3,978 matches
-
aproape 200 km, în dreptul Peninsulei Azuero și cea minimă, de 87 km, în zona Canalului Panama. Pe aceeași direcție se desfășoară un lanț muntos, cu altitudini reduse, dominat însă de culmi vulcanice. Restul țării este alcătuit din dealuri înalte și depresiuni de-a lungul râurilor. Țărmurile sunt crestate, cu multe locuri ideale pentru porturi și însoțite de numeroase insule. Partea estică a țării este dominată de păduri tropicale. În Darién, lângă granița cu teritoriul Columbiei, pădurea devine tot mai deasă și
Panama () [Corola-website/Science/298134_a_299463]
-
lanț muntos din lume. Relieful prezintă trei mari sectoare: Terai(în sud), sector al marii Câmpia Gangelui(alt medie 200 m), la poalele Munților Siwalik(Churia); Munții Siwalik, Mahabharat și Himalaya Joasă(în partea centrală, alt. sub 3000m), cu multe depresiuni drenate de afluenți ai Gange; Himalaya Înaltă, în nord, cu 23 de vf. ce depășesc 7600 m și 6 care depășesc 8000 m. Influențată de altitudine, este în sud tropical-musonică, cu precipitații foarte bogate și ierni plăcute, subtropicală în depresiunea
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
depresiuni drenate de afluenți ai Gange; Himalaya Înaltă, în nord, cu 23 de vf. ce depășesc 7600 m și 6 care depășesc 8000 m. Influențată de altitudine, este în sud tropical-musonică, cu precipitații foarte bogate și ierni plăcute, subtropicală în depresiunea din zona centrală, temperată și rece în Himalaya Înaltă. Pădurile ocupă peste 40% din suprafața statului. Vegetația este variată: jungla tropicală, păduri de pin, de stejar, de conifere și pajiști alpine. Nepal are o faună variată: rinoceri, tigri, elefanți, căprioare
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
pe prelucrarea materiilor prime forestiere și agricole: industria de prelucrare a lânii, iutei, lemnului, zahărului, industria chimică, industria producătoare de energie electrică(hidro). Este principala ramură a economiei. Cultura plantelor se practică în zona de câmpie de sud și în depresiunile montane din partea centrală: iută, trestie-de zahăr, orez. Se cresc mai ales bovine, caprine și bubaline(locul 4 pe glob). Sunt slab dezvoltate, căile operaționale măsoară doar 59 km; dintre cei 15900 km drumuri, numai 8590 km sunt pavați; 48 de
Nepal () [Corola-website/Science/298129_a_299458]
-
una tropicală, cu influențe montane și musonice. Principalii curenți de aer sunt Musonul nord-vestic(umed), care apare în perioada decembrie-martie și alizeele sud-estice(uscate) în perioada mai-octombrie. Precipitațiile sunt variate, între 1270 mm la Port Moresby și 5840 mm în depresiunea vestică. Temperatura medie zilnică este de 27°C, dar în munți temperaturile scad noaptea la 4°C, iar ziua 32°C. Umiditatea relativă este ridicată uniform. Savana și pădurile tropicale ocupă cea mai mare parte din suprafața, unde se găsesc
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
este unul dintre cele mai mari state din Africa și al șaisprezecelea stat din lume ca mărime. Cu cât se înaintează spre nord, cu atât vegetația este mai săracă. La sud, în depresiunea Nilului Alb, se întind pădurile tropicale și marea mlaștină Sudd. La granița cu Egiptul, în nordul ului, pe ambele maluri ale Nilului se află deșerturi în continuă expansiune. Conform referendumului din ianuarie 2011, acceptat de președintele Sudanului, Omar al-Bashir, Sudanul
Sudan () [Corola-website/Science/298148_a_299477]
-
sud are hotar cu Chile, iar la vest se află Oceanul Pacific. Peru este a treia mare națiune a Americii de Sud și poate fi împărțită în trei regiuni geografice, pornind de la Vest spre Est. Prima dintre ele este coasta, o regiune de depresiuni deșertice lungă și îngustă, a doua este regiunea muntoasă Sierra, porțiune peruviană a Anziilor, iar ultima este reprezentată de Montana, câmpiile vaste și dealuri estice, acoperite în principal de pădurile tropicale ale bazinului fluviului Amazon. Peru este o țară multietnică
Peru () [Corola-website/Science/298137_a_299466]
-
principalul lanț muntos fiind Munții Pamir, cu vârfuri ce depășesc frecvent 7.000 de metri. Cel mai înalt vârf al acestor munți, pe teritoriul Tadjikistanului, este "Ismail Somoni" (7.495 m). Zone mai joase importante se află în nordul statului (Depresiunea Fergana), și în sudul statului (văile râurilor Kofarnihon și Vakhsh, râuri ce formează fluviul Amudaria). Râurile Amudaria și Panj, ce formează granița naturală cu Pakistanul, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a
Tadjikistan () [Corola-website/Science/298149_a_299478]
-
de 220 km de-a lungul coastei Mării Mediterane, între Hammamet și Skhira, Sousse și Sfax. Acest munte este înconjurat de Sahel (șes) roditor (optim culturii de măslini) răcorit de vântul mediteranean. În sudul munților se află o zonă de depresiune asemănătoare stepei (Chott el Djerid cu lacuri sărate), această regiune fiind urmată în sud de Sahara. La granița cu Libia, spre vest, este șesul Djeffara limitat de Dahar un platou calcaros (600 m altitudine) care se continuă spre mare cu
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
creștere, a instituit reforme majore, cum ar fi un program de bunăstare, participarea guvernului în multe aspecte ale economiei, și o conducere pluralistă. Gabriel Terra a devenit președinte în martie 1931. Instalarea lui ca președinte a coincis cu efectele marii depresiuni, atunci când climatul social a devenit tensionat, ca urmare a lipsei de locuri de muncă. În 1938 au avut loc noi alegeri, generalul Alfredo Baldomir fiind ales președinte. El a pledat pentru libertatea presei și pentru o nouă constituție. La sfârșitul
Uruguay () [Corola-website/Science/298153_a_299482]
-
Taklamakan și Gobi. Cel mai înalt punct din lume, Muntele Everest (8848 m), se află la granița chino - nepaleză. Cel mai de jos punct al țării, și al treilea din lumea, este fundul lacului uscat (playa) Ayding (-154 m), în Depresiunea Turpan. Clima Chinei este dominată în principal de sezoane uscate și musoni umezi, care duc la diferențe pronunțate de temperatură între iarnă și vară. În timpul iernii, vânturile nordice, care provin dinspre latitudini mai înalte, sunt reci și uscate; în timpul verii
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
în Balcani. Vânturile dinspre nord și nord-est bat mare parte din timp. Vara, temperaturile medii sunt mai scăzute decât pe coastă și mult mai scăzute la altitudini mari, dar fluctuațiile diurne sunt mai mari. Temperaturile maxime ziua în văile și depresiunile din interior sunt foarte ridicate, iar nopțile sunt aproape mereu răcoroase. Precipitațiile medii sunt ridicate, ca urmare a convergenței între curenții de aer mediteraneeni și aerul continental. Întrucât ele se întâlnesc de regulă în zone cu altitudine mare, cele mai
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Crișul Repede (în ) este un râu ce izvorăște în nord-estul Munților Apuseni (Munții Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Crișul Repede (în ) este un râu ce izvorăște în nord-estul Munților Apuseni (Munții Gilăului), traversează depresiunea Huedin, trecătoarea Ciucea, depresiunea Vad - Barod, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, străbate orașele Huedin și Ciucea, județul Cluj, Aleșd și Oradea, județul Bihor și se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Parcurge un defileu cu sectoare de chei, peșteri și abrupturi stâncoase între
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
oximoron iar cea de Crișul Negru un pleonasm. Crișul Repede drenează versanții nordici ai masivelor Gilău Vlădeasa și Pădurea Craiului. Izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvoru Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea Călatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde și
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Negru un pleonasm. Crișul Repede drenează versanții nordici ai masivelor Gilău Vlădeasa și Pădurea Craiului. Izvorăște de la altitudinea de 710 m, în apropiere de localitatea Izvoru Crișului, dintr-o zonă deluroasă de pe marginea nordică a Depresiunii Huedinului. Crișul Repede părăsește Depresiunea Huedinului în aval de Bologa, unde primește pe primul său afluent dinspre masivul Vlădeasa, Secuieu. După primirea Călatei și Secuieului, debitul Crișului Repede crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
crește mult, mai ales spre sectorul defileului eruptiv de la Poieni, unde și pantele râului cresc de la 0,6 până la 0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea - Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili ating 30 - 40 cm. În această depresiune primește afluentul cel mai important, Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăște de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
6 până la 0,7 %. Caracterul neechilibrat al profilului longitudinal continuă în aval până la ieșirea râului în câmpie. Astfel după Poieni râul pătrunde în Depresiunea Ciucea - Negreni. Râul are caracter montan accentuat, dimensiunea bolovanilor transportabili ating 30 - 40 cm. În această depresiune primește afluentul cel mai important, Drăganul cu lungime de 42 km, izvorăște de la altitudinea de 1500 m, de sub piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
piatra Bohodeiului, având o cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după obârșie, Iadul intră în depresiunea de la Stâna de Vale. De aici râul își formează un defileu lung cu căderi mari până la primul afluent mai important Valea Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Leșului, unde s-a realizat un lac de acumulare de 27,2 mil.m3 pentru alimentarea cu apă a municipiului Oradea. În aval Valea Iadului este străjuită de formațiunile calcaroase ale Pădurii Craiului, iar pe dreapta de șisturi cristaline. În Depresiunea Bratca, Crișul Repede primește de pe partea stângă pe Brătcuța (L = 14 km), Valea Misirului și Valea Izbândișului. În aval de Șuncuiuș, Crișul Repede pătrunde în defileul carstic de la Vad, unde în valea râului apar o serie de izvoare carstice, iar
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali . Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400 de metri. La nord de răul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400 de metri. La nord de răul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
prezente aici două masive: Parâng (la est de râul Jiu) și Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu). La sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri (Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei) și depresiuni (Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin. La sud de Subcarpați se află Podișul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Hușniței și
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
de râul Jiu). La sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri (Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei) și depresiuni (Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin. La sud de Subcarpați se află Podișul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Hușniței și Bălăcița), Jiului (străbătută de Jiu) și Oltețului(la est de Jiu). În sudul Olteniei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]