3,849 matches
-
și amicilor artelor plastice din Bucovina", în Vasile I. Schipor, Bucovina istorică..., p. 375. 12 În "Filimon Rusu, 1882-1957 - istoric, memorialist, culegător de folclor, publicist", în Ibidem, pp. 350-370. 13 Materialele la care facem referință sunt: Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea: material românesc. Oameni și înfăptuiri, Editura Saeculum: Vestala, București, 1999; Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești contemporane. Partea 2: În căutarea fondului (1890-1934), Editura Minerva, București, 1985; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane: 1900-1937, Editura Minerva, București, 1989; George Călinescu, Istoria
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
iar peste secole comunismul, semitismul, sionis- mul și bolșevismul, ideologii din cauza cărora nici astăzi lumea nu poate respira. Să amintesc faptul că în acest cuib al urii și fanatismului religios și național ne-maiîntîlnit în istoria lumii, a adăstat pentru adîncă cugetare și purificare sufletească Saul - cunoscut și ca apostolul Pavel - pe la anii 32 și rabinul J. Flavius, autorul scrisorelelor hulitoare tocmai asupra celor ce l-au primit cu pucioasă și sînge și l-au format să fie unul dintre cei mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum găsim în A doua epistolă soborniceas- că a lui Petru, la 1,16: ,,nu întemeindu-se pe niște basme meșteșugit alcătuite.” Filozofia este un sistem de concepte care urmărește luminarea sufletului și a minții omului prin învățătură și adîncă cugetare pentru a ajunge la înțelepciune. Basmele ,,lumești”, ,,băbești” sau ,,evreiești” oricît de ,,meșteșugit alcătuite” ar fi, sînt doar niște scorneli ale unor oameni puși pe șotii sau duși rău cu pluta și nu-mai atît, iar dacă aceste născociri sînt impuse
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
carte și EU. Important este nu a citi pagini și foi, fragmente și crestomații, ci a le interpreta, a le critica, a le judeca și, inteligent, a-ți însuși ceea ce e compatibil cu personalitatea ta. Trebuința de carte este nevoia cugetării noastre de a se acorda cu ea însăși. Nu este mulțumitor doar că ți-este foame de vers sau scriitor, de literatură fantastică, de istorie, ci să dorești să cauți acel ceva care te formează pentru a ști apoi să
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
și alături de Creangă fără să-i fi consacrat o singură pagină; care a putut păstra aproape " de ani manuscrisele lui Eminescu fără să le fi bănuit nu numai valoarea artistică, dar nici însemnătatea lor culturală. Limitat la formele abstracte ale cugetării logice și la cadrele culturii generale, Maiorescu nu s-a coborât la critica literară. Pregătit sufletește, prin simț artistic și cultură universală, el și-a declarat menirea încheiată și, socotind că prezența unei bune literaturi presupune în sine și critica
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice. Terminologia a evoluat de la aceea, populară - de domeniul etnoiatriei
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
cu religia. Omul dintru început a simțit nevoia unei legături între Creator și creatură. Prin ea, omul a stabilit chiar de la început o comunicare cu Creatorul său, căruia i-a închinat gândurile, dorințele, bucuriile și durerile, viața și întreaga cugetare. Astfel, rugăciunea a devenit o formă de participare la viața pe care Dumnezeu i-a dat-o, și un element de stabilitate, cu efecte reale: supunere, ascultare și iubire de Dumnezeu. Putem afirma, fără teama de a greși, că rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întru îndeletnicirile lor.” Sf. Nicodim Aghioritul explică astfel: „Sanehedrin, împăratul sirienilor, care a împresurat Ierusalimul, a zis în inima sa că nu este Dumnezeu. Dumnezeul iudeilor, pentru că de ar fi crezut că este Dumnezeu, nu ar fi ajuns la o cugetare păgânească ca aceasta, dar mai ales atunci când auzea în toate zilele câte minuni a făcut Dumnezeu împotriva vrăjmașilor iudeilor, iar după ce a cugetat întru sine unele ca acestea, atunci prin cuvânt grăitor a hulit pe Dumnezeul lui Israel.” Iar, mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și acum. Deschizându-se inima credincioasă prin nădejdea mai sus aminită, Arhiereul ceresc primește gândurile întâi-născute ale minții noastre și le mistuie în focul cel sfânt. Prin gândurile întâi născute a numit pe cele care nu apar la a doua cugetare a inimii, ci sunt aduse îndată, de la prima aruncare și răsărire în inimă, lui Hristos.” Un aspect important pentru noi este acela de a ști dacă rugăciunea va avea un efect benefic în planul relațiilor sociale, mai ales în societatea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
teologice, frămîntat de aspectul mîntuirii, se angajează în curentul de la Port-Royal care propune o apropiere serioasă de religia creștină, în onoarea libertinilor, el se hotărăște să realizeze o Apologie a religiei creștine (fragmentele care ne-au rămas constituie celebrele sale Cugetări) în care afirmă superioritatea credinței față de gîndirea umană. Născută în secolul al XVII-lea, știința modernă are încă ezitări asupra identității sale. Trebuie să propună (așa cum a vrut să facă Descartes) un sistem global care să explice lumea materială. Trebuie
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
împotriva corupției are nevoie urgentă de clarificări conceptuale. Între timp, președintele ar trebui să determine ieșirea din șpagat a dnei Udrea, că nu o fi dânsa chiar Jean-Claude van Damme. Trebuie că o doare între pozele gen (aproape) Playboy și cugetările tip (involuntar) Plai cu boi oferite presei. Acest Traian se joacă prea mult de-a Decebal pentru ca într-o bună zi să nu o băsească. (Jurnalul Național, 11 noiembrie 2005) Republica Română Absurdistan Dl Traian Băsescu este genul de om
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ale aviației feminine de altădată, în "Cronica română", 29 30 martie 2003. Florian Bichir, Crimeea, peninsula morții, în "Evenimentul zilei" nr. 3543, 2 nov. 2003. Lucrări generale și speciale George Acsinteanu, Escadrila albă Biruitorii, oameni cu suflete de zei, Editura Cugetarea, București, 1942. Cristian Ionescu, Zece femei împotriva morții. Escadrila Albă, Editura Militară, București, 2003. Cristian Crăciunoiu, Jean-Louis Roba, Escadrila Albă / The White Squadron, Editura Modelism, București, 2001. Ion Bucurescu, George-Paul Sandachi (coord)., Aviația română pe frontul de Est și în
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
spiritualitatea franciscană se regăsesc într-un fel sau altul, aproape toate conștiințele lucide. Capitolul II - Prezența franciscanilor în Țara Românească 1. În umbra franciscanilor de-a lungul timpului „Cine nu își cunoaște istoria, nu are nici un viitor”, spune o veche cugetare românească, invocată adesea și de către Mihail Kogălniceanu, marele apărător al drepturilor catolicilor în Moldova. „Viitorul și trecutul/ Sunt a filei două fețe”, ne amintește și Poetul. Dar din punctul de vedere al misionarului, istoria este o lecție obligatorie, de la care
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
prin simplitate și sfințenie. Dar câtă bogăție și ce putere se adună în această simplitate! „Lui Dumnezeu simplitatea îi este foarte aproape”. La fel este și cu rugăciunea: „dacă există o limbă universală, desigur, aceasta este rugăciunea”. Peste 80% din cugetările lui sunt dedicate rugăciunii. Simplitatea și rugăciunea îi unesc pe oameni: „nimic nu ni-l apropie mai mult pe Dumnezeu, decât aproapele”. Mesagerii credinței adevărate sunt iubirea și caritatea; ele armonizează civilizațiile și topesc barierele sociale și religioase. Dintre toate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Tăcu - Îi dedică textul Cattleya: ,,Aceasta Înseamnă pseudonimul Alinei/ La concursul de poezii ,,Autori: copiii”;/ Șoaptă de vis, cântec de orhidee/ Chip de față cuminte venită din ținuturi alese/ Cattleya, zâmbetul poetului frumos/ La aniversarea malinilor albi/ Nume absent/ Din cugetările/ Sârmanului Dionis”. În ,,Cronică”, la ,,Starea literelor”, Ioan Holban vine În iunie 1993, cu un comentariu cerebral Intitulat simplu și direct: ,,Familia Tăcu”: ,,Sunt rare cazurile când un arbore genealogic vorbește În generații succesive; de obicei, când se Întâmplă, au
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
gimnaziul închinat zeului Akademos. În cadrul acestei instituții școlare, care s-a dovedit primordial filosofică, Platon a fost preocupat de educarea și instruirea practică a tinerilor, aspecte tratate pe larg în lucrările sale, Republica și Legile. Scopul suprem al întregii sale cugetări filosofico-pedagogice consta în promovarea unor valori focalizatoare, precum binele, frumosul și justul. Mai mult decât atât, gânditorul grec era convins de armonizarea acestor valori supreme, deoarece între ele se manifestă o legătură intrinsecă: justul este bun și frumos, binele e
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
diverse, opera sa cuprinzând studii de filozofie, politică, morală și pedagogie. Încercare asupra intelectului omenesc (1690) este cea mai importantă lucrare filosofică, în care autorul investighează problematica originii cunoașterii, precum și raportul dintre formele cunoașterii. În 1693, Locke a publicat Câteva cugetări asupra educației, lucrare ce reprezintă principala sa operă pedagogică, unde se regăsesc tezele sale de bază asupra educației gentlemanului, respectiv acea tipologie umană care practică maniere alese și-și coordonează singur propriile întreprinderi. În 1697, filosoful englez publică Schiță de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
omul a încredințat propriile sale drepturi și libertăți celorlalți membri ai comunității, rezultând legile sociale ca sumă a voințelor individuale, iar dreptatea și justiția, ca mod de respectare egală și asumată de către comunitatea întreagă a libertăților individuale. Volumul intitulat Câteva cugetări asupra educației constituie opera sa pedagogică ce conține idei interesante despre educație și scopul său, despre dezvoltarea omului din punct de vedere fizic, moral și intelectual, despre metodele și mijloacele de educație. Scopul educației îl constituie, în opinia sa, dobândirea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lui Socrate, după care să predea tragediile lui Sofocle și Euripide etc., iar după-amiaza să predea lucrarea despre sintaxa lui Alexandru Mavrocordat cu teme simple și, ,,îndreptarea” temelor. Al treilea dascăl preda și el ,,două științe”: dimineața, ca de pildă cugetările lui Caton și ale lui Pitagora, miturile lui Esop etc., iar după-amiaza era rezervată pentru ,,tehnica gramaticii” și teme după gramatica lui Laskares etc. Joia și duminica erau zile libere pentru ,,odihna ucenicilor”, programul școlar cuprinzând doar cinci zile de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației ca niște familii mari, deoarece pedagogul era convins că familia asigură prima educație a copilului, fiind în același timp un important factor de asimilare a normelor și valorilor sociale și culturale. În toamna anului 1780 publica o culegere de cugetări, Orele de seară ale unui sihastru, în care îl continua pe Rousseau susținând teza unei educații conformă cu natura, exprimându-și și propriile convingeri în legătură cu rolul familiei în socializarea și educația primară a copilului. Astfel de idei vor fi continuate
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fost posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, fiecare însumând: * mulțimea teoriilor sociologice apărând ca un muzeu al spiritului teoretic; * distincția între ceea ce este valid, durabil și ceea ce este fals sau nedovedit în lungul drum parcurs de sociologie; * acele rezultate ale cugetării despre societate care pot ajuta la evidențierea dilemelor și problemelor din actualitate; * idei existente în operele înaintașilor utilizabile în dezbaterile contemporane de idei și care să alimenteze reflecția teoretică actuală; * acele idei care se instituie ca mijloc de a înțelege
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
sociologiei, o cale de a ne explica însăși devenirea omului și a mediului său existențial. În această perspectivă istoria sociologiei are viitor, chemarea spre aprofundarea ei fiind adresată tuturor sociologilor. Numai astfel poate fi descoperită și adusă la lumină viața cugetării sociologice din totdeauna, fără de care cercetarea actuală se autocondamnă la asfixiere prin insuficientă fundamentare. Vorbind despre filosofie, C. Noica scrie în Cum e cu putință ceva nou: "Istoria (ca istorie a filosofiei n.ns.) e într-adevăr legată de filosofie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ferind de rutină și erori, de incapacitatea de a distinge valoarea de nonvaloare în construcțiile teoretice despre realitatea socială; * posibilitatea de a lua în stăpânire cheile actelor mentale în sociologie, adică în istoria sociologiei se află înțelesurile adânci la care cugetarea umană revine ori de câte ori soluțiile problemelor cu care se confruntă întârzie să apară. "Întoarcerea la Durkheim" sau "înapoi la Weber!" (după modelul filosofiei, unde "înapoi la Kant!" sau "înapoi la Aristotel!" au animat numeroase generații de filosofi) oferă sociologului o anumită
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Grecia antică; * filonul social al gândirii filosofice creștine din Evul Mediu; * filonul social al gândirii filosofice renascentiste și a secolului clasic. b. filosofia istoriei (politică); începe odată cu Iluminismul și se încheie la mijlocul secolului XIX. Atunci când adevărul a fost posibil, când cugetarea umană a cucerit puterea de a-l scoate la iveală, înlăturând zgura opiniei și erorii, atunci ne aflăm în perioada sociologiei propriu-zise. Sociologia propriu-zisă cuprinde o mulțime de curente, școli, creatori, idei, teorii pe care ne vom strădui să le
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
este totalmente realizabilă decât prin subordonarea creșterii economice unei sociocrații prin care A. Comte înțelegea cadrul normativ capabil să motiveze o participare generală pe baza unui umanism al întrajutorării și altruismului reciproc între grupurile și clasele sociale. * Poziționarea în ansamblul cugetării sociologice: susținând că dinamica socială se bazează exclusiv pe forțele ideale ce-i sunt proprii, excluzând deci forțele materiale, economice, gândirea lui Comte reprezintă, în teritoriul teoretic european, cea dintâi abordare idealistă orientată sociologic asupra devenirii societății. * Cercetarea societății: trebuie
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]