5,717 matches
-
de ”fizica nouă”, sintetizând noutățile științifice ale vremii în două volume intitulate Elemente de fizică (Lipsca, 1765). Un alt profesor și director al Academiei Domnești, Iosif Moesiodan, a elaborat un manual de Fizică experimentală (1781). O verigă importantă între Academia Domnească și Universitatea din Iași a fost Academia Mihăileană (Iași, 1835), considerată prima instituție de învățământ superior din Iași. Aceasta cuprindea un număr de trei facultăți: Filosofie, Juridică și Teologie. Comisul Teodor Stamati (1812-1852), doctor în filosofie și arte frumoase a
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
nu cu mult; firesc, e vorba de același popor - cu 0,64%. Sunt Iașii, orașul care a fost capitală unică a unui principat vreme de trei secole, după un secol și jumătate de hegemonie a Sucevei dar “dijmuită” de curțile domnești satelite de la Iași, Bacău, Vaslui, Hârlău..., ea Însăși venită după anterioara jumătate de secol de migrare prin Siret, Baia, Suceava Însăși... Poate a fost, istoria Moldovei, o căutare a unui genius locus, aflat, În sfârșit, la Iași. Nu mă acuzați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
este cel mai vechi oraș din județul Putna; orașul Focșani este atestat documentar abia din 1575, iar Odobeștiul în 1868. Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
translatori din cadrul prefecturii "pentru cuvântul că în districtul Silistra Nouă românii fiind numeroși și răspândiți prin multe sate, nu se simte necesitate de translatori"499. La doar câteva luni de la adoptarea regulamentului privind organizarea administrativă a Dobrogei, printr-un decret domnesc din 20 martie 1879, s-a decis ca începând din data de 1 aprilie 1879 județul Silistra Nouă să-și înceteze existența, localitățile sale fiind integrate județului Constanța 500. În aceste condiții, printr-o telegramă datată 24 martie 1879 și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la instalarea administrației românești în Dobrogea și de la crearea, conform prevederilor Regulamentului pentru împărțirea administrativă a Dobrogei, a județelor: Tulcea, Constanța și Silistra Nouă, s-a decis realizarea unei reorganizări administrative a provinciei. Astfel, la 20 martie 1879, prin Decret Domnesc, județul Silistra Nouă a fost desființat, localitățile din componența sa intrând în componența județului Constanța 516. Articolul 1 al acestui decret preciza că "personalul cancelariei prefecturei județului Silistra Nouă este suprimat cu începere de la 1 aprilie"517. Articolul 2 stipula
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
324 greci, 304 evrei, 300 turci, 224 tătari, 160 armeni și 976 de alte naționalități 596. Urmare a demisiei din funcție a domnului George Mihail Ghica, primul prefect al județului Tulcea, la 15 decembrie 1879 s-a emis un decret domnesc privind numirea "dl. Ion Paladi, fost prefect și Senator, (...) în funcțiunea de prefect al județului Tulcea"597. Acesta avea să îndeplinească funcția de prefect până în aprilie 1881. După o perioadă de câteva luni în care nu a exista un titular
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în ființă, vor trebui să fie aprobate de puterea legiuitoare"639. Același articol preciza că "în comunele mahomedane unde, din causa lipsei stabilimentelor de spirtoase, nu se pot percepe taxe îndestulătoare, consiliul comunal, cu aprobarea consiliului județean, și cu sancțiunea Domnească, pote crea alte venituri analoge"640. Articolul 55 al legii preciza că bugetele comunelor urbane și rurale trebuiau aprobate de către prefect, în timp ce, articolul 56 prevedea că bugetele comunelor urbane "nu pot fi esecutorii fără aprobarea ministerului de interne"641. Conform
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cu o ceyloneză din Hong Kong, doctor în antropologie, acum are doi copii. Nunta a celebrat-o în Hong Kong și la Iași unde ceremonia religioasă, oficiată de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase, Biserica Domnească n-a mai văzut asemenea ceremonie. La Hong Kong tânărul nu și-a pierdut nici spiritul nici nostalgiile. Îmi scria că, dacă i s-ar oferi o catedră la Facultatea de Teologie, ar reveni acasă, renunțând al civilizațiile din alte părți
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
civili și militari, în frunte cu rezidentul regal al ținutului Dunărea de Jos, V. Cădere. Regele și însoțitorii - Mihai conducea un automobil de sport - au plecat spre direcțiunea manevrelor instalată în Palatul Școlii Comerciale. Apoi s-au deplasat la Catedrala Domnească, unde s-a oficiat un Te Deum. La ora 945, regele, Mihai și Principele Friedrich au plecat în zona de operațiuni a manevrelor militare. La ora 1315, în Sala Codreanu, a avut loc un banchet. Primul venit a fost Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
o cu totul altă origine; ei au venit din părțile Indiei, fiind menționați În ținuturile românești În secolul al XIV-lea. Nu numai „rasa“, dar și condiția socială i-a deosebit de români. Au fost timp de secole robi, pe moșiile domnești, boierești și ale mânăstirilor. „Dezrobirea“ țiganilor s-a petrecut, În țara Românească și Moldova, spre mijlocul secolului al XIX-lea (cu puțin Înaintea eliberării sclavilor negri din America). Odată liberi, mulți țigani au rămas În sate, dar În cartiere locuite doar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
edificii religioase ale Bucureștiului: În sensul curgerii râului, de la apus spre răsărit) Mânăstirea Cotroceni, Mânăstirea Mihai Vodă (ctitorie a lui Mihai Viteazul de la sfârșitul secolului al XVI-lea), Mitropolia (mijlocul secolului al XVII-lea), Mânăstirea Radu-Vodă. În mod curios, reședința domnească n-a fost așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai vechiului palat al lui țepeș i-a urmat o nouă construcție În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
puțin. A fost abandonată după ce a ars În câteva rânduri, rămânându-i numele de „Curtea arsă“. Se mai păstraseră doar fundațiile, care au dispărut și ele. În schimb, pot fi vizitate ruinele celuilalt palat, „Curtea veche“ și, alături de acestea, Biserica Domnească, rămasă intactă (cu restaurări ulterioare), cea mai veche, astăzi, din București; este foarte caracteristică pentru stilul bisericilor muntene, de factură bizantină, destul de apropiate de cele sârbești (stilul moldovenesc este mai elansat și vădește și o influență gotică pe lângă structurile de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Bucureștiul. Firește, pretutindeni totul s-a schimbat foarte mult din Evul Mediu până În prezent. Mai rămân totuși puncte de reper, legături cu trecutul, monumente sau segmente urbane vechi de secole. Bucureștiul s-a dezvoltat Însă Împotriva trecutului său. Năruirea palatelor domnești și dispariția Dâmboviței se Înscriu În această tendință. Astăzi, trei sferturi din oraș le reprezintă cartierele de blocuri, construite În perioada comunistă. Bucureștenii au devenit o specie umană de apartament. Nu e doar o evoluție, care se Întâlnește și În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
casa lui, „palat“ sau colibă, și o bucată de pământ pe lângă ea, pe care o cultiva și unde creștea animale. Erau chiar livezi Întinse și, mai cu seamă, vii; viile Înconjurau Bucureștiul și pătrundeau adânc În oraș, până lângă curtea domnească. Fiecare cartier era un sat, un grup de case În jurul unei mici biserici. Așa se explică mulțimea bisericilor care Îi uimea pe călătorii străini. Nu numai Ceaușescu a distrus biserici, multe au fost dărâmate chiar În secolul al XIX-lea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
stilul brâncovenesc“, una dintre cele mai interesante sinteze ale artei vechi românești, remarcabil prin bogăția elementelor sculptate În piatră (coloane, ancadramente de ferestre), la Întâlnirea dintre barocul occidental și tradiția decorativă a Orientului. Brâncoveanu avea un palat, altul decât cel domnesc, dar nu departe de acesta, tot lângă Dâmbovița, la poalele dealului Mitropoliei. Și-a mai construit unul, cel mai vestit dintre toate, model pur de artă brâncovenească (restaurat, este astăzi muzeu), la Mogoșoaia, În afara Bucureștiului, pe malul celui dintâi dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Constantin Bălăceanu (pretendent la domnie, susținut de austrieci). Așa s-a născut Podul Mogoșoaiei, care avea să devină cea mai celebră stradă bucureșteană și chiar, Într-o vreme, din Întreg sud-estul Europei.<endnote id="2"/> „Mogoșoaia“ fiindcă ducea spre palatul domnesc, iar „pod“, fiindcă era pavată, „podită“, cu bârne de stejar așezate transversal. Așa a arătat pavajul Bucureștiului, al puținelor străzi de altfel care erau „podite“, până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Explicația stă În faptul că Bucureștiul nu avea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
restaurat a fost demolat — și așa a dispărut Încă un monument bucureștean). Tot pe Calea Victoriei, casa boierească, mai impunătoare decât altele, a lui Dinicu Golescu (1777-1830), bine cunoscut românilor și prin activitatea lui culturală, a devenit după moartea sa reședință domnească. Cât de făloasă va fi fost ea la scară bucureșteană, i-a provocat totuși un șoc lui Carol I, căruia În primul moment nu i-a venit să creadă că acesta ar putea fi palatul său; privea spre ea și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să se impună atenției prin relatări veridice și dramatice. SCRIERI: Istoria celor petrecute în Țara Românească. Începând de la Șerban Voievod până la Gavriil Voievod; Aici scriem oarecare sfaturi ce am dat prea luminatului domn Ion Alexandru, când se afla în scaunul domnesc, în Tezaur de monumente istorice pentru România, I, publ. Papiu-Ilarian, București, 1862, 327-384: Istoria celor săvârșite în Ungrovlahia începând de la Șerban Voievod, LRV, II, 234-249. Repere bibliografice: N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, AAR, memoriile secțiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288064_a_289393]
-
Dan Bădărău, "Monografia Iașilor".) Mulți vorbesc, puțini cunosc. Oricum, rămâne cea mai cretină demolare din perioada dejistă. Întâi și-ntâi, s-a distrus un simbol: clădirea în care Mihail Kogălniceanu a ținut întâiul curs de istorie a românilor, fostă reședință domnească, apoi sediu al Academiei Mihăilene. Pe alte meleaguri, astfel de zidiri sunt proteguite cu clopote de sticlă; la noi, a doborât-o târnăcopul inculturii suverane. Apoi, fiindcă prin demolare nu s-a obținut mare lucru, strada rămânând la fel de îngustă (câtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și atâția alți începători într-ale învățământului românesc. A fost casa spătarului Petrache Cazimir. Documentar, e atestată încă din 1799. A scăpat ca prin minune din marele incendiu ce a distrus Iașul în 1827 și, cum flăcările mistuiseră și Curtea domnească, de voie, de nevoie, Sandu Sturza Voievod a ridicat-o la rang de reședință. Statul moldovean cumpără imobilul în 1834, hărăzindu-l să găzduiască Academia Mihăileană (între 1834-1860), precursoarea Universității "Al. Ioan Cuza". A adăpostit, apoi, internatul unui liceu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
este cel mai vechi oraș din județul Putna; orașul Focșani este atestat documentar abia din 1575, iar Odobeștiul în 1868. Este vorba de Adjudu-Vechi, nu de Adjudul Nou care a început să se formeze pe la 1770. De altfel, în hrisovul domnesc al domnitorului Moldovei Mihail Șuțu, din 1795 se menționează că Adjudul Nou s-a fixat pe moșia serdăresei Elena Canta (Helencu). Speriați de revărsările repetate și primejdioase ale Siretului unii locuitori ai Adjudului Vechi au căutat un loc mai ferit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a tolera” : „a suferi”, „a suporta”, „a Îngădui” etc. În astfel de cazuri, toleranța este percepută ca un act paternalist, un act de favoare față de o comunitate care se abate de la normă și este deci „a-normală”. Printr-un hrisov domnesc de la mijlocul secolului al XVIII- lea, de pildă, se interzicea străinilor („greci, albanezi, sârbi și alții”) să devină boieri și să ocupe funcții publice, pentru că ei erau doar „suferiți [= tolerați] a trăi și a locui aice, În pământul țării” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și la țăranii din Valahia <endnote id=" (387, p. 71)"/>, din Banat <endnote id="(387, p. 111)"/> și din alte regiuni ale Europei Est-Centrale. În schimb, traversând Moldova În 1785 pentru a lua În primire postul de secretar la curtea domnească de la Iași, contele Maurice d’Hauterive remarca „extraordinara politețe” pe care o manifestau oamenii de rând anume „la vederea unui bărbat care pare să fie unul dintre apropiații domnitorului” <endnote id="(387, p. 167)"/>. La rândul său, Alexandre Jean de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faci ? ! Nu-i vina noastră. Așa ne-a făcut Dumnezeu” <endnote id="(813, p. 114)"/>. Chiar și Însurătoarea cu „o femeie de alt neam” (fie ea și creștină) era „de ocară” În satul sau târgul românesc. O confirmă vechile ofisuri domnești din secolul al XVIII-lea <endnote id=" (577)"/>, dar și cărturarii români din primele decenii ale secolului al XIX-lea. În 1819, de exemplu, Moise Nicoară credea că „străinul” și „muierea” („muieri Îndemnate și Învățate În toate blăstămățiile”) sunt doi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]