6,256 matches
-
relațiile dintre diverse componente ale sistemului), iar ca rezultat, formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți. Așa cum rezultă din cele menționate anterior, întrebarea De ce au loc războaie? poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul de pildă, asasinarea în 1914 a arhiducelui Franz Ferdinand în cazul primei conflagrații mondiale , politologii preferă perspective mai generale cu privire la cauzele războaielor, care s-ar aplica la o varietate de
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
evaluare, “fiecărui calificativ îi corespunde un nivel de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: - oferă evaluării un caracter preponderent creativ; - provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); - prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor utilizate, în care adevărate convenții sonore reprezentate de arabescurile figurațiilor de arpegii servesc cu plasticitate viziunii descriptive. Forma aridă de expunere ce o implică toccata se echilibrează cu naturalețea ecourilor celor mai populare cântece aparținând folclorului francez pentru copii Dodo, l’enfant do (măsurile 1 - 6) și Nous n’irons plus au bois (măsurile 75 - 82), a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
37, discursul inițiază o textură sonoră structurată pe trei planuri evolutive, care necesită a fi conștientizate de către interpret și, ulterior, „individualizate” în planul execuției, printr-o frazare diferențiată a acestora. Evoluția armonică a discursului marchează expresiv momentele esențiale ale tabloului descriptiv, subliniind climaxul primei secțiuni ( ff - măsura 47) printr-o afirmare imprevizibilă a tonalității de , o prevestire a tonalității enarmonice de do# major care va debuta în secțiunea centrală ulterioară. Dinamica puternică este în mod considerabil amplificată de proiecția discursului în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expresia materialului tematic secund (B - măsurile 75 - 99) și, în același timp, va deține o importantă funcție sugestivă la nivelul viziunii conceptuale. În procesul de circumscriere a secțiunilor constitutive aparținând structurii macro formale, care corespund în mod coerent diferitelor faze descriptive ale viziunii conceptuale, elementul agogic reprezintă un factor determinant. Astfel, tempo-ul inițial Net et vif (Clar și vioi, cu o recomandare metronomică de ) se precipită în ultima parte a secțiunii introductive (Animez et augmentez peu à peu animați și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
reveleze „oglindirea” acestei teme. Utilizarea unor elemente de limbaj la nivelul superior al discursului, precum evoluția acordică sau diminuarea ritmică, induce acea fascinație resimțită la vederea ondulațiilor concentrice desenate pe suprafața apei, „tulburată” de „picăturile” temei principale . În pofida simplității derivației descriptive ce o conține titlul, corespondențele sonore concepute ca sugestii ale acelui efect hipnotic, creat de jocul cercurilor ce se îndepărtează la nesfârșit pe suprafața acvatică, predispune la o profundă investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
într-o libertate desăvârșită. Dimensiunea agogică se bazează cu predominanță pe menținerea nivelului inițial de tempo (Andantino molto - Tempo rubato, cu o recomandare metronomică de ), abaterile de la valoarea acestuia derivând din strategia de concepere a diferitelor momente esențiale ale tabloului descriptiv. Pe de altă parte, într-o scrisoare adresată editorului său, Jacques Durand, Debussy exprima o considerație generală referitoare la indicațiile metronomice, potrivit căreia, fără a fi necesară o strictă respectare a acestora, Debussy susținea rolul crucial ce îl îndeplinesc ca
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
d’or (Pești de aur) Inspirate de imaginea unei picturi japoneze ce pare să fi aparținut compozitorului (vezi ilustrația nr. 9), sonoritățile exotice din Poissons d’or dezvăluie prezența unor reale asocieri cu specificul artei orientale. Evitând o simplă propunere descriptivă, viziunea conceptuală își canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva schimbărilor bruște de direcție și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
voalurile translucide ale protagonistei. Delimitarea celor trei planuri contrapunctice independente ale discursului este determinată de funcția structural-expresivă îndeplinită de fiecare dintre acestea în contextul țesăturii de ansamblu: motivul tematic în tonuri cu rol de „decor” ilustrează un autentic corespondent muzical descriptiv, sugestie a unei adieri ușoare ce înfioară pentru o clipă mătasea pânzelor sau poate cea a voalurilor. Acest traseu asigură dinamizarea discursului în raport cu celelalte două voci inferioare; în plan median se derulează ideea tematică principală într-o atmosferă lirică și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planuri independente, integrate într-un spațiu dinamic general extrem de redus. Excepția de la această normă o va constitui în exclusivitate atingerea vârfului dinamic ce coincide cu punctul culminant al preludiului. III.3. Le vent dans la plaine (Vântul în câmpie) Atitudinea descriptivă a acestor pagini proiectează una dintre cele mai familiare imagini ale naturii surprinse de briza uscată a unui vânt de primăvară, ce bântuie suprafața întinsă a câmpiei. Mișcările turbionare capricioase se întețesc, înălțându-se în văzduh pentru ca apoi să se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a discursului (), apelând la notația acesteia ca unison al ambelor voci melodice. Acest aspect aparent neînsemnat operează o diferențiere de pregnanță tematică la nivelul țesăturii verticale, solicitând o distinctă evidențiere interpretativă a vocii principale (planul inferior) în raport cu „motivul-decor” al fondului descriptiv. Astfel, același sunet-pivot al preludiului anterior va rezona în auzul ascultătorului și pe parcursul acestor pagini, realizând o tranziție fluentă între cele două tablouri sonore. Debussy recurge la un proces de distincție a celor două planuri independent-evolutive determinată de suprapunerea seriei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
accepțiuni esențiale la nivel semantic, intervine odată cu apariția unui nou motiv, marcat plaintif et lointain (tânguitor și îndepărtat). Stridența pregnantă a acestui nou tip de parafonie marchează o treaptă superioară în ierarhia elementelor și mijloacelor de limbaj puse în slujba descriptivului și selectate în funcție de gradul ridicat de sugestivitate pe care acestea îl posedă. Efectul arpeggiato-ului proiectat în sfz poate beneficia de o intensificare a contrastului sonor prin recursul la o abilă combinare dintre cele două pedale. Astfel, pedala de rezonanță va
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al aceluiași efect de pedală, precum și de estomparea produsă prin activarea surdinei. La nivel conceptual, inserarea elementului cromatic prototip consacrat al vocabularului sonor apelat în cazul evocării unor asemenea fenomene intempestive - semnalează avansarea discursului spre o nouă fază a expunerii descriptive, corespondentă „izbucnirii furtunii”. Plasarea ritmului dublu punctat în planul inferior (un peu marqué - puțin marcat) deține rolul unei reale potențări expresive a evoluției cromatice, care se derulează prin formula melodică ostinato. O dată cu acest debut al secțiunii secunde asistăm la un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cvintă perfectă și mărită ale trilului (cu scrierea enarmonică a acesteia din urmă), la care se adaugă o nouă intervenție a cvintei mărite prezentă în cadrul apogiaturii planului inferior. Asistăm la un caz elocvent al investirii elementului ornamental cu o funcție descriptivă, acesta devenind un adevărat simbol al vibrațiilor curenților de aer. Ortografierea trilului cu note reale este un detaliu important, ce reflectă în mod esențial o nouă concepție de scriitură. Astfel, ornamentul va contribui în mod structural la conturarea imaginii sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ostinato-ul ritmico-melodic al secundei mari sol - la. Motivul cromatic plasat, în mod deliberat, în spațiul rezonant al registrului grav pare a servi aceleiași concepții tributare romantismului, în care acesta este adeseori asociat cu imaginea „furtunii”, a naturii dezlănțuite, metaforă descriptivă a unui puternic zbucium sufletesc. În același sens, finalul tragic al poveștii lui Motte Fouqué apare prevestit prin această intervenție surdă (pp), dar amenințătoare, ce anunță parcă implicațiile nefaste proiectate în desfășurarea acțiunii. Semnificația profundă cu care Debussy investește acest
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o treaptă superioară în ierarhia concepției de discurs sonor. Astfel, remarcăm cum în absența unei figuri tematice individualizate, variate formule de ostinato ritmico-melodic procedează la o explorare repetitivă care contribuie la procesul avansării, conducând la intensificarea mișcării cu evidente conotații descriptiv simbolice. Acest tip de figurație aparținând unui plan relativ subordonat este exclus a fi considerat ca aparținând unui nivel secundar în contextul ansamblului de discurs. De asemenea, ritmului i se atribuie, în acest caz, o funcție esențială în demersul avansării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în do major al Terțelor și începutul bitonal al Focurilor de artificii. Tempo-ul inițial Modérément animé léger, égal et lointain (moderat animat - lejer, egal și îndepărtat), cu recomandarea indicației metronomice de , supus ulterior unor multiple modificări agogice cu implicații descriptive, statornicește legături intime cu viziunea mișcării libere a aerului. Dintr-o rumoare îndepărtată a mulțimii ce se apropie, își face apariția o linie melodică în octave cu salturi expuse în viteză, care amintește parcă de celebra temă amoroso din Mefisto
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sprint și avansează ideea că „o cursă de sprint poate fi adesea câștigată sau pierdută încă de la linia de start, deoarece pierderile suferite în momentul startului pot fi cu greu recuperate pe durata cursei”. Noi nu vom face referiri tehnice descriptive propriu zise, ci ne vom opri, doar enunțarea pozițiilor și caracteristicilor fundamentale ale startului de jos. Startul de jos, la comanda „pe locuri”, este constituit dintr-o poziție grupată pe sol prin trei puncte de sprijin, în spate picioarele sunt
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
școlii fără o pregătire psiho-afectivă adecvată solicitărilor școlare. Educația preșcolară, gratuită, modelată diferențiat în funcție de caracteristicile individuale ale copiilor, suplimentarea alimentației copiilor din fondurile programului și antrenarea părinților la educare dar și la evaluarea progresului copiilor lor, sunt doar câteva elemente descriptive, dar totodată definitorii ale programului. Tot în această categorie a programelor complexe de interventie destinată copiilor din familii cu nivel socio-economic scăzut se găsește proiectul Milwaukee, după numele orașului în care la începutul anilor 60 s-a instalat un laborator
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
muzelor/poeților“ în sudul Pelasgo-Daco Thra-ciei, azi aparținând Greciei + sufixarea dublă cu -ianși apoi cu -ism) este denumirea unui curent literar de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Parnasianismul a apărut ca o reacție (neo clasică) la romantism, cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ea imprimă unitate și coerență compunerii. Fiecare poem se prezintă ca o elaborată construcție rapsodică, într-un ansamblu organizat în jurul unui singur personaj. Le Levrier de Magnus, ”poem tragic”, reconstituie în jurul cavalerului german climatul sumbru și patetic al cruciadelor. Arta descriptivă apare mai pregnantă în plonjările în spațiu, în proiecțiile exotice. Insula natală este “un beau pays tout rempli de fleurs” . Surprinde viața torentului, germinația generoasă a solului natal, mișcarea fără preget a mării. Peisajul exotic parnasian trăiește prin dinamică și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
atrași de generoasa moștenire naturală și antropică de care beneficiază generația de azi. Lucrarea detaliază aspectele ce privesc centrele și regiunile turistice din spațiul geografic american și european. Deși în cea mai mare parte lucrarea de față este o prezentare descriptivă, sistematică a acestor centre și regiuni turistice, s-a încercat în același timp o detaliere geografică a unor areale de interes major, urmărindu-se și înțelegerea unor procese și fenomene din cadrul geosistemului, a relațiilor dintre elementele fizico-geografice și cele umane
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
făcut nimic în istorie: De la sine înțeles, istoria este privită ca o istorie a bărbaților. Bărbații fac filosofie, știință, istorie, politică. Bărbații inventează, decid, greșesc sau câștigă. Femeile doar îi însoțesc. Enunțul de mai sus al jurnalistului este în mare descriptiv corect până în urmă cu o jumătate de secol. Lumea era populată cu o mulțime de autorități tip Cristian Tudor Popescu, dar care mai aveau și puterea să blocheze normativ accesul femeilor la toate aceste sfere. Ca să nu riște nimic, sexiștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a servituții, ultimul termen de comparație din specia umană în raport cu care mai păstrezi un dram de superioritate a priori? Nu mă tulburau deloc aceste afirmații, nici caracterul lor contradictoriu. Nici verdictul: deși nu este așa, așa trebuie să fie. Dacă descriptiv nu mai rezistă această ultimă redută, atunci hai să o modelăm normativ. Citeam cu ochii mei și nici mintea, nici emoțiile nu-mi erau tulburate. Toți scriau că e vorba despre Femeie. Nesimțindu-mă niciodată Femeia, ci o tinerică acolo
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată cu profesori bărbați și, prin excepție, cu rare urme de femei, care de obicei predau metodica sau istoria filosofiei. Metodica era socotită „minoră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]