5,380 matches
-
satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1914, un vizitator indignat scrie următoarele: nepăsarea și nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Oricât ți-o fi... De bine sau greu Rămâi, rămâi Cu Dumnezeu! Primăvara 04.04.2003 Primăvară, tu mi-aduci În Suflet bucurie Un Cer senin. Și raze calzi de soare Susuri de izvoare Fluturi milioane Păsărele se Întorc La cuiburile lor Sub streșine de case Plugarul acolo-n câmp Fluieră o Doină Privighetoarea de sub nori Îi cântă-n armonie... Cărăbușii În flori de pom Mieiuții zburdă În câmpie Prin iarba verde Cu flori de toporaș Un coșuleț Cu ouă roșii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și surori În Domnul să-i facem loc În casa inimii noastre. Aceea-i locuința Lui Domnului Iisus. Știți ce a zis el? Că Fiul Lui Dumnezeu nu are unde să-și plece capul... vulpile au vizuini și păsările Cerului cuiburi, iar Domnul Iisus nu are unde să-și plece capul! Ce dureros este!... până la lacrimi. A Lui sunt toate, toate bogățiile pământului și noi suntem tot ai Lui. Și El e atât de sărac că nu are loc la noi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
a rămas plin de farmec: oameni cumsecade, harnici, blânzi, serioși, cu preocupări altruiste; cred În orașul cu cele mai multe personalități „pe m²”, cu o viață demnă, multilaterală. În gândul meu am apreciat locuitorii Fălticenilor ca pe o mare familie, fiecare În cuibul lor mai modest sau mai evoluat, unde copiii, feriți de tentațiile tineretului de azi, au gândit, au scris și au studiat În liniște, dezvoltându-și talentele și predispozițiile, la superlativ. Vă felicit din toată inima. Cartea scrisă de Dv. reprezintă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
pe d-na profesoară, despre care-mi scrii. Redu, deci, orele de muncă - schimbă-le cu ajutorul matale, faceți cu rândul zilele de lucru etc. Ai dreptul la aceasta, după ce ai pus la punct muzeul. Intrigile, calomniile, criticile neîntemeiate sunt inerente cuiburilor mici de provincie. Ele vin de la oamenii mici, care nu fac nimic, ci critică numai munca altora (...). Mergi Înainte, fără a te sinchisi (...). Dacă mă potriveam și eu la tot ce spun jucătorii de cărți, clubiștii și clefăitorii din Folticeni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de Vară, al Colinei Parfumate, grădinile zoologică și cea botanică, Muzeul Național și cel al Capitalei Beijing, precum și cele două complexe sportive dedicate Jocurilor Olimpice de Vară din 2008: Stadionul Național din Beijing și Centrul Național Acvatic, cunoscute sub numele de "Cuibul de pasăre" și "Cubul de apă". Xi'an Xi'an, capitala provinciei Shaanxi, situată în nord-vestul Chinei, este centrul politic, economic și de comunicații din nord-vestul țării. Dintre cele șase orașe (Xi'an, Luoyang, Nanjing, Kaifeng, Hangzhou și Beijing) foste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ale științei și tehnologiei, fiind o capodoperă a arhitecturii moderne. Lucrările de construcție la Centrul Shanghai, cu o înălțime de 632 m și 121 de etaje au început în 29 noiembrie 2008 și vor fi finalizate în 2015. Stadionul Național "Cuibul de Pasăre" și Centrul Național de Natație "Cubul de Apă", aflate în Parcul Olimpic din Beijing, sunt două construcții simbolice desăvârșite, construite special pentru Olimpiada din 2008. "Cuibul de Pasăre" este opera arhitecților Jacques Herzog și Pierre de Meuron, câștigători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
în 29 noiembrie 2008 și vor fi finalizate în 2015. Stadionul Național "Cuibul de Pasăre" și Centrul Național de Natație "Cubul de Apă", aflate în Parcul Olimpic din Beijing, sunt două construcții simbolice desăvârșite, construite special pentru Olimpiada din 2008. "Cuibul de Pasăre" este opera arhitecților Jacques Herzog și Pierre de Meuron, câștigători ai Premiului Pritzker în 2001. Cuibul de pasăre (Foto: Wang Zhi) Un rol important în elaborarea proiectului l-a jucat și artistul contemporan chinez, Ai Weiwei, acesta asigurând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de Natație "Cubul de Apă", aflate în Parcul Olimpic din Beijing, sunt două construcții simbolice desăvârșite, construite special pentru Olimpiada din 2008. "Cuibul de Pasăre" este opera arhitecților Jacques Herzog și Pierre de Meuron, câștigători ai Premiului Pritzker în 2001. Cuibul de pasăre (Foto: Wang Zhi) Un rol important în elaborarea proiectului l-a jucat și artistul contemporan chinez, Ai Weiwei, acesta asigurând consultanța artistică. Grandioasa construcție este situată pe o ușoară ridicătură de pământ din centrul complexului olimpic. Elementele structurale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
consultanța artistică. Grandioasa construcție este situată pe o ușoară ridicătură de pământ din centrul complexului olimpic. Elementele structurale se sprijină reciproc și converg către o formațiune asemănătoare unui grilaj, în care sunt integrate fațada, scările și acoperișul, aproape ca un cuib de pasăre cu nuielele sale întrețesute. Efectul spațial al stadionului este cu totul inedit și radical, însă simplu în același timp și de un caracter aproape arhaic, creând astfel un punct de reper unic în istoria Olimpiadei. "Cubul de apă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
redusă la trecerea peste granița... cea nouă, în amintirea funcțiunii de duhovnic al regelui Carol. [Tot astfel, la școala evanghelică din București s-au găsit arme, munițiuni și uniforme germane.]( Ediția I, 1937, p. 403. ) Zburăm pe lângă Dârste, unde era cuibul lui Beldiman, de tristă memorie, și ajungem la Brașov, unde cu greu am găsit o masă la restaurant, dar unde pentru prima oară vedeam fâlfâind steagurile românești și cele transilvane. Constatam prozaic că ni s-a micșorat cheltuiala pe jumătate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pascu, membru la Curtea de Casație (procurorul care instruise, la porunca regelui Carol II, pe toți legionarii și cei suspecți), Victor Iamandi, Păcuraru [...](Cuvânt indescifrabil.), Moruzov, M. Ștefănescu, maior Popescu, Ralet etc., procurori, plutonieri, jan darmi. Alți legionari, șefi de cuib, dezgropau osemintele lui Codreanu și ale celor 13 omorâți în Jilava în primăvara 1939 sub Armand Călinescu. De acolo au trecut la pușcărie și, împreună cu păzitorii, intrară în fiecare celulă cu revolvere, lopeți, topoare, și măcelăriră pe cei 52 închiși
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dudești este o ruină. D. Kiritzescu îmi spunea că devastarea era organizată cu unelte tehnice. Bande de legionari cu drapele mergeau în frunte cântând, urmați de pleava populației. Tot ce găseau prin case, prin prăvălii era ridicat și cărat la cuiburi și case amice. La Abator au omorât pe măcelarii ovrei ca pe boi și i-au atârnat în șir, în locul vitelor. În fine, nu ne-am putut închipui ca o astfel de nebunie sângeroasă să cuprindă pe români. Dar ceea ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
peste cei trei, care strîng din umeri. Ai văzut? mă întreabă Luchian, așa-i. De ce ții dumneata să scrii despre cei în mijlocul cărora trăiești și muncești?! Știi dumneata că dihorul nu mănîncă niciodată pui din curtea în care își are cuibul ? Ia exemplu de la el. Sau ia exemplu de la noi, care sîntem cu vreo zece ani mai mari și-avem mai multă experiență. Noi vrem să trăim liniștiți, în pace, pace sufletească, bineînțeles. Vrem să nu deranjăm și să nu fim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vrut să rămîn o mîrțoagă la cheremul lor..." Și croncăne-o cioră văzduhul umplîndu-l", am început eu să-i citesc într-o seară din revista literară cu care venisem sub braț, fericit nevoie mare că debutasem. "Palatul prințesei e azi cuib de ciori", mi-a șoptit ea și m-a rugat să refac poemul, amune pentru noi doi. Nu mai țin minte ce-am scris: Doamna Ana stătea pe genunchii mei și-mi tot dădea să beau din sticla cu coniac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
se Înmulțeascé? - Si sé luptém cu braconajul! - Sé fie cerul plin de porumbei, albi, cum sînt gingiile pline de dinți? - Sé ménînce ideea capitalismului! Sigur cé este mult mai bine sé creștem porumbei! Aceștia o sé-i sperie, céci Își fac cuib În céștile soldaților, sé le între puf În ochi! - Sé méturém pédurea că sé se odihneascé bine muncitorii. Nu vreau, Anatolii Macarovici, sé mai prindem hoții În pédure. Steagul nostru este pétat de sîngele ostașilor sovietici. Ei și-au vérsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un sac de brebenei, dar putea sé nu-l strîngé, oricum, mai avea acasé Încé unul. Nici nu se grébea sé meargé prea repede, mergea Încet și se uită la copaci, si se uită și prin tufișuri, poate vede vreun cuib de pasére, vreun iepure sau vreo céprioaré. Erau iepuri În aceasté pédure și erau céprioare și erau și vulpi și mai erau și mistreți, chiar dacé el nu le vézuse niciodaté. A auzit pe mulți care spuneau cé au vézut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
puternicé și nevézuté care nu se deschide niciodaté. Soarele și cerul Încépuse În aceasté cutie și-un vînt ușor, care nu Înceta sé baté, agitînd poalele subțiri ale rochiței și pérul lui rar, cafeniu, În care minutele ei Își fécuseré cuib. CÎmpul care se Întindea pretutindeni péstra aceleași culori galbene și portocalii, Încît era de Înțeles cé nici pe el timpul nu-l atingea În nici un fel și florile lui rémîneau proaspete de dimineațé pîné seară. Nici un animal și nici o gîzé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé nu ploué cu piatré, dar o cometé n-a gésit niciodaté. Nici nu avea ce face cu o bucaté de racheté atît de micé. Numai dacé o punea undeva În grédiné, Într-un copac, ca sé-și facé vreun graur cuib, sau dacé o punea În gaura din gard, așa cum a vézut la moș Vanea, ca sé nu treacé puii În grédiné. Dar cum se Învîrte Pémîntul, dacé el sté În aer și e rotund și nici un vînt de pe lume nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
revărsa prin negrele lor ruine lacuri de purpură. Apoi, încet, se risipiră în creți vineți, soarele cădea la vale și părea pe vârful bradului singuratec ca o frunte în raze pe umeri negri, apoi coborî pintre crengi de păru un cuib de rubin între ramuri, apoi, după trunchiul gros, aruncă dungi rumene pe stanurile munților și făcea ca ei să-și aprindă jăratecul de argint al frunților lor - până ce se cufundă cu totul după munte, care sta negru și nalt, zugrăvindu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Aerul răcoare al dimineței îmi pătrundea pieptul, simțeam cum îmi amorțește gâtul de răceală... până ce văzui salul meu, cu căsuțele lui mici, acoperite cu paie și risipite prin creierii de piatră a muntelui, de ți se părea un sat de cuiburi de vultur. Trecui prin mijlocul lui, pe lângă mica bisericuță de lemn, și tocmai la capătul satului mă oprii lângă bordeiul cel înfundat și sărac al tatălui meu. Prin ochiul de sticlă se vedea lumină. Trasei zăvorul de lemn de la ușa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
părea mort a lui Ioan. Mă repezii mereu la deal, prin tufișe, pe costișe țepene și pietroase, prin scu [r]suri prunduite de pâraie, peste ape fără punți, până ce-ntr-o culme de deal, în mijlocul unei dumbrăvi de spinișe, zării cuibul unui foc în cari clipeau cei din urmă cărbuni prin cenușa cea sură. Il adusei lângă foc, pusei în el frunze uscate și vreascuri câte putui aduna în clipă, astfel încît în curând se-nălță un foc mare, palălăind cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nerăbdare... Cezara-l apucă pe Angelo-n brațe ca pe un copil, îl aruncă în sanie, într-o blană mare, sări și ea lângă el, înfășă blana împrejurul lor [al] amândurora... Caii începură a zbura și ei erau învăluiți ca-ntr-un cuib pufuit de vrabie, își scoteau capul numai când voiau... Ca și când ar fi fost acasă-n pat sub o plapumă de pene trasă peste capete... astfel li era lor acum... Ea se juca cu el, îl strîngea-n brațe, -l dezmierda ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fiasco, nici măcar fantoma căpitanului nu l-a mai interesat, a plecat valvârtej, cum pleacă babele care își aduc aminte de ceva, dar acum, când așteaptă în strada Gelu Căpitanul, își amintește cum a văzut prima oară o fantomă ieșind din cuibul ei de lumină, într-o noapte de iarnă. O noapte precum cea în care Iscru îngropase inelul. Era la începutul lui ianuarie 1477. Zogru, supt în poarta de platan, privea peste lacul înghețat, resemnat cu soarta lui de icoană făcătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]