KorAP: Find »[drukola/base=dominație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...262 >

6,536 matches

Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468

motive politice, ceea ce i-a determinat pe germani și unguri să adopte direcția opusă: într-o epocă în care pasiunile naționale erau tot mai intense, iar dreptul la vot devenea mai democratic, numărul avea o mare importanță în lupta pentru dominație. Guvernul maghiar era desigur inflexibil față de chestiunea unirii Bosniei-Herțegovina cu Croația; actul acesta ar fi întărit prea mult poziția națională a croaților. S-au ridicat obiecții asemănătoare și în privința plasării teritoriului sub administrație austriacă. Practic, anexarea regiunii la oricare dintre

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
sarcină aproape imposibilă în lumea modernă. Obiectivul ei rămînea cel din 1848-1849: ea voia să instituie un stat național maghiar unitar în ținuturi unde populația maghiară nu era majoritară și unde celelalte naționalități aveau o tradiție istorică de rezistență în fața dominației Budapestei. Încercarea concomitentă a ungurilor de a slăbi legăturile cu Viena conținea și alte pericole; dacă Ungaria s-ar fi desprins de monarhie, chiar avînd control deplin asupra ținuturilor coroanei ungare, statul ar fi fost prea slab și prea mic

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
a replicat acestei provocări amenințînd că va introduce votul universal pentru bărbați și votul secret, măsuri care aveau să fie aplicate în Austria în 1907. În caz că ar fi fost introdus în Ungaria, un asemenea act ar fi pus capăt atît dominației naționale a ungurilor, cît și celei a clasei proprietarilor funciari. În fața acestei amenințări, opoziția a dat înapoi, iar Ausgleich-ul a rămas nemodificat. Cu toate că problema a rămas deschisă, nu va mai exista nici o criză importantă în relațiile politice dintre statele partenere

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
condițiile acestea, conducerile naționale trebuiau să se concentreze asupra chestiunilor imediate ale momentului. Cea mai mare parte a acestora se refereau la aspecte politice ca dreptul de vot și limba administrației și a educației. Astfel, cu toate că existau multe nemulțumiri față de dominația habsburgică, naționalitățile își îndreptau atenția în primul rînd spre problemele care le afectau direct viața de zi cu zi. Nici un lider sau partid important nu cerea distrugerea monarhiei. Chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic, ca și aceea din ținuturile otomane, era

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
rupți, ca indivizi, de țăranii propriei lor naționalități ca și de cei de altă origine etnică. Ceea ce gîndea poporul cu adevărat nu a putut fi determinat decît după război, cînd partidele țărănești au ajuns în sfîrșit la putere. 3 Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană IMPERIUL OTOMAN Deciziile Congresului de la Berlin au redus foarte mult întinderea teritoriilor otomane din Peninsula Balcanică. Cu toate că Poarta pierduse de mult controlul asupra politicii interne a României, Serbiei și Muntenegrului, faptul că aceste

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
ei reprezentau o mișcare laică, nu le venea ușor să apeleze la sprijinul albanezilor pe baza unității de religie. Contrarevoluția din 1909 exprima de fapt nemulțumirea musulmanilor față de principiile CUP-ului; totuși, principala legătură a albanezilor cu Constantinopolul era islamul. Dominația religioasă fusese acceptabilă, dar nu și cea politică. Declanșarea unui conflict între CUP și naționaliștii albanezi era inevitabilă. Practic, curînd după victoria obținută, guvernul Junilor Turci a preluat multe din atitudinile predecesorului său. Activitatea politică națională a fost interzisă, iar

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
copac."8 Deși arhitectura modernă este destul de diferită și, de fapt, adesea monotonă și urîtă -, comparativ cu cea a timpurilor trecute, s-au făcut eforturi pentru păstrarea a ceea ce mai rămăsese din trecutul otoman. Să nu uităm că, în ciuda înlăturării dominației otomane, rămînea o numeroasă populație musulmană, inclusiv circa un milion de albanezi și un număr tot atît de mare de slavi. În regiuni ca Bosnia, unde musulmanii aveau o poziție politică puternică, tradițiile otomane erau considerate drept parte a moștenirii

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
ajunsese după înfrîngerile suferite anterior în fața statelor balcanice și a puterilor imperiale europene. Poarta voia deci să recucerească Macedonia, Tracia și Caucazul, și să recapete controlul deplin asupra Egiptului și a Cretei. Ea avea de gînd totodată să pună capăt dominației economice a Europei. Enver avea și unele planuri pan-turaniene cu privire la populațiile turcice din Caucaz și din Asia Centrală, aflate sub stăpînire rusească. După ce Bulgaria a devenit aliata lor, obiectivele otomanilor în spațiul european au trebuit se să restrîngă destul de mult

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
guvernul sultanului. O a doua conferință, și mai importantă, a fost convocată la Sivas în septembrie, la ea participînd reprezentanți de pe tot cuprinsul Anatoliei. Aceasta a adoptat un program care cerea apărarea integrității teritoriale a statului și eliberarea totală de sub dominația străină. Rolul deținut de sultan era încă acceptat. Mustafa Kemal și-a stabilit din acest moment centrul operațiunilor la Ankara. În acest timp, autoritățile ocupante acceptaseră organizarea de alegeri pentru un nou parlament în toamna lui 1919, în urma cărora candidații

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
tratamentul aplicat tuturor minorităților nu era ideal, însă tabloul general nu era chiar atît de sumbru. Noile regimuri naționale vor adopta un punct de vedere mult mai neconciliant. Poziția unui membru al unei minorități putea fi mult mai defavorizată sub dominația lor decît sub cea a vechilor imperii. În general, orice acțiune îndreptată împotriva regimului central sau care sprijinea o modificare a statutului putea fi considerată drept act de trădare. Vom vedea în paginile următoare cum membrii Partidului Țărănesc Croat au

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
oprimate" din Macedonia, Tracia, Croația, Slovenia, Transilvania, Dobrogea, Basarabia și Bucovina. Basarabia și Bucovina trebuiau restituite Uniunii Sovietice, iar restul teritoriilor urmau să fie organizate în state separate și să devină părți componente ale unei federații comuniste aflate firește sub dominație sovietică. Unui comunist român, de exemplu, îi venea foarte greu să accepte revenirea țării sale la granițele de dinainte de război, iar un program avînd acest obiectiv nu putea duce în nici un caz la mărirea numărului membrilor sau al suporterilor partidului

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
să fi fost lăsată la o parte. Ca și mai înainte, obiectivul nu era "autodeterminarea" sau uniunea națională, care fuseseră deja realizate, ci constituirea unui imperiu mediteranean, care ar fi fost o provocare și în același timp o emulație pentru dominația imperială a Britaniei și Franței. În ceea ce privește Europa de Răsărit, politica aceasta includea dominarea Adriaticii și exercitarea unei influențe majore în Peninsula Balcanică. În anii '20, relațiile cu Iugoslavia și Grecia erau proaste, Italia avînd neînțelegeri cu aceste țări încă din

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
vechii lor asocieri cu habsburgicii. Era firesc să apară sentimentul că toți croații erau într-o oarecare măsură trădători. În orice caz, conducerea sîrbă a depus un efort hotărît și care a fost încununat de succes de a controla guvernul. Dominația lor ulterioară asupra vieții naționale iugoslave poate fi dedusă din următoarea descriere: Un singur guvern interbelic a fost condus de un prim-ministru care nu era sîrb, iar în cea mai mare parte a timpului sîrbii au deținut în mod

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
croații au pierdut atît de mult în cadrul noului stat, încît opoziția lor îndîrjită față de acesta este perfect firească. Dar trebuie să ne înțelegeți și pe noi. Noi nu am pierdut nimic, dimpotrivă, am realizat cîștiguri remarcabile în cadrul noii ordini. Sub dominația austro-ungară, noi, slovenii, nu aveam propriile noastre școli superioare, iar o universitate slovenă părea un vis utopic. Croații aveau propriile lor școli, de la nivelul primar pînă la cel universitar, iar croata era limba oficială în teritoriilor croate. În provinciile slovene

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cutuma și valuta. Forțele militare urmau să fie organizate pe criteriul provinciilor și al entităților naționale. Ca și în cadrul sistemului anterior al monarhiei habsburgice, persoana regelui constituia simbolul principal al unității. Firește că o asemenea soluție ar fi pus capăt dominației sîrbilor și ar fi modificat din temelii echilibrul forțelor naționale. La 6 ianuarie 1929, Alexandru a rezolvat această dilema printr-o acțiune radicală. El a desființat regimul constituțional, a interzis partidele politice și a dizolvat adunarea, inaugurînd o dictatură personală

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
a se uni cu vechiul regat, Valahia și Moldova, numite și Regatul. În timpul războiului, obiectivul prioritar al conducerii române fusese achiziționarea Transilvaniei. Guvernul de la București avea aici un aliat puternic, Partidul Național din Transilvania, cel care condusese lupta românilor împotriva dominației maghiare. Pe perioada războiului, atitudinea românilor fusese asemănătoare cu aceea a celorlalte naționalități. Și ei purtaseră negocieri cu guvernul habsburgic și întîmpinaseră o intransigență similară din partea ungurilor. Așa cum am văzut, naționaliștii unguri urmăreau slăbirea legăturilor cu Viena, dar menținerea unei

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
maghiare. Pe perioada războiului, atitudinea românilor fusese asemănătoare cu aceea a celorlalte naționalități. Și ei purtaseră negocieri cu guvernul habsburgic și întîmpinaseră o intransigență similară din partea ungurilor. Așa cum am văzut, naționaliștii unguri urmăreau slăbirea legăturilor cu Viena, dar menținerea unei dominații ferme asupra posesiunilor coroanei Sfîntului Ștefan. La încetarea luptelor, după prăbușirea imperiului, populația românească a fost pusă în fața alternativei strict limitate de a continua anexată la Ungaria sau de a se uni cu Regatul. Dată fiind această alternativă, existau puține

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
40 % în nici un domeniu, restul trebuind să fie românesc, fie de stat, fie privat. În plus, cel puțin trei sferturi din personalul și două treimi dintre directorii oricărei întreprinderi urmau să fie români. Într-un efort suplimentar de a împiedica dominația străină, constituția cuprindea o prevedere prin care resursele naționale ale țării erau declarate proprietatea statului; această stipulație permitea guvernului să controleze concesiunile din domeniile minier și petrolier. Decizia de a evita dependența economică de investitorii străini a avut un efect

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
porturi, precum și pentru palatul lui Zog, dar care menținea totodată în funcție administrația. Condițiile împrumuturilor erau foarte avantajoase, cu dobînzi foarte mici sau fără nici o dobîndă. Ele erau practic subvenționate de regimul lui Zog. Creșterea economică era însoțită de creșterea dominației politice a Italiei. În noiembrie 1926, cele două state au semnat un pact de prietenie. Prin acest acord, guvernul italian se angaja să apere statu-quo-ul politic și teritorial al Albaniei. Poziția lui Zog era astfel practic garantată. Deoarece relațiile italo-iugoslave

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
cîte 10 milioane de franci pe an, în condiții extrem de avantajoase. În 1932, guvernul italian și-a prezentat nota în legătură cu această subvenție; cererile lui includeau privilegii economice mai mari, în special o uniune vamală și măsuri care ar fi întărit dominația italiană asupra țării, ca predarea limbii italiene în școli și acceptarea de coloniști italieni. Inițial, Zog a încercat să reziste acestei presiuni. Școlile catolice italiene au fost închise, iar consilierii militari au fost demiși. Au fost încheiate acorduri comerciale cu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
o încercare de a crea un sentiment supranațional sau iugoslav, de unitate, iar numele oficial al țării a fost schimbat din Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor în Iugoslavia. De fapt, odată puse în aplicare, aceste măsuri au servit la sporirea dominației sîrbești. Granițele au fost schimbate arbitrar, astfel ca sîrbii să formeze o majoritate de șase la doi croați, un sloven și nici un musulman. Posturile principale din stat erau în continuare deținute de sîrbii din Serbia, slovenii beneficiind de un număr

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
mișcarea Ustaša (Insurecția), al cărei centru se afla în Italia. Obiectivul acesteia era dobîndirea independenței Croației, la nevoie prin mijloace revoluționare și violente. Acest grup a reușit uneori să colaboreze cu ORMI, care avea un scop asemănător, de a răsturna dominația sîrbească în Macedonia. Ambele organizații primeau ajutor din Italia și Ungaria. Mai ales Mussolini s-a folosit de Ustaša ca armă a arsenalului său politic cu care putea amenința Belgradul. Atunci cînd a reușit să ajungă la o înțelegere cu

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
acorduri în sistem barter. Privind situația economică din perspectivă politică, diplomații germani s-au folosit de acordurile comerciale pentru a-și atinge obiectivele naționale. Scopul lor nu era obținerea unui avantaj economic pe termen scurt, ci o perioadă îndelungată de dominație politică pe viitor. Dat fiind sistemul totalitarist și deținînd controlul deplin al economiei, guvernul german putea oferi termeni foarte avantajoși pentru clienții lui balcanici. Problema plăților a fost rezolvată prin acordurile în sistem barter și prin intermediul conturilor blocate în valută

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
populației germane, principiu acceptat în teorie de celelalte guverne. În martie 1939, cînd și-a trimis armata în Cehoslovacia și a împărțit restul teritoriului ei, Hitler a ieșit din acest cadru. Dictatorul german a reușit să exploateze nemulțumirile slovacilor față de dominația cehilor, relație care semăna în anumite privințe cu aceea dintre sîrbii și croații din Iugoslavia. În acest moment a fost instituit un stat slovac independent aflat sub un strict control german; Ungaria a anexat Rutenia. Restul teritoriului a fost ocupat

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
conotație ideologică. El avea la dispoziție o mică forță militară. Liderului fascist sîrb, Dimitrije Ljotić, i s-a acordat un oarecare sprijin de către puterea ocupantă și i s-a permis organizarea unui corp de aproape 3.600 de oameni. Sub dominația italiană, Muntenegru a avut parte de o experiență mult mai tragică. Inițial, guvernul italian a încercat să înființeze un regat marionetă. Oficialii voiau să încurajeze și să obțină loialitatea unui mic grup de separatiști muntenegreni care tînjeau după zilele domniei

Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]