20,237 matches
-
că revoluția În aceste domenii, deși reprezintă o ruptură față de vechiul curs, nu răstoarnă Întregul edificiu al cunoașterii umane, cât Îl completează; adaugă cunoașterii și creației noi valori. Teza caracterului revoluționar, al saltului calitativ, nu este estompată de teza caracterului cumulativ, deschis mereu spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoașterii și creației noi valori. Teza caracterului revoluționar, al saltului calitativ, nu este estompată de teza caracterului cumulativ, deschis mereu spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul științific este cumulativ la nivelul descoperirilor care Îmbogățesc necontenit tezaurul de cunoștințe umane, devine cumulativ-necumulativ la nivelul teoriei și apare ca necumulativ la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul științific este cumulativ la nivelul descoperirilor care Îmbogățesc necontenit tezaurul de cunoștințe umane, devine cumulativ-necumulativ la nivelul teoriei și apare ca necumulativ la nivelul paradigmei, al imaginii generale teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o perioadă de creștere cumulativă a științei. Dar, se Întâmplă să apară fenomene noi, necunoscute până atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
p.388-395. 45 Ilya Prigogine, Isabele Stengers, Noua alianță. Metamorfozele științei, București, Editura Politică, 1985, p.403-404. Creativitate și progres tehnic 58 Evoluția și ruptura În știință se aseamănă cu evoluția și ruptura În biologie, geologie sau societate. Ea este cumulativă și necumulativă, În același timp. Specificul salturilor În știință, ca și În tehnică, constă În faptul că revoluția În aceste domenii, deși reprezintă o ruptură față de vechiul curs, nu răstoarnă Întregul edificiu al cunoașterii umane, cât Îl completează; adaugă cunoașterii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
că revoluția În aceste domenii, deși reprezintă o ruptură față de vechiul curs, nu răstoarnă Întregul edificiu al cunoașterii umane, cât Îl completează; adaugă cunoașterii și creației noi valori. Teza caracterului revoluționar, al saltului calitativ, nu este estompată de teza caracterului cumulativ, deschis mereu spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cunoașterii și creației noi valori. Teza caracterului revoluționar, al saltului calitativ, nu este estompată de teza caracterului cumulativ, deschis mereu spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul științific este cumulativ la nivelul descoperirilor care Îmbogățesc necontenit tezaurul de cunoștințe umane, devine cumulativ necumulativ la nivelul teoriei și apare ca necumulativ
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
spre noi cuceriri, spre noi acumulări cantitative ale științei. Caracterul revoluționar este În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul științific este cumulativ la nivelul descoperirilor care Îmbogățesc necontenit tezaurul de cunoștințe umane, devine cumulativ necumulativ la nivelul teoriei și apare ca necumulativ la nivelul paradigmei, al imaginii generale teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În sensul că nu suportă stagnarea, iar caracterul cumulativ este În sensul că nu Înlătură nimic, ci mărește necontenit tezaurul cunoașterii umane. Putem spune că progresul științific este cumulativ la nivelul descoperirilor care Îmbogățesc necontenit tezaurul de cunoștințe umane, devine cumulativ necumulativ la nivelul teoriei și apare ca necumulativ la nivelul paradigmei, al imaginii generale teoretice asupra științei respective, Întrucât această imagine se schimbă pe măsura acumulării cunoștințelor umane, fiind evidentă În aplicabilitatea tehnică a noilor descoperiri științifice. Conceptul de paradigmă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică În procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale, adică o perioadă de creștere cumulativă a științei. Dar, se Întâmplă să apară fenomene noi, necunoscute până atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și topografice (număr, localizare cu precizarea segmentului și a lobului/lobilor). Precizarea acestor informații este importantă pentru stadializarea unei tumori hepatice și chiar pentru formularea unui prognostic. Caracterizarea tumorală reprezintă un proces mult mai complex, bazat pe criterii multiple utilizate cumulativ, și care - în final - vor orienta examinatorul înspre definirea naturii în așa fel încât alte proceduri de diagnostic, în primul rând cele intervenționale, să nu mai fie necesare. O înțelegere și o sistematizare semiologică a acestor criterii este necesară. SEMIOLOGIA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
automasajul este contraindicat. În ceea ce privește oboseala acută, în tentativa de combatere a ei, repausul prelungit și tehnicile de relaxare fac să cedeze treptat contracturile și senzația de durere musculară, la nevoie putându-se administra și calmante ușoare. Instalarea oboselii cronice și cumulative poate fi prevenită prin dozarea corespunzătoare a efortului, odihnă activă și masaj. Masajul terapeutic este recomandat sportivilor în cazul unor accidentări sau îmbolnăviri acute, atât în tratamentul funcțional al leziunilor și tulburărilor evolutive, cât și în tratamentul recuperator aplicat în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
pacienții vârstnici în cadrul îngrijirilor de sănătate. Îmbătrânire, aging, ageism: terminologie, generalități Termenul „aging” (îmbătrânire) include o multitudine de procese biologice dezvoltate în timp la nivelul diferitelor țesuturi. Definiția larg utilizată a îmbătrânirii cuprinde „o serie de modificări funcționale și structurale cumulative, lezionale, intrinseci și progresive, independente de timp, care debu tează ca manifestare la vârsta maturității și culminează eventual prin deces” (2). Organizația Mondială a Sănătății (3) definește îmbătrânirea din punct de vedere: biologic: un proces continuu care începe la pubertate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
mult pasiv. Această stimulare poate fi folosită în cadrul altor terapii respectându-se principiile de bază. Trebuie aplicată cu atenție la pacienții care reacționează slab la modificările de mediu (prematuri, copii cu traumatisme craniene), dar poate avea rezultate foarte bune și cumulative asupra sistemului nervos autonom. Eficiența acestei tehnici s-a dovedit a fi mai mare când subiecții sunt implicați activ în activități de grup. Participarea activă ajută la medierea senzațiilor mult mai bine și rapid decât calea pasivă, iar activitățile cu
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
cu TVP (30-50%) dezvoltă în următorii 10 ani sindrom posttrombotic (SPT) (9-11), complicație cronică ce afectează evident calitatea vieții. Se consideră că 90% din incidența totală a trombozelor la vârstnici poate fi atribuită în mod direct procesului de îmbătrânire. Incidența cumulativă a trombozelor venoase depășește 15% la 90 de ani și aproximativ 60% dintre evenimentele trombotice venoase apar la vârste de 70 de ani i peste (1). Dacă incidența este raportată la factorii de risc pentru TVP, se observă că același
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
această categorie de pacienți. A fost efectuată și o analiză separată a regimurilor de doză mică (dabigatran 110 mg de două ori pe zi, respectiv edoxaban 30 mg zilnic) . Acestea au dovedit o eficiență similară cu warfarina în reducerea ratei cumulative de AVC și tromboembolism sistemic, însă cu o rată mai mare a AVC ischemic, contrabalansată de o reducere semnificativă a AVC hemoragic. Scăderea ratei hemoragiilor majore nu a atins semnificația statistică, dar s-a înregistrat o reducere semnificativă a hemoragiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
o Întoarcere a aceluiași, drept altul ce se pierde În progres, progres fiind „nu ceva nou, ci ceva din nou―. Astfel, apare concep tu l de „progres― ce a duce o perspectivă pozitivă asupra timpului, văzut acum ca evoluție liniară cumulativă cauzală ce permite deschiderea spre viitorul infinit și eliberează de trecutul ce până atunci părea de nedepășit. Timpul este văzut ca succesiv, ireversibil, infinit. Astfel se răstoarnă relația tradițional-modern. Societatea românească interbelică era caracterizată de o modernitate artistică și etnică
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
radioactive în brahiterapie și dozimetria precisă în punctele de referință: vezică, rect, trapezoidul limfatic, peretele pelvin, reduce complicațiile locale. Acestea cresc cu stadiul de boală, când doza la întregul pelvis depășește 45 Gy; regiunile cu risc crescut sunt în funcție de doza cumulativă maximă la vezică și rect și doza totală prin radioterapia externă. 5. Fistulele urinare Reprezintă o complicație tardivă a evoluției locale a cancerului de col uterin, o urmare a intervenției chirurgicale radicale sau a radioterapiei. Clasificare: a) vezico-vaginale, b) uretero-vaginale
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
video) o Încurajarea actelor sexuale fără penetrare (de exemplu: masaj senzual, exerciții care vizează senzualitatea) o Diminuarea dispareuniei (lubrifianți vaginali, lidocaină topic; schimbarea poziției; baie călduță înaintea actului sexual; exerciții Kegel) Efecte toxice ale tratamentului: - Monitorizați efectele toxice ireversibile și cumulative și ajustați dozele și regimurile terapeutice în consecință - Aveți în vedere terapia cu factori de creștere pentru mielosupresie Greața și vărsăturile: - Imediate, secundare chimioterapiei - Pentru pacienți care primesc scheme de chimioterapie pe bază de cisplatin, puternic emetizante, se administrează antagoniști
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
a unor noi priceperi și deprinderi; - activitate matematică de sistematizare și verificare. După forma de evaluare: - activități formative, activitățile matematice de dobândire de noi cunoștințe și de consolidare, caracterizate prin evaluarea continuă a obiectivelor operaționale ale unei unități instrucționale;- activități cumulative de sistematizare și verificare la încheierea unei unități de conținut, finalizate prin evaluarea sumativă. Încadrarea unei activități într-un anume tip nu presupune o structură secvențială unică, ci conturează cadrul general de desfășurare în forme variate. Astfel, în activitățile matematice
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
pentru succesul empiric al teoriilor actuale. Pentru ca acest argument să țină, trebuie să existe o continuitate ontologică la nivel teoretic în cadrul schimbărilor teoretice care sunt evidențiate de o privire mai atentă la istoria științei. Dar dezvoltarea științei nu este una cumulativă la nivel ontologic și astfel argumentul realistului cade. Acest argument împotriva realismului bazat pe istoria științei este cunoscut ca meta-inducția pesimistă și reprezintă după Worrall "ce e mai bun" în cazul antirealismului. În acest context, Worrall vine cu următoarea idee
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
asupra lipsei de continuitate ontologică ce apare de-a lungul schimbărilor teoretice, care este evidențiată de o privire mai atenta la istoria științei. Această lipsă de continuitate ontologică este incompatibilă cu realismul științific. Dacă dezvoltarea științei ar fi fost una cumulativă la nivel ontologic, realistul ar fi putut să arunce liniștit în discuție argumentul lipsei miracolelor spulberând orice poziție alternativa. Cum, însă, această dezvoltare nu este una cumulativă, intuiția care stătea la baza argumentului lipsei miracolelor (aceea conform căreia trebuie să
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ontologică este incompatibilă cu realismul științific. Dacă dezvoltarea științei ar fi fost una cumulativă la nivel ontologic, realistul ar fi putut să arunce liniștit în discuție argumentul lipsei miracolelor spulberând orice poziție alternativa. Cum, însă, această dezvoltare nu este una cumulativă, intuiția care stătea la baza argumentului lipsei miracolelor (aceea conform căreia trebuie să existe o legătură explicativă între succesul predictiv al unei teorii și faptul că teoria ne oferă o descriere corectă a lumii (Psillos 1996: 306)) este respinsă, iar
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
teoria despre procesele care au loc în spatele fenomenelor este corect. Dacă prezentam așa situația, este clar care alternativă va fi preferată. Conform inducției pesimiste, dacă ne uităm mai atent la istoria științei, observăm că dezvoltarea acesteia nu a fost una cumulativă. Aceasta lipsă a continuității ontologice face ca "sentimentele realiste să se evapore odată ce ne uităm la istoria științei" (Worrall 1989: 103). Ce e mai bun din cele două lumi: să te poți folosi de argumentul lipsei miracolelor fără a te
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
contribuit esențial la succesul lor; și să se arate că acești constituenți au fost reținuți în teoriile ulterioare (Psillos 1996: 308-310). La baza acestei propuneri a lui Psillos stă ideea că, chiar dacă acceptam că dezvoltarea științei nu a fost una cumulativa, este implauzibil să spunem că tot ce ne-au spus despre lume teoriile care au fost respinse este greșit, în ciuda succesului lor empiric. Trebuie să fi existat ceva care să fi generat acest succes al teoriilor, iar acest ceva trebuie
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]