5,649 matches
-
Bratul Neatedul. Acesta apare în Sfatul Domnesc la 30 martie 1392, apoi în 1393, 1394. În actul dat la Suceava, la 6 ianuarie 1395, prin care voievodul Ștefan recunoștea suzeranitatea regelui polon, Bratul Neatedul apare pe primul loc în Sfatul Domnesc, alături de alți boieri, printre care vestiții viteji, Ioaniș Viteazul, Dragoș Viteazul. Interesant este faptul că despre curtea Neatedului se arată că era în Câmpul lui Dragoș. Acest câmp se afla în județul Neamț, între Tazlău și Bistrița. Pe cuprinsul său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Maramureș, curtea unui asemenea cneaz era întărită în secolul al XIV-lea. Urmele unei asemenea întărituri s-au descoperit la Netezi-Grumăzești (jud. Neamț). Se poate ca această întăritură să fi fost curtea Neatedului, când Bratul Neatedul făcea parte din Sfatul Domnesc. De altfel, peste timp, la 7 ianuarie 1493, nepoților lui Bratul Viteazul le erau întărite patru sate. Dar, la 1436, îi era întărit lui Petru Ungureanul în Câmpul lui Dragoș, pe lângă patru sate și satul „unde a fost curtea Neatedului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
demonstrăm, pe bază de documente, și să îi informăm pe străini care nu știu, ca Ferdinand Lot, care a fost contribuția noastră la apărarea civilizației europene. Sfatul Domnesc De la începutul statului feudal, domnul cârmuia țara cu ajutorul boierilor care formează Sfatul Domnesc. Interpolatorul Letopisețului lui Grigore Ureche scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare cea mai mare parte a boierilor pomeniți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Grigore Ureche scria că Alexandru cel Bun“ tocmit-au și boieri mari în sfat, de chivernisala țărâi și a pământului Moldovei”. Din documentele de până la domnia lui Ștefan cel Mare cea mai mare parte a boierilor pomeniți în Sfatul Domnesc nu au dregătorii. Prezența în Sfat se datora averii lor și, în unele documente, boierii sunt menționați împreună cu copiii lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc nu au dregătorii. Prezența în Sfat se datora averii lor și, în unele documente, boierii sunt menționați împreună cu copiii lor. Componența Sfatului a evoluat în funcție de nevoile pe care le impunea guvernarea țării. Nu se poate vorbi de un Sfat Domnesc care să ilustreze fărâmițarea feudală și un sfat care reflectă centralizarea. C. C. Giurescu avea dreptate când afirma că, de la întemeiere, țările noastre au avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și un sfat care reflectă centralizarea. C. C. Giurescu avea dreptate când afirma că, de la întemeiere, țările noastre au avut un aparat administrativ-fiscal fără de care nu puteau fi cârmuite. Nicolae Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Stoicescu considera și el că a existat de la început un Sfat Domnesc cu observația potrivit căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a apărut un gospodar de geniu, ca Ștefan cel Mare, era firesc să fie perfecționate instituțiile statului. El s-a îngrijit de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obiceiul pământului. Legea scrisă presupune și interpretare, apariția avocatului capabil să o răstălmăcească, pe când legea nescrisă a obiceiului pământului era implacabilă. Odată hotărâtă o pedeapsă pentru o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o infracțiune, ea se aplica automat. În privilegiile acordate mânăstirilor aflăm care erau funcționarii domnești însărcinați să aplice legile. Dacă, în prima jumătate a secolului al XV-lea, boierii cu dregătorie din Sfat erau puțini, în comparație cu numărul boierilor din Sfatul Domnesc fără dregătorie, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare proporția va fi schimbată în favoarea boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte din Sfatul înaintașului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri. Ștefan cel Mare păstrează în Sfatul său o parte din boierii care făcuseră parte din Sfatul înaintașului său, așa cum au procedat și alți domni de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
procedat și alți domni de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul lui Ștefan cel Mare, din 1460. Se întoarce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul lui Ștefan cel Mare, din 1460. Se întoarce, din 1459, Stanciul Marele, căsătorit cu Chiajna, fiica lui Alexandru cel Bun, rudă, deci, cu Ștefan cel Mare. Și ca dovadă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare. Și ca dovadă că domnul este autoritar de la începutul domniei o constituie faptul că Ștefan numește în Sfat rude ale sale: Vlaicu, unchiul domnului, e numit pârcălab la Cetatea Albă (8 septembrie 1457). Important este faptul că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău spătarul era căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Eremia vistiernicul era căsătorit cu nepoata lui Duma, fiul lui Vlaicu . Hărman, în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul credincios, prezent în Sfatul Domnesc timp de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în Sfatul Domnesc, ca pârcălab de Cetatea Albă, din aprilie 1475, se pare că era rudă cu Ștefan, fiind căsătorit cu o nepoată a lui Oană vornicul, al cărei unchi era Stanciul Marele. A fost boierul credincios, prezent în Sfatul Domnesc timp de 35 de ani. Maria Magdalena Szekely crede că Luca Arbure ar fi fost fiul lui Crâstea Arbure, cel care apără cetatea Sucevii în 1475, frate cu Ștefan cel Mare și tatăl altui dregător credincios, Luca Arbure, apărătorul Sucevii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Negru și Ivașcu, pârcălabi de Chilia. Așadar, din Sfat fac parte boierii care îi sunt credincioși domnului, unii rudă cu Ștefan, iar Sfatul rămâne același până la confruntarea cu turcii din 1476. La bătălia de la Războieni pier 18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domniei. Este adevărat că domnul a făcut danii, dar majoritatea zdrobitoare au fost făcute ctitoriei sale de la Putna, ctitoriilor sale de la Dobrovăț și Tazlău. Dar beneficiarii unor danii, e adevărat, nu spectaculoase ca mărime, au fost marii boieri din Sfatul Domnesc, ca Hărman pârcălabul, Eremia postelnicul, căsătorit cu o nepoată de-a lui Vlaicul, unchiul domnului, sau Luca Arbure, logofătul Tăutul și Clănău spătarul, căsătorit cu Dragna, nepoata domnului. Un loc în pustiu, ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să întemeieze un sat, este dăruit boierului Danciul Ureche. Domnul face danii nu numai celor mai puțin avuți și bisericii, dar și unor mari boieri, care îl slujeau cu credință, ca Tăutul sau Luca Arbure. Se poate spune că Sfatul Domnesc, alcătuit de domn, a fost instituția pe care s-a bizuit autoritatea domnească. Când am afirmat în Războieni 500, p. 84, că domnul a fost profund impresionat, așa cum o arată inscripția de la biserica din Războieni, de pierderea elitei oastei sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]