49,733 matches
-
împielițat" cum spunea maică-sa. Putea să se țină în cap, să umble în mâini, juca oina, făcea box, ieșea întâiul la fugă și sărituri, n-avea treabă cu nimeni dacă era pe întrecere. Capul îi vuia de curaj și dorință de zbenguială. În lungul picioarelor simțea necontenit o furnicătură fierbinte, puterea și elanul de viață, urcând în el. Greutatea mare era să scape de Irina, să n-o poarte după el și s-o pună-n situația de-a păți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pod, făcând să clănțăne barele metalice. Vagonul lui se apropia vertiginos de conul orbitor de lumină, parcă se pulveriza în explozia aceea, orbitoare. Drugul de oțel îl stingherea, dar n-avea ce face, cum n-avea ce face nici cu dorința lui de-a asculta mereu, legănat de goana trenului, cântecul atât de curat că închise ochii să nu zărească-n cădere fața cântărețului, care încă mai plutea pe valurile visului și ale valsului, ridicat în picioare deasupra podului să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și să te ușurez și pe mata de povară, căci știu cât de greu ți-a venit tot timpul să faci atâtea sacrificii pentru noi. Prin urmare, fiind și-n interesul matale, să nu te opui apropierii lor, căci este dorința mea să scap de toate, să n-aibă cine mă regreta în urmă și să arunc în aer toate punțile în pragul acestei importante decizii pe care trebuie s-o iau. Hotărârea aceasta nu este determinată nici de ei, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
râu, ieșiră în stradă, intimidați de ei înșiși și de stânjeneala lor, și-n stradă ezitară încotro s-o apuce: spre casa ei sau a lui, bucuroși să-și întâlnească privirile într-un consult reciproc, plin de nerăbdare și de dorința de-a se îmbrățișa. Miluță! Ne vede lumea! Și ce dacă! bravă el plin de ifose. Domnule, îl preveni ea, fii atent că nu te pot ține și-ți pierzi echilibrul. Mi-am pierdut eu capul, ce mai contează? Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
inundate de mișcarea aceea dezordonată și inexplicabilă, din ce în ce mai frenetică și vastă, ce se întindea și se-ntinse, cuprinzând curând întreg orașul și țara. CAPITOLUL 16 Era prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de dorința ei pătimașă și de propria ei închipuire căznită de dorință, când strângea perna jilavă în brațe și simțea că sângele ei se aprinde în galopul străbătut prin deșertul marelui pustiu din ea, incendiind întunericul și tot pământul. Prima noapte când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vastă, ce se întindea și se-ntinse, cuprinzând curând întreg orașul și țara. CAPITOLUL 16 Era prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de dorința ei pătimașă și de propria ei închipuire căznită de dorință, când strângea perna jilavă în brațe și simțea că sângele ei se aprinde în galopul străbătut prin deșertul marelui pustiu din ea, incendiind întunericul și tot pământul. Prima noapte când se despuie de tot ce prisosea pielii ei fierbinți înfrăgezite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care veneau, de care se despărțeau, războiul, mizeria, foametea, morții, tot, tot, tot ce ținea de amintirea zilelor și nopților prin care trecuseră. Lumina din case, lumânările și felinarele, camuflajele rupte cu plăcerea răzbunătoare pe care ți-o dă o dorință îndelung înfrânată, focurile alimentate cu lăzi și mobilă și poate chiar și neliniștea ei pentru Tudor, toate porneau din bucuria și voința aceea generală de-a încheia socotelile. De-a se lumina așa i se părea că vor toți oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
în aer. Se rostogoleau, sub picioarele ei, prin zăpezi. Fulgii, căzându-i peste gene, aveau luciri de cristale. Pădurea se legăna văzută prin sticlă aburită, încețoșată pe margini. Frenezia inefabilă și aproape iluzorie care învăluia totul, irupând în lumină, făcea dorința ei neastâmpărată și nerăbdarea ei dureroasă. O gaiță îi strigă ceva de pe-o creangă de stejar, dar ea nu-i dădu nici o atenție și nu-i răspunse, să nu piardă, să nu distrugă minunea aceea diafană și lucrul important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
totdeauna. Pentru totdeauna! Îngustă ochii să filtreze soarele arzând violent, în barele transversale, și privi așa mult, înfiorată de ispita chemărilor spre necunoscut, până ce totul se încețoșă, clătinându-se deasupra și-n jurul ei. Într-o pornire neînțeleasă, ca o dorință de-a pipăi nepipăitul și de-a converti irealul în real, întinse mâna, să se sprijine de suplețea stâlpului țâșnit din zăpadă, dar și-o trase îndărăt, arsă de mușcătura ghețoasă a metalului. În fond, și la urma urmelor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Așa i-au menit judecătorii, vor fi știind ei de ce. Așa cum avea să afle după întoarcerea lui Tudor, când totul se liniștise și se limpezise și-acesta-i povestise de "îngerul lui păzitor" care era atât de pornit și de absurd în dorința lui de-a-i face de petrecanie, că-n ziua când trebuia să-l anunțe că i s-a isprăvit pedeapsa printr-un act de clemență, intrând și el în amnistia generală, i s-a uitat în ochi și, cu toate că știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ai adus, n-am să te uit toată viața! Apoi că nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când aștept asta! Uite-aici, pe fața asta, că pe cealaltă m-o pupat Hicler. În frigurile dorinței de-a-l vedea mai repede, nu mai auzi ce mai boscorodi în urma ei Ghiță, pădurarul. O rupse la fugă și tot într-un suflet o ținu, descheindu-și șuba să-i vină mai la-ndemână, scoțându-și înfierbântată șapca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
le indică sunt atât de generale sau de vagi, încât nu conving decât pe cei care își doresc acest lucru a priori. Câteva dintre ele indică indubitabital existența unei inspirații din cartea autoarei engleze. Dar restul exemplelor nu arată decât dorința de a „umfla“ cazul în mod artificial. Și anume de a-l găsi vinovat pe Nae Ionescu nu doar de omiterea, accidentală sau circumstanțială, a indicării surselor unor idei, ci de un plagiat în toată regula, comis cu intenția clară
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
una singură se verifică. E vorba de exemplele ce ilustrează că extazul mistic sau îngustarea câmpului conștiinței pot fi obținute prin mijloace fizice, mecanice: mantrele misticilor indieni și cazurile lui Böhme, Ignațiu de Loyola și Kant, citate de Underhill. Dar dorința ei de a găsi împrumuturi cu orice preț o împinge la afirmații care se apropie infinitezimal de falsul intelectual. Iată un exemplu (dar fără croșetele autoarei): N.I.: „Asceza practicată în lumea religioasă nu înseamnă numaidecât să umbli nespălat, ci înseamnă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
corespondență, fie și parțială, era inevitabilă dat fiind că e vorba de același subiect. Totuși modul în care cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
cei doi înțeleg mistica și magia e sensibil diferit. Pentru autoarea engleză, în cazul misticii, voința se unește cu emoțiile într-o „dorință febrilă de a transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
transcende lumea sensibilă“, în timp ce în cazul magiei voința se unește cu intelectul într-o „dorință febrilă de a dobândi cunoașterea suprasensibilă“. Pentru filozoful român, resortul fundamental al activității mistice este iubirea, iar al celei magice, voința. La Underhill ele corespund dorinței de iubire, respective celei de cunoaștere. La Ionescu, ambele sunt încercări de cunoaștere metafizică. Nae Ionescu vorbise despre iubire ca instrument de cunoaștere încă din prelegerea sa inaugurală la Universitatea din București, în toamna anului 1919. La experiența mistică s-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Oricine poate judeca dacă e nevoie să presupunem un transfer lingvistic. Iar exemplul e în unic exemplar. Alte exemple, mai convingătoare, de „reziduuri mnezice“ Marta Petreu nu poate da. Și aici ea se apropie infinitezimal de falsul intelectual, numai din dorința pătimașă de a-l copleși pe Nae Ionescu cu furtișaguri. În realitate, terminologia celor doi prezintă diferențe serioase. Pentru a ne mărgini la un singur exemplu, Nae Ionescu folosește frecvent formulele „faptul mistic“ și „faptul magic“, în timp ce la Underhill se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
orientăm și nu facem decât să ne orientăm în lucrurile acestea.“ După Marta Petreu, iarăși, considerațiile lui Nae Ionescu despre simbolizare sunt „acumulate“ din lectura atentă a Misticii. Ca și mai înainte, folosirea altui termen decât „plagiat“ sau „împrumut“ trădează dorința de a susține dependența de Underhill în condițiile în care textele nu pot fi puse în paralel. Prin urmare, incipit-ul demonstrației naeionesciene - și anume, afirmația că mistica se îndreaptă spre un domeniu de realități ce transcende spațio temporalitatea - este
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de întoarcere în copilărie, de adoptarea unui mod de viață lejer, fără îngrădiri în privința vestimentației, a orarului meselor și a statutul social. 5. Motivația de apartenență la un grup cu îndeletniciri comune (profesie, religie, hobby). 6. Motivația educațională exprimată prin dorința de cunoaștere a tradițiilor, a obiceiurilor, a meșteșugurilor și istoriei proprii sau a altor civilizații, de cunoaștere a unor noi teritorii, de stabilire a unor contacte sau schimburi de idei cu populații ce au alt stil de viață, ceea ce conduce
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
liber nelimitat. Această categorie necesită la un moment dat recuperare fiziologică și menținerea stării de sănătate, dezvoltând astfel turismul de tratament. O schimbare semnificativă a cunoscut și grupa de vârstă tânără care, în condițiile creșterii gradului de școlarizare manifestă o dorință crescută de cunoaștere și, în plus, beneficiază de suficient timp liber pentru aceasta. Trebuie remarcat și faptul că anumite aspecte demografice precum numărul de locuitori, structura etnico-lingvistică, structura confesională - își pun amprenta asupra mărimii fluxurilor turistice ca și asupra direcțiilor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un „barometru” al stării de normalitate. Nu în ultimul rând, situarea unui stat în sfera de influență a unei mari puteri condiționează volumul investițiilor străine. 5. Factorii psihologici. Se referă la conștientizarea omului modern de poziția sa în societate, de dorința de a cunoaște noi locuri și de interesul pentru propria sănătate psihică. În condițiile ritmului de viață alert psihicul uman se află sub presiunea unui stres cotidian care solicită o deconectare la anumite perioade în vederea restabilirii echilibrului nervos. Acești factori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
umană prestată în mediul rural, ce include un complex de acțiuni menite să satisfacă nevoia de consum și de agrement ale turiștilor. În ultimele decenii, pe fondul dezvoltării impetuoase a turismului, un număr tot mai mare de persoane își manifestă dorința de petrecere a vacanțelor în mediul rural. S-a născut, astfel, agroturismul, o formă a turismului care satisface nevoia de relaxare și de deconectare, într-un mediu autentic, apropiat de natură, într-o atmosferă sătească și cu anumite ritualuri. Prin
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
taxa pe valoarea adăugată, taxa pe terenuri, clădiri, impozite pe salarii etc. sau în perspectivă, după trecerea perioadei de scutire - impozitul pe profit. Strategii sociale și politice În multe cazuri, motivația realizării unei investiții în străinătate are drept conținut principal dorința investitorului de a penetra într-o zonă de interese strategice - de ordin politic, militar, economic - pentru țara sa. La rândul său, primitorul investiției contează pe rolul social al acesteia - mărirea numărului locurilor de muncă, dar și pe schimbarea raporturilor de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
5 ori mai mici, iar productivitatea de doar 0,5 ori mai mică față de țările din regiune. Aceasta înseamnă că România este bine poziționată și că va atrage în continuare investiții străine directe. Vor veni în continuare investitori, doar din dorința de a deveni competitivi în mediul internațional și care se focalizează din ce în ce mai mult pe reducerea costurilor. România poate deveni în următorii ani sursa creșterii eficienței pentru marii investitori. stabilitate legislativă și, nu în ultimul rând, prin reducerea continuă a costului
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
la bani, la străluciri ieftine și să se uite de valoarea de Om - integru, curajos, creator, iluminat. Toate mamele doresc binele pentru copiii lor. și dacă dorim ceva cu adevărat și cu toată puterea spiritului (sufletului) și conștiinței noastre, această dorință devine Realitate. Haideți cu toții, mame și tați, bunici și bunice, toți care înțelegeți mai bine ce vreau să vă spun , să-i ajutăm pe copiii noștri să intre în Lumină, în Soarta cea Bună, cu sănătate, spor și ajutor de
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]