3,527 matches
-
politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. III, Editura Techno Media, Sibiu, 2008, p. 192. 299 Gh. Cliveti, op. cit., pp. 176-177. 300 Gh.I. Brătianu, Criza ideii de progres, Editura " Viața Românească", Iași, 1928, pp. 151. 301 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 144, 145; 302 Francisco Vergara, Temeiurile filozofice ale liberalismului, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 1998, p. 7; Mihai Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberalismului, traducere de Felix Oprescu, Editura Nemira, București, 1998, p. 7; Mihai Popa, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012, pp. 158, 159. 303 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem; I.G. Duca definea progresul, în 1923, în mod asemănător: "Progresul nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I. Brătianu, op. cit., p. 46; 304 Ibidem; I.G. Duca definea progresul, în 1923, în mod asemănător: "Progresul nu înseamnă salturi, progresul nu e violență, progresul e grija, grija permanentă a viitorului [...] progresul nu e zvâcnire incoerentă, ci mișcare organizată"." I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, pp. 144, 145. 305 Panfil Nichițelea, Gh. Brătianu, filosof al istoriei, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2003, pp. 128-138; Ioan Roșca, "Gh. Brătianu", în Analele Universității "Spiru Haret", 2004, nr. 6
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Sorin Antohi, Editura Humanitas, București, 1992, p. 129 . 315 Articolul intitulat "Monarhism și democrație" este semnat cu pseudonimul Timon. "Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931, p. 1. 316 Ibidem. 317 "Mișcarea", nr. 71, 19 februarie, 1931, p. 1. 318 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a p. 146. 319 John Gray, Liberalismul, traducere de Gheauș Anca, Editura Du Style, București, 1998, p. 102. 320 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, pp. 63, 64; Demeter M. Attila
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberale, București, 1921, p 29; În domeniul proprietății, liberalismul român a plecat da la ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit expropierea și naționalizarea subsolului". I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 151. 335 "...neoliberalismul recunoaște caracterul evolutiv al proprietății și, mai ales al proprietății individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății și acceptă orice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 354 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 147. 355 Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 207; Ștefan Păun, op. cit., p. 64; Gh. I. Brătianu, Criza ideii de progres, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intervenția numai ca un corectiv al exagerărilor inechităților sociale, ci ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul care apără pe cel slab împotriva celui tare [...] Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
19 iulie 1932, p. 3; Marcel Ivan, op. cit., tabloul V c. 531 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 175 / 1932; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 230; Ioan Scurtu, op. cit., p. 102. 532 Articolele intitulate " Hulitul", "D. I. G. Duca sub curatelă", "D. Duca precizează...!" . "Mișcarea", nr, 825, 829, 842; 22, 27 septembrie, 12 octombrie 1933; pp. 1, 1, 1. 533 Idem, nr. 865, 866; 12, 14 noiembrie 1933; pp. 1, 1; Al Vaida-Voevod îl înștiințează pe A. Călinescu despre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
3; Marcel Ivan, op. cit., tabloul V c. 531 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 175 / 1932; Constantin C. Giurescu, Amintiri, Editura All, București, 2000, p. 230; Ioan Scurtu, op. cit., p. 102. 532 Articolele intitulate " Hulitul", "D. I. G. Duca sub curatelă", "D. Duca precizează...!" . "Mișcarea", nr, 825, 829, 842; 22, 27 septembrie, 12 octombrie 1933; pp. 1, 1, 1. 533 Idem, nr. 865, 866; 12, 14 noiembrie 1933; pp. 1, 1; Al Vaida-Voevod îl înștiințează pe A. Călinescu despre intenția lui Gh.Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
10176, vol. 3, f. 292, 293; vol. 6, f. 282, 284. 664 Ibidem. 665 Gabriela Gruber, "Poziția P.N.L. (Gh. Brătianu) față de problema națională și curentele politice extremiste", în Anuarul Institutului de Cerecetări Socio-Umane Sibiu, XII, 2005, pp. 37-56. 666 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 146, 147. 667 Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în, Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 215, 217, 220. 668 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 4
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 1. 725 Ibidem; Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în România Mare 19181930, traducere de Russo Vlad, Editura Humanitas, București, 1998, p. 281. 726 Răspunzând la Cameră unei interpelări venite din partea georgiștilor și a național-țărăniștilor, pe tema asasinării premierului, I.G. Duca, V. Iamandi afirma: "ați crezut că veți putea clădi pe acțiunea aceasta a tineretului [...] o nouă acțiune politică [...] De aceea sunteți responsabili de ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme..." "Curentul", nr. 2164, 11 februarie 1934, p. 5. 727 "Curentul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sens metonimic al contiguității - o persoană care nu este general nu are voie să poarte uniforma de general. ș...ț În cazul costumelor extravagante de carnaval, „caracterele” sau „personajele” care sunt reînviate reprezintă figuri periferice ale universului social brazilian: regi, duci, prinți și alte figuri nobiliare; fantome, figuri macabre, spirite ale răului și alte figuri ale lumii Întunericului; personaje din Grecia și Roma antică, din Hawaii sau China, de la marginile lumii cunoscute; hoți, clovni, prostituate, pungași, bandiți, deținuți din Închisori și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
aprecieri, dorințe ale locuitorilor. Plecând de la răspunsurile lor au fost stabilite tematicile prioritare (sunt probleme cu circulația pietonilor și mașinilor, cu iluminatul public? Străzile sunt măturate? Locuitorii se simt bine în cartier, sau se simt abandonați și au "dor de ducă", vor să plece din cartier?). Un alt exemplu: regiile de cartier. Printre dispozitivele politicii de integrare a orașului pot fi enumerate și regiile de cartier, care propun servicii privind dezvoltarea "convivială" și recalificarea oamenilor și spațiilor. Acestea au rolul de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de incidența asupra raporturilor sociale. Mai întâi, concentrarea săracilor nu rămâne fără efect asupra vieții lor: aceasta o agravează. În aceste locuri, sărăcia devine un mod normal de viață fiindcă este obișnuită. Se dezvoltă aici o "cultură a dorului de ducă"529, care face ca numeroși tineri adulți să dezerteze din acele locuri dacă au posibilitatea să o facă, sau să se resemneze aparent și să se "adapteze" condiției lor. Mai mult decât o constatare sociodemografică, tema secesiunii urbane este un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Kent, Gloucester și Edmund.) KENT: Am crezut că regele înclină mai mult spre ducele de Albany, decît spre Cornwall. GLOUCESTER: Așa mi s-a părut și mie-ntotdeauna; dar acum, la împărțirea regatului, nu mai e clar pe care dintre duci prețuiește mai mult, pentru că părțile sînt atît de bine cumpănite, că cercetarea cea mai amănunțită nu poate alege între cele două jumătăți. KENT: Acela nu ți-e fiu cumva, milord? GLOUCESTER: Făurirea lui, șir, a fost în sarcina mea. Am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
N-are voie măgarul să știe cînd carul trage pe cal? Hei, Ioana, te iubesc. LEAR: Mă recunoaște cineva? Asta nu-i Lear. Lear merge-așa? Vorbește-așa? Unde i-s ochii? Ori mintea-l lasă, ori simțirea lui Pe ducă-i...Ha! Sînt treaz? Nu, nu-i așa. Cine-mi mai poate spune cine sînt? BUFONUL: Umbră lui Lear. LEAR: Aș vrea să deprind asta, fiindcă după semnele suveranității, cunoștinței și judecății, aș putea fi pe nedrept convins că am
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cum așa? CURAN: Nu știu. Ai auzit ce vești umblă, vreau să spun, ce se șoptește, pentru că nu-s decît vorbe spuse la ureche. EDMUND: Eu? Nu; rogu-te, care sînt? CURAN: N-ai auzit de-un război apropiat între ducii de Corn wall și Albany? EDMUND: Nici un cuvînt. CURAN: Atunci, ai să afli la vreme. Cu bine, șir. (Iese) EDMUND: Ducele-aici diseară? Bun! Grozav! Se țese, vrea-nu vrea, în planul meu. Tata-a pus gărzi să-l prindă pe
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și-Albany, Ce au ca orișicare ce de marea-i stea-i 'Nălțat și întronat slujbași părînd ce sînt, Cari Franței sînt spioni și ochi, pe-ascuns Dînd știri de starea-ne. Ce s-a văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
luat stăpînirea propriei case, mi-au interzis, sub pedeapsă veșnicei lor dizgrații, să vorbesc despre el, să intervin pentru el, sau să-l susțin în vreun fel. EDMUND: Sălbatic foarte și nefiresc. GLOUCESTER: Fie, nu spune nimic. E vrajbă-ntre duci și mai rău decît atîta. Am primit o scrisoare azi-noapte, e primejdios să vorbim; am încuiat-o în iatacul meu. Suferințele pe care regele le-ndură acum vor fi răzbunate în țară. O parte-a armatei a și debarcat. Trebuie
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în evoluția societății. Prin presă, ea și-a exprimat opiniile referitoare la problemele lumii contemporane (de morală, etică, știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prelua conducerea redacției pentru următoarele decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de vechii colaboratori vin scriitori tineri, unii aflați la începutul carierei. I.G. Duca trimite, în continuare, o cronică de politică externă foarte apreciată de cititori, pe care o va ține până în 1914. Radu D. Rosetti este, din 1902, autorul unei „Cronici de joi”, George Murnu dă versuri, traduceri și articole pe teme culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Dimitrie Cantemir scrie despre Andrei Lichinios, iatrofilosof și cel dintâi medic la Curtea domnească; avea studii la Padova. Republica venețiană îl înnobilează și după o viață aventuroasă este spânzurat de turci în 1715. Pe lângă chirurgul care-l avea, Domnul Gheorghe Duca aduce ca preceptor fiului său, pe învățatul medic, cu studii la Padova, Azario Cigalla, fost medic al Marelui Vizir. Constantin Brâncoveanu mai avea doi medici pe lângă Iacob Pylarino, care își dăduse doctoratul la Padova și care a fost și medic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Franța b) Olanda c) Belgia d) România 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Despre “cascada tronurilor” în perioada 1917- 1918 a vorbit diplomatul român: a) Nicolae Titulescu b) Take Ionescu c) Grigore Gafencu d) I. G. Duca 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Marii noștri diplomați N. Titulescu, I. G. Duca și Grigore Gafencu erau: a) filoenglezi b) filogermani c) filofrancezi d) filoruși 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
cascada tronurilor” în perioada 1917- 1918 a vorbit diplomatul român: a) Nicolae Titulescu b) Take Ionescu c) Grigore Gafencu d) I. G. Duca 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Marii noștri diplomați N. Titulescu, I. G. Duca și Grigore Gafencu erau: a) filoenglezi b) filogermani c) filofrancezi d) filoruși 7) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Antanta Cordială s- a înființat în: a) 1904 b) 1907 c) 1893 d) 1882 8) Marcați litera corespunzătoare
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]