3,820 matches
-
se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât și în contabilitate, pe baza recepției și a documentelor însoțitoare; (îi) bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune; c) în cazul unor decalaje între vânzarea și livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieșiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: ... (i) bunurile vândute și nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afară bilanțului; (îi) bunurile livrate, dar nefacturate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
implicit? urma s? fie realizat? �n cadrul unui stat cooperatist fascist. Dar consecin? ele finale ale acestei politici (numit? �neoliberal? �) s? au f? cut sim? ițe abia �n 1938 ? i numai din cauza intensific? rîi periculoase a opozi? iei G? rzii de Fier. Decalajul pre? urilor din agricultur? a fost stabilit la nivelul de 59,4% pe la sf�r? ițul anului 1940, iar standardul de via?? era cu 33% p�n? la 64% mai sc? zut dec�ț cel din 1916. Standardul de via?? al Rom�niei era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază, cât și în învățământul superior (*** 2002, p. 17). Aceasta a atras după sine o serie de dezvoltări și eforturi intensive pentru recuperarea decalajelor și îndeplinirea standardelor (minimale) cerute de Uniunea Europeană, elaborarea multor legi, planuri de acțiune pe termen lung (2002-2010), mediu și scurt, cu ținte concrete de atins, rapoartele de monitorizare, de autoevaluare sau recomandările formulate permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe cazuri, nefiind alocate resursele necesare), fie inerția din practică a fost mai puternică, fie alte documente legislative le-au succedat prea repede pentru a se vedea impactul sau chiar le-au blocat etc.; - existența unor decalaje istorice față de prevederile Strategiei Lisabona; - lipsa de concordanță între prioritățile stabilite în documentele de politică educațională și resursele financiare alocate pentru îndeplinirea acestora; - politicile în domeniul formării continue și al ocupării forței de muncă menționează educația permanentă ca principiu fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imaginate pot și ele declanșa învățarea. În opinia acelorași autori, cu toate că oamenii învață permanent și continuu, toată viața, probabil că nu o fac destul, suficient de bine, în mod adecvat, rapid și eficient, astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, neutilizat în totalitate și în mod eficient, astfel încât putem spune că, practic, „învățarea nu are limite” (p. 26). Neînvățând corespunzător (ca durată, ritm,intensitate, eficiență etc.), ne periclităm propria existență și dezvoltare atât ca indivizi, cât și ca societate. Decalajul dintre societăți/națiuni este generat și întreținut de învățarea neadecvată și ineficientă. Concluzionând, am putea spune că: - învățarea se desfășoară în mod continuu, permanent, pe întreaga durată de existență a omului. Copiii, tinerii și adulții, persoanele de orice vârstă, învață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și unul psihosocial. Atât indivizii, cât și grupurile, organizațiile și societățile învață permanent pentru a-și asigura supraviețuirea și pentru a face față provocărilor complexe ale realității, în continuă schimbare și evoluție; - învățarea eficientă și durabilă, capabilă să reducă decalajele dintre oameni ca indivizi și dintre societăți este, în primul rând, învățarea inovatoare, caracterizată prin două trăsături fundamentale: a) anticiparea evenimentelor și b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Basseches, M. (1984), Dialectical Thinking and Adult Development, Ablex, Norwood, N.J. Birch, A. (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, București. Botkin, J.W.; Elmandjra, M.; Malița, M. (1981), Orizontul fără limite al învățării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, București. Botwinick, J. (1984), Aging and Behavior, Springer-Verlag, New York. Brookfield, S.D. (1986), Understanding and Facilitating Adult Learner, Jossey-Bass, San Francisco. Cavanaugh, J. (1993), Adult Development and Aging, Brook Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Clayton, V. (1982
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economia bazată pe cunoaștere, că schimbările sociale și tehnologice conduc la noi modalități de accesare a informației, noile date și sisteme produc modalități flexibile de educație și de training. La nivel european se fac eforturi uriașe pentru a reduce din decalajul economic ce plasează continentul nostru după Statele Unite și Japonia, astfel încât universitățile și alte instituții de învățământ sunt interesate de necesitățile pieței muncii, de abordări flexibile ale educației și pregătirii care, pe de o parte, să atragă cât mai mulți cursanți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult de muncit pentru a recupera atât cât este posibil din restanțele acumulate. Altfel, decalajul dintre cei care sunt la curent cu noile tehnologii și ceilalți se va adânci, pentru că știm cu toții că astăzi, mai mult ca niciodată, informația înseamnă putere. Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capitolul 5 („Resursele umane și politicile sale”), ca obiectiv prioritar, promovarea reformei educaționale, atât la nivel de bază, cât și în învățământul superior (*** 2002, p. 17). Aceasta a atras după sine o serie de dezvoltări și eforturi intensive pentru recuperarea decalajelor și îndeplinirea standardelor (minimale) cerute de Uniunea Europeană, elaborarea multor legi, planuri de acțiune pe termen lung (2002-2010), mediu și scurt, cu ținte concrete de atins, rapoartele de monitorizare, de autoevaluare sau recomandările formulate permițând aceste dezvoltări susținute. Strategia de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mecanismede implementare funcționale (în cele mai multe cazuri, nefiind alocate resursele necesare), fie inerția din practică a fost mai puternică, fie alte documente legislative le-au succedat prea repede pentru a se vedea impactul sau chiar le-au blocat etc.; - existența unor decalaje istorice față de prevederile Strategiei Lisabona; - lipsa de concordanță între prioritățile stabilite în documentele de politică educațională și resursele financiare alocate pentru îndeplinirea acestora; - politicile în domeniul formării continue și al ocupării forței de muncă menționează educația permanentă ca principiu fundamental
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
imaginate pot și ele declanșa învățarea. În opinia acelorași autori, cu toate că oamenii învață permanent și continuu, toată viața, probabil că nu o fac destul, suficient de bine, în mod adecvat, rapid și eficient, astfel încât să poată preîntâmpina sau să limiteze „decalajul uman”, acesta fiind înțeles ca „distanța care există între complexitatea crescândă șa problemelor vieții, n.n.ț și capacitatea noastră de a-i face față” (p. 22). Chiar dacă, „practic, fiecare persoană din lume, școlarizată sau nu, experimentează procesul învățării”, este foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățare, neutilizat în totalitate și în mod eficient, astfel încât putem spune că, practic, „învățarea nu are limite” (p. 26). Neînvățând corespunzător (ca durată, ritm,intensitate, eficiență etc.), ne periclităm propria existență și dezvoltare atât ca indivizi, cât și ca societate. Decalajul dintre societăți/națiuni este generat și întreținut de învățarea neadecvată și ineficientă. Concluzionând, am putea spune că: - învățarea se desfășoară în mod continuu, permanent, pe întreaga durată de existență a omului. Copiii, tinerii și adulții, persoanele de orice vârstă, învață
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cât și unul psihosocial. Atât indivizii, cât și grupurile, organizațiile și societățile învață permanent pentru a-și asigura supraviețuirea și pentru a face față provocărilor complexe ale realității, în continuă schimbare și evoluție; - învățarea eficientă și durabilă, capabilă să reducă decalajele dintre oameni ca indivizi și dintre societăți este, în primul rând, învățarea inovatoare, caracterizată prin două trăsături fundamentale: a) anticiparea evenimentelor și b) participarea la soluționarea problemelor, cu asumarea responsabilității pentru activitățile întreprinse; - există un „orizont fără limite al învățării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Basseches, M. (1984), Dialectical Thinking and Adult Development, Ablex, Norwood, N.J. Birch, A. (2000), Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, București. Botkin, J.W.; Elmandjra, M.; Malița, M. (1981), Orizontul fără limite al învățării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, București. Botwinick, J. (1984), Aging and Behavior, Springer-Verlag, New York. Brookfield, S.D. (1986), Understanding and Facilitating Adult Learner, Jossey-Bass, San Francisco. Cavanaugh, J. (1993), Adult Development and Aging, Brook Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Clayton, V. (1982
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economia bazată pe cunoaștere, că schimbările sociale și tehnologice conduc la noi modalități de accesare a informației, noile date și sisteme produc modalități flexibile de educație și de training. La nivel european se fac eforturi uriașe pentru a reduce din decalajul economic ce plasează continentul nostru după Statele Unite și Japonia, astfel încât universitățile și alte instituții de învățământ sunt interesate de necesitățile pieței muncii, de abordări flexibile ale educației și pregătirii care, pe de o parte, să atragă cât mai mulți cursanți
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult de muncit pentru a recupera atât cât este posibil din restanțele acumulate. Altfel, decalajul dintre cei care sunt la curent cu noile tehnologii și ceilalți se va adânci, pentru că știm cu toții că astăzi, mai mult ca niciodată, informația înseamnă putere. Bibliografietc "Bibliografie" Abric, J.C. (1986), La psychologie de la communication, Armand Collin, Paris. Adler, R.
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să mă ajute să-l cunosc mai bine, mai profund. Făceam prospecții pe lacul Snagov, băteam ulițele prăfuite ale satului Gruiu, iar la finalul zilei ascultam și mă împărtășeam din problematica shakespeariană. Chiar și echipa filmului era alcătuită după principiul decalajului dintre generații: a pus sălucreze împreună tineri și bătrâni, în ideea că energia celor mai tineri va fi modelată de experiența celor mai în vârstă. Probabil că și opțiunea lui pentru un tânăr ca mine, s-a datorat aceluiași principiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
foarte importante în celelalte domenii ale artei noastre contemporane, în roman și în teatru, ca să cităm două zone proxime. Cred că discuția pe care încercați să o dezvoltați e binevenită, în primul rând pentru că, într-adevăr, s-a creat un decalaj evident între valoarea literaturii române contemporane, între semnificațiile ei atât de profunde, în unele cazuri, și valoarea de nivel mediu, ca să fiu atent la toate nuanțele, a filmului românesc, în speță a celui dedicat contemporaneității. E poate mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
între valoarea literaturii române contemporane, între semnificațiile ei atât de profunde, în unele cazuri, și valoarea de nivel mediu, ca să fiu atent la toate nuanțele, a filmului românesc, în speță a celui dedicat contemporaneității. E poate mai mult decât un decalaj... Într-o măsură, da. Și s-au scris în ultimii ani câteva cărți capitale pentru literatura română. Romanele lui Augustin Buzura, ultimele romane ale lui Marin Preda, proza și dramaturgia lui D.R. Popescu, scrierile lui Romulus Guga, ca să citez, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
descrie delincvența de toate felurile. într-o societate de consum, riscul neglijării sentimentului existenței sau al înlocuirii lui cu cel al posesiunii este foarte mare, și nu pe deplin conștientizat. Menționăm că există în ultimii ani, manifestările de downshift, de decalaj, care demonstrează că oamenii devin conștienți de nevoia unei reașezări a valorilor existenței în sensul propriei protejări precum și a protejării naturii față de factorii de stres . sporit care sunt inerenți unor beneficii materiale majore. Acest curent, bazat pe respectul față de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doar proceduri mai mult sau mai puțin formale În practica activității comisiilor, Guvernul are câteva Încercări hibride și Între care nu există legături suficiente pentru a se fundamenta o strategie de cooperare, altfel decât formală, la o distanță care denotă decalajul de cultura politica față de Cartea Albă a Guvernanței Europene2. Colegiul pentru Consultarea Societății Civile 3 este un organism consultativ, fără personalitate juridică, funcționând pe lângă prim-ministru, „ca urmare a voinței de a recunoaște valoarea competențelor acumulate și de a asigura
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
pozitiv) a devenit tot mai bogat, astfel încât cerințele științifice s-au orientat, în tot mai mare măsură, spre exegeza "textelor", lăsând, oarecum, pe planul al doilea studiile de metateorie, legate de fundamentul teoretic general. Din acest motiv, se evidențiază un decalaj crescând între nivelul abstractizării maxime din știința dreptului internațional și cel al altor științe sociale (sociologie, politologic etc.) acestea din urmă nebeneficiind de un ansamblu normativ atât de amplu și de sistematizat, cum este cel ce formează obiectul științei dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
consular, dreptul tratatelor, dreptul mării) alături de domenii care "stagnează" sub aspectul reglementărilor multilaterale pentru perioade mai îndelungate (cum a fost cazul cu domeniul dezarmării, în deceniul opt și începutul deceniului nouă). În anumite momente istorice importante, dreptul internațional "recuperează" însă decalajul existent față de evoluția relațiilor internaționale, realizând saltul necesar pentru a răspunde unor noi cerințe, interese și valori internaționale. Astfel, spre exemplu, pot fi menționate Tratatele de la Westphalia (1648), Actul final al Congresului de la Viena (1815), Pactul Ligii Națiunilor (1919), Carta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]