4,789 matches
-
lui se raportează la cristalizarea metodei comparative aplicate la studierea comportamentului. În istoria științei comportamentului s-a păstrat prin formularea unei reguli ce-i poartă numele. Conform acestei reguli, un comportament trebuie explicat, pe cât posibil, pe baza trăsăturilor și caracterelor definitorii pe care le are și nu prin raportare la cele ale comportamentului altor specii animale, cu deosebire al unor animale aflate pe trepte superioare ale filogenezei. O regulă imaginată într-un anumit context social-istoric, spre a fi îndreptată cu destinație
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
linia investigativă a fost Kraepelin. El este cunoscut pentru contribuția adusă la introducerea metodologiei psihologiei experimentale în practica clinicii psihiatrice. Practica din acest sector de activitate l-a constrâns să studieze diferențierile dintre caracterele pacienților, modul cum aceste diferențe sunt definitorii, cum se raportează legic la stările lor maladive, cum acestea se completează într-un profil unitar pentru modul de comportare al unor persoane. Tot în aceeași perioadă de la începutul secolului al XX-lea își desfășoară activitatea în Franța Alfred Binet
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
S-a pornit pe această linie investigativă de la premisa că fiecare popor își are propria cultură, propriile obiceiuri, toate cu influență formativă determinantă asupra vieții psihice. Cu precizarea doar că această determinare particulară avea să fie considerată ca o trăsătură definitorie pentru spiritualitatea poporului respectiv. A fost vorba de considerarea unui alt determinism cauzal al vieții psihice, care se manifesta la nivel lingvistic, mitologic, în obiceiuri, creații populare, mărturii. Ceea ce a corespuns cu o fundamentare a unei noi psihologii, făcută din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a se fi centrat nu pe considerarea exhaustivă a reacțiilor motorii, ci pe descrierea și interpretarea semnificației situației problematice, pe efectele de direcționare care rezultă de acolo, pe valoarea lor adaptativă. Semnificative pentru schema lui Thorndike sunt următoarele elemente definitorii: punctul de plecare se află în situația problematică; în fața situației problematice create organismul se prezintă ca un tot unitar; situația problematică beneficiază din partea organismului de o activitate eficientă pe măsură; pe calea practicii, organismul este capabil să învețe de la o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
recepției, a senzațiilor. Nu a negat existența conștiinței, numai că prin modul de folosire a termenului de comportament, pur și simplu și-a permis să nu o bage în seamă. Contribuțiile lui Thorndike și ale lui Watson au fost declarate definitorii și fundamentale pentru întreaga psihologie americană. Prin ei curentul behaviorist s-a desăvârșit, s-a delimitat de psihologia introspectivă a conștiinței. Cercetătorii mai tineri aveau de acum posibilitatea să dezvolte drumul deschis de ei. Printre aceștia poate fi enumerat A.P.
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anilor '80, abordarea comunicării politice se afla abia la început de drum, asistăm în zilele noastre la multiplicarea cercetărilor în domeniu, propunând demersuri analitice interdisciplinare în care conlucrează discipline ca lingvistica, retorica, științele comunicării, psihologia, sociologia și politologia. Indicând ca definitorie pentru comunicarea politică utilizarea limbajului în scopul legitimării acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din cel al științelor exacte (a se vedea în acest sens amploarea pe care o au cercetările din domeniul prelucrării limbajului natural). Un inventar de referință al trăsăturilor limbajului verbal îi aparține lui Ch. F. Hockett 12 care indică drept definitorii următoarele aspecte: a) utilizarea aparatului audio-fonator; b) caracterul direcțional al emiterii și receptării mesajului; c) dispariția rapidă a emisiei sonore; d) caracterul interșanjabil al poziției emițătorului și receptorului; e) retroactivitatea: emițătorul percepe retroactiv propriul mesaj; f) specializarea: absența unei relații
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de ele în cooperare cu alții și în structuri în care, chiar dacă sunt informale, sunt recunoscute de eșaloanele de autoritate și de comandă. Și asta cere o intenționalitate colectivă și fapte instituționale"31. O astfel de perspectivă indică drept elemente definitorii pentru politică intenționalitatea și legitimitatea. Fiecare act politic este guvernat de finalități precise, iar scopul major al comportamentelor politice este justificarea accesului/menținerii la putere a emitenților. În acest sens, un alt concept vehiculat în legătură cu politica este cel de putere
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a se revolta, a învinge, a exclude un adversar etc."69. Spațiu de convergență a discursurilor anterioare, care trebuie confirmate sau discreditate, asimilate sau respinse, limbajul politic nu este niciodată doar al unui singur locutor. În acest sens, o trăsătură definitorie a manifestărilor discursive de pe scena politică este dialogismul, interacțiunea cu celelalte manifestări discursive din câmpul politicii. 1.5. Taxonomii ale limbajului politic Eclectismul limbajelor înregistrate în sfera comunicării politice este generat de diversitatea funcțiilor pe care acestea le îndeplinesc, de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor, limbajul filosofic manifestă tendința de restrângere a acestuia, prin construirea unor sensuri specifice experienței profane, tot astfel cum literatura mitologică propune sensuri caracteristice experienței sacre: "Autonomizarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
estetică. Distingându-se prin dezvoltarea unor relații semantice și sintactice inedite, limbajul poetic se configurează între constrângerile sistemului lingvistic căruia îi aparține și elanurile creatoare ale emitentului. Mai mult decât orice alt tip de limbaj, cel poetic are ca trăsătură definitorie expresivitatea, rezultat al viziunii originale a artistului. Caracterizat de regulă prin raportare la limbajul științific, considerat de Roland Barthes "gradul zero al limbajului", limbajul poetic are o configurație aparte și în raport cu celelalte limbaje. Astfel, dacă în mod obișnuit, încălcarea normelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cazul limbajului comun semnificația este transparentă și i-mediată, în cazul limbajului poetic aceasta este opacă și indirectă, mediată. Semnificația se naște aici din tensiunile dintre semnificant și semnificat, ambii cu rol activ în procesul semnificării. Una dintre trăsăturile definitorii ale limbajului poetic este reflexivitatea: comunicarea artistică presupune plierea limbajului asupra lui însuși, asupra potențialului semnificativ pe care îl deține, redescoperindu-se astfel valențele expresive ale limbii și reinventarea cuvântului degradat prin supralicitarea sa în discursul obișnuit. Asistăm astfel la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interesele emitentului, nu mai țintește persuadarea publicului receptor, ci propune o reinventare a semnului verbal, o întoarcere la puterile mitice ale cuvântului care nu se mai rezumă la a desemna, ci și la a crea. "Organizarea limbajului poetic prezintă trăsături definitorii, în raport cu sistemul limbii practice, în dezvoltarea relațiilor dintre nivele și planuri; (...) planul semantic nu înseamnă suma (și nici sinteza) semnificatelor semnelor poetice, considerate în sine, ci constituirea semnificației, prin relația internă semnificat- semnificant și prin relația externă creator-cititor"106. Concluzii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coordonare și de subordonare, prevalarea construcțiilor nominale sau a celor verbale sunt tot atâtea mărci de diferențiere a unui tip discursiv de altele, a unei ideologii de alta. În acest sens, stilul eliptic, caracterizat prin fenomene de pasivizare și nominalizare, definitorii pentru limba de lemn, reflectă nivelarea gândirii și un stadiu primar de percepție a realității. La polul opus, complexitatea sintactică devine indicator pentru profilul intelectual al emitentului: dacă abundența subordonatelor este semnul unei cunoașteri bogate, coordonarea apare mai ales în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la un ansamblu de reguli instituționale care conferă intenției de comunicare valoare colectivă (sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la pierderea legitimității locutorului și a actelor sale politice. O trăsătură definitorie a manifestărilor discursive din domeniul politicii este caracterul polifonic, limbajul politic fiind palimpsestul enunțurilor anterioare ale aceluiași emițător, dar și al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil în paginile publicisticii eminesciene, favorizând astfel interpretările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimpreună cu marii și micii ei actori, e consemnată în paginile acestea îngălbenite de timp, de penița unuia din cei mai sârguincioși și mai pătrunzători martori oculari"283. Având în vedere criteriul tematic, publicistica eminesciană permite inventarierea unor constante tematice definitorii, dincolo de variațiile de stil și de atitudine, înregistrate de-a lungul carierei jurnalistice. În acest sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.)"360. Abordarea transfrastică sau discursiv-textuală permite identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană. Element definitoriu al conceptului de text, coeziunea definește ansamblul trăsăturilor care asigură unitatea sintactică a textului, prin marcarea legăturii în secvența de unități lingvistice (propoziții, fraze). Analiza coeziunii unui text are ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea inversiunilor topice. Fiecare dintre tipurile de texte cultivate de jurnalist (cronică dramatică, revista presei, recenzie, articol polemic ș.a.) se distinge printr-o organizare sintactică individuală
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Două sunt problemele importante cu care se confruntă limbajul publicistic în secolul al XIX-lea: 1) necesitatea îmbogățirii lexicului cu termeni desemnând noile realități științifice, tehnice, culturale, politice; 2) stabilirea unor norme fonetice și gramaticale unitare. Contribuția presei se dovedește definitorie în ambele direcții, în ciuda stângăciilor și oscilațiilor prezente încă în paginile publicațiilor. Aproape toată terminologia politică românească este fixată și se difuzează prin intermediul publicațiilor periodice. Rolul presei din această epocă nu se limitează la punerea în circulație a unei terminologii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
varietatea modalităților de organizare. Fiecare articol poate fi considerat individual, ca text de sine stătător, dar și ca parte componentă a ansamblului publicistic, implicată într-o rețea complexă de relații intertextuale. Raportarea la întreg contribuie la decelarea unor constante topografice definitorii pentru stilul jurnalistic, fiind încurajată de caracterul dialogic al scrisului eminescian. La nivel semantic, cercetarea fenomenelor de semie și polisemie, a elementelor care generează ambiguitate în planul semnificațiilor limbajului politic, și investigarea aspectelor de semantică intensională, respectiv de semantică extensională
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin dialogul deschis la nivelul problematicii și al mijloacelor de expresie specifice creației artistice și celei jurnalistice. Dincolo de finalitățile și specificul domeniului de cunoaștere și comunicare pe care îl slujește, limbajul politic relevă organicitatea scrisului eminescian prin dezbaterea unor probleme definitorii pentru gândirea și simțirea creatorului. Eludarea acestei dimensiuni a operei eminesciene nu poate decât să afecteze imaginea creatorului, pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează În psihologia personajului Încercînd a-și transcende propriile sale limite. Căutînd Îndelung formele semnificative, Nicolae Popa Încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frămîntarea lutului, fragmente de viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului. De aceea seria satisfacțiilor În plan artistic nu s-a oprit. În 1987, obține locul I la Expoziția Județeană "Muncă, Sănătate, Tinerețe", cu lucrările "Flacăra olimpică" și "Discobol În repaus" (lemn). Tot În 1987, obține premiul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]