instalați la sudul Dunării, în 275, cufundat într-un mediu iliro-roman". Și el continuă: "Lingviștii au remarcat că limba română vorbită în Transilvania, Valahia și Moldova nu prezintă particularități dialectale foarte pronunțate. Este un indiciu că ocuparea acestor ținuturi de către oamenii care vorbeau "românește" nu datează din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Cuza la Iași semnifica „triumful micii proprietăți și al partidei unioniste avansate” și se datora „stimei generale”. Cu foarte puține excepții (Buol, de pildă, presimțise” dubla alegere), oamenii politici ai vremii au fost de acord că îndoita alegere „a cufundat Poarta și diplomația în stupoare”, dar ei aveau în vedere maniera în care s-a produs și nu puneau la îndoială dorința și hotărârea românilor de a se uni, nici măcar turcii și austriecii (dacă facem abstracție de unele declarații nesincere
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acasă, dă fuga să-i aducă pipa și papucii. Acest echilibru la care reușise să ajungă cuplul este distrus când Hugo este transferat la Paris, în 1925. Cei doi soți lăsau în urmă America puritană și șovăielnică și se trezeau cufundați dintr-odată în atmosfera frenetică din Montparnasse. Amândoi sunt asaltați de senzații noi și tulburătoare, care îl îmbată pe Hugo, dar o scârbesc pe Anaïs. Când se află la croitor, tânărul bancher "privește îndelung și cu încântare fotografiile dansatoarelor de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe Hugo, dar o scârbesc pe Anaïs. Când se află la croitor, tânărul bancher "privește îndelung și cu încântare fotografiile dansatoarelor de music-hall, care afișează o nuditate grosolană, cu totul lipsită de poezie", se plânge ea. Și își petrece serile "cufundat în tratate indiene care pretind că le dezvăluie oamenilor tehnici sexuale dovedite ale zeilor"103. Dimpotrivă, tânăra este oripilată de Montparnasse și de atmosfera de depravare sexuală de acolo. Spiritul, înțelepciunea, cultura și rafinamentul parizienilor, pe care străinii le ridicau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a vreunei femei". Cu toate acestea, treptat scriitoarea ajunge și ea să muște din "acest fruct de vis, deopotrivă învăluitor, scânteietor, bogat și însuflețit" care este Parisul. Pentru a satisface interesul mereu crescând al lui Hugo pentru sexualitate, tânăra se cufundă în literatura franceză, mărturisindu-se tulburată de numeroasele sale lecturi: "Asta mă face să reflectez asupra tuturor subiectelor și provoacă în mine o febră, tot mai arzătoare cu fiecare zi", recunoaște ea pe 3 martie 1925. "Este febra vieții, a
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
crema intelectualității mondene savurează, chiar și după multă vreme de la Eliberare, beția libertății și a lipsei de griji redobândite. În subsolurile unor localuri precum Tabou, Méphisto sau Lorientais, la fel de întunecate și pline de fum ca o poartă spre infern, lumea, cufundată în atmosfera delirantă, uită de lipsurile și de ororile războiului. Oamenii se distrează, discută, beau, transpiră, fumează fără măsură. "Șobolanii de grotă" și tovarășii lor dansează pe ritmuri îndrăcite de be-bop, pe melodii de jazz New Orleans interpretate de frații
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cei doi tineri atrași unul de celălalt pot părăsi centrul pistei de dans, retrăgându-se către margine, într-un ungher întunecat. Asta fac, în seara aceea, Bab și flirtul ei. Chipeșul François o trage după el în bucătărie, "care era cufundată în întunecimea cea mai nepătrunsă", iar aici se arată mult mai "iubitor". Cum Bab poartă o rochie de păstoriță stil Ludovic XV, cu decolteu larg, François îi sărută mereu gâtul, porțiunea unde începe pieptul. Ba chiar încearcă să-și bage
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Tinerii sunt profund îndrăgostiți unul de celălalt, însă Bud, "exasperat" de castitatea lui Deanie, sfârșește prin a se îndepărta de ea și a ieși cu alte fete, care "știu cum stau lucrurile". Este mai mult decât poate îndura Deanie, aceasta cufundându-se într-o îndelungată depresie nervoasă, care o ține departe de lume doi ani și jumătate. Când iese din azilul psihiatric, se grăbește să-l reîntâlnească pe Bud, dar descoperă că acesta era însurat și avea doi copii... Philippe Labro
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în Leslie, ca prin minune, o "femeie căreia nu-i pasă de oribilele convenții și servituți ce afectează cultura noastră ipocrită". A descoperit în sfârșit o zeiță a iubirii pură și sculpturală. În orice caz, în privirea ei, atunci când se cufundă în cea a tânărului, scânteiază o "destrăbălare neînfrânată de târfă păgână". "Aprig de fierbinte, combinând provocarea directă cu așteptarea", privirea ei "invita direct, ca un arcan lasciv aruncat pe grumazul meu". Felul în care vorbește Leslie este la fel de grăitor. Stingo
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca un "cripto-comunist". După alegerea generalului Eisenhower, în 1953 care coincide cu sfârșitul războiului din Coreea și cu moartea lui Stalin, survenită în același an societatea americană își mai vine întrucâtva în fire. Însă în acel moment ea ațipește, se cufundă într-un conservatorism moleșit, într-un "conformism cucernic"162 deloc propice revoluționării moravurilor. Consumismul devine aliatul puritanismului. Sunt puse în prim-plan mai mult ca oricând etica muncii, reușita socială și procrearea. Opinia generală este că locul sexualității este în
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de contradicții nerezolvate. Tensiunea ivită din aceste contradicții provoacă o nevoie de seninătate. În mod paradoxal, fiecare generație, începînd cu epoca romantică și cu trezirea naționalităților, se străduiește să construiască un discurs decisiv al identității naționale și, prin urmare, se cufundă în timpul istoricității, tot aspirînd să înceteze povestirea, pentru că, odată încheiată, avînd o veritabilă formă simfonică, expunerea ar asigura o stabilitate sigură a informațiilor și a valorilor. De-a lungul deceniilor, discursul asupra identității se înnoiește și se îmbogățește cu noi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prințului? DRACULA Modalitățile punerii în scenă, stilul și deci căile de rememorare a cruciadelor sînt esențiale. Acțiunea lui Ștefan cel Mare intră într-o compoziție culturală coerentă. În schimb, domnia aproape contemporanului său valah, Vlad Țepeș sau Dracula va fi cufundată în legenda întunecată a memoriei românești. La originea acestei distorsiuni se află un personaj, Vlad III, și inițiativele sale politice remarcabile printr-un comportament de autocrat crud. Există însă și un circuit specific de informații din aceeași perioadă care se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din momentul în care intelectualii își pun din nou problema: are România un viitor? Romanticii au trăit din plin revoluțiile politice și culturale ale Europei secolului XIX, junimiștii însă schimbă direcția și domină aceste violențe. Maiorescu scrie în acest sens: " Cufundată pînă la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin care ideile Revoluțiunii franceze au străbătut pînă la extremitățile geografice ale Europei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cult, de circulație. Mediile străine radicalizează contrastul dintre libertate și totalitarism. Guvernele ungar și român încearcă negocieri bilaterale care eșuează și se acuză reciproc de intenții agresive. Aceste discursuri de stat nu privesc decît parțial apărarea drepturilor omului și se cufundă într-o confruntare istorică a cărei miză majoră este salvarea integrității teritoriului și respectul frontierelor. Moscova lasă Budapesta să atace Bucureștiul la nivel internațional, în timp ce autoritățile ungurești susțin că nu se consultă cu Moscova. Mai multe momente intense punctează anii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]