8,806 matches
-
umblați prin gândurile nefericiților și, când intrați în pană de idei, le mai dați și-un mic suport bibliografic, o pedală de memorie: o scenă din copilărie trucată, un jurnal intim bricolat, niște senzații amoroase inexistente. Asta se cheamă profesionalism. Economiștii propun, publicul primește. Toată lumea-i fericită. Ca la telenovelle.“ „Ce să-i faci, dacă oamenii sunt slabi. Păcatele voyeurismului: noi doar oferim tentația, lumea mușcă momeala și povestește tot. Micile bucurii exhibiționiste, din spatele ecranului protector. Noi nu protejăm pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o restaurezi. Milioane de memorialiști-fantomă, cu amintiri bricolate, iremediabil deteriorate sau îmbogățite, după caz și interes. O corporație de e-dei, nu una de idei. Un supra-trust de idei electronice, administrat și condus tot de noi. Blogger-ii suntem, de fapt, noi, Economiștii Minții. Controlul se mută din stradă-n rețea. La vremuri noi, tot noi.“ „Și frații «Brothers »? Echipa Bavaru-Ciupină?“ „Niște diletanți. Oameni de paie. Întâi i-am trimis la intimidare, să pescuiască informații care ne-au scăpat pe parcurs. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
singura verigă care lipsește din demonstrație. Cine a produs anomalia, cine a generat anacronismul istoric, mergând în trecut și lăsând în cine știe ce biserică sau criptă dintr-o epocă îndepărtată cutiuța neuro-digitală? Ia zi, amice? Cine-i cel mai tare, șeful Economiștilor Minții?“ Dintre firele țesăturii, buzele au început să se miște. Apoi scaunul să trepideze ușor, cu tot cu prizonier. Dar nu de spaimă. În loc să implore iertare, scriitorul a mârâit prin fanta sacului: „Vă agitați de pomană! Degeaba ați descoperit toată schema! Sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
făcând o mică pauză. N-a spus nimic. „Cât am stat noi de vorbă, am dat o tură pe la Viena. După cum știi, Campionatul Mondial al Amintirilor e-n plină desfășurare. În timp ce tu-mi povesteai cum funcționează viața ta de scriitor, economist, hacker, inspector neuronal sau ce-oi mai fi, eu am jucat pachete mari de-amintiri la Campionat. Perioade consistente: copilărie, adolescență, tinerețe. Cam ce se caută acum pe piață. Și n-am pierdut. Ba chiar am câștigat. Un drept de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asupra vieții tale. Ți-am cumpărat amintirile, amice. În felul ăsta, am ajuns unul din acționarii principali la globalmind sau cum vreți voi să-i spuneți. În momentul de față, societatea îmi aparține și mie, la fel de mult ca oricărui Mare Economist al Minții. Există, nu există, o dețin și eu. Și, ca acționar majoritar, am dreptul să dispun de-ntreaga marfă achiziționată. Ba chiar să supervizez tranzacțiile companiei: certificate, fișe, dosare, baze de date. Iar tu, din nefericire, nu te regăsești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a ilustra cât mai bine atitudinile tendențioase din mas-media, vom analiza în continuare alte două exemple. (1) "Traiane nici nu știi, cât de mic începi sa fii. Mineriada ratată de la kilometru 0" (Titluri din Adevărul, 21 aprilie 2007) (2) The Economist, din 14 septembrie 2006, îl vedea pe marele Cârmaci ca pe un: " fost căpitan de vapor, care și-a păstrat felul marinăresc de a-i trata pe subordonații rebeli ". Doar că " subordonații rebeli " nu sunt, astăzi, niște matrozi îmbibați cu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Năstase, din campania pentru prezidențiale din 2004. Discursul jurnalistic devine, astfel, discurs politic, și preia de la acesta și caracterul polemic. Cel de al doilea text este tendențios, în primul rând, prin selecția citatelor. Se preia dintr-un articol din The Economist doar părțile negative la adresa lui Traian Băsescu, utilizându-se, astfel, și argumentul autorității. În al doilea rând, textul din șapou manipulează întrucât realizează o falsă analogie dintre un sondaj Metro Media Transilvania în care 79,1% s-au pronunțat împotriva demiterii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a) profesiile alese de fete: numărul total de profesii spre care se orientează fetele este de 23. Cele care depășesc 5% dintre alegeri sunt: avocat, diplomat, farmacist, operator PC, informatician, asistent social, la care se poate adaugă și cea de economist cu 4,9% din alegeri. b) profesiile alese de băieți: observăm, în primul rând, diferența dintre sexe în ceea ce privește numărul total de profesii alese: în cazul băieților, acesta este de 15, adică puțin mai mult de jumătate în raport cu cel al fetelor
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
prin compararea distribuției importanței motivelor alegerii profesiilor. Pe ansamblul tuturor categoriilor de subiecți, profesiile ce au fost alese cu frecvențele cele mai ridicate inginer 25%, mecanic 18%, constructor mașini 16%, operator PC 15%, asistent social 15%, informatician 11%, avocat 9%, economist 7%. Constatăm o polarizare a orientărilor adolescenților spre domeniile de activitate cele mai moderne, de viitor, considerate cu un potențial crescut de valorizare socială, de reușită materială sau, mai ales, spre cele care le oferă șanse sporite pentru găsirea unui
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3115]
-
apare o achiziție tehnologică deosebită; * Clientul intern sau extern va impune limitări asupra timpului de realizare și costului proiectului și sub presiunea acestor factori controlul unor soluții nu poate fi aplicat cu eficiență. Creșterea sectorului serviciilor a fost sugerată de economiști ca fiind o parte a progresului natural în care dominația economică se schimbă de la agricultură către industria producătoare de produse și apoi către servicii. Specialiștii argumentează că pe măsură ce beneficiile rezultate din cererea de servicii devin mai mari decât cele pentru
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
Liberty (1969). Desigur, promovând principiul limitării sferei de intervenție a puterii de stat în viața oamenilor, ideologia liberală accentuează asupra importanței libertății negative. Chiar dacă neoliberalismul, curent dezvoltat în primele decenii ale secolului al XX-lea (și promovat, între alții, de economistul John Maynard Keynes) a acceptat un compromis în ce privește libertatea pozitivă, pentru a răspunde avansului ideilor socialiste, substanța gândirii liberale clasice s-a păstrat în cadrul curentului ultraliberal sau libertarian, reprezentat de filosofi politici precum Milton Friedman și Robert Nozick. Dincolo de aceste
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
romanul Ce-i de făcut? de Nikolai Cernâșevski (1828-1889), în care eroina principală își ia cam în acest fel rămas-bun de la mama ei. 49. „B-n“ - Serghei Petrovici Botkin (1832-1899), renumit medic rus. 50. Proudhon, Pierre Joseph (1809-1922), filosof și economist francez, celebru în Europa și în Rusia, foarte citit în cadrul cercului inițiat de Petrașevski. O lucrare a acestuia, La célébration du dimanche (Celebrarea duminicii), a fost găsită la scriitor în momentul arestării din 1849. 51. Se citează replica din finalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
53. Expresie inexistentă în rusă ori în franceză, parodiind denumirile specialităților culinare franțuzești. 54. Din poezia Cântec de leagăn de Nikolai Alexandrovici Nekrasov (1821-1877). 55. Vers din Faust (Prolog în cer) de Goethe. 56. Malthus, Thomas Robert (1766-1834), teolog și economist englez. 57. Strofa citată, cu mici modificări față de original, nu-i aparține lui Millevoix, ci lui Nicolas Joseph Laurent Gilbert (1751-1780). 58. Lacener, Pierre Francois (1800-1832), criminal francez, celebru prin cruzimea sa; după execuție, au fost publicate, în 1836, Însemnările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
poate fi bun pe țărmii Senei nu urmează deloc că trebuie să fie bun și pe malurile Dâmboviței sau în Tîrnova. Proverbul e cam vechi și poate trivial, dar pururea adevărat: Quod licet Jovi, non licet bovi! [10 iunie 1881] ["ECONOMIȘTII OBSERVĂ... "] Economiștii observă cu drept cuvânt că însuși sistemele religioase, oricât de vechi și de bine întemeiate pe natura morală a oamenilor, suferă modificări, ba se sting chiar și sunt înlocuite prin altele în urma unei mari decadențe economice, care e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bun pe țărmii Senei nu urmează deloc că trebuie să fie bun și pe malurile Dâmboviței sau în Tîrnova. Proverbul e cam vechi și poate trivial, dar pururea adevărat: Quod licet Jovi, non licet bovi! [10 iunie 1881] ["ECONOMIȘTII OBSERVĂ... "] Economiștii observă cu drept cuvânt că însuși sistemele religioase, oricât de vechi și de bine întemeiate pe natura morală a oamenilor, suferă modificări, ba se sting chiar și sunt înlocuite prin altele în urma unei mari decadențe economice, care e totdauna însoțită
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai ales că legea zice că numai din trimestru în trimestru se poate face o asemenea fixare a cursului și că nici le poate primi fără publicarea prealabilă a hotărârii consiliului de administrație. Aflăm îndealtmintrelea că unul din puținii noștri economiști, d. Ion Ghica, s-ar fi opus la această urcare și că actualul postulant care ocupă directoratul Casei pentru a face buclucuri în interesul roșiilor se servă de împrejurarea că d. Ion Ghica e numit ministru; la Londra și a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prematură pentru țara noastră și de un folos foarte discutabil chiar pentru țările acelea în cari practica și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 252} II Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea creditelor mobiliare* Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru speculațiune însă societățile anonime pe acții nu sunt potrivite. Societățile anonime speculante aduc pagube atât proprietarilor lor, adecă acționarilor, cât și publicului. Ne mărginim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industrie deja existente și îndreptîndu-le spre o plasare mai puțin rentabilă, pentru că nouă, au cășunat o mișcare neeconomică a capitalului, care trebuia să perturbe atât strângerea de capitaluri cât și câștigul lucrătorului. Ca dovadă uimitoare de exactitatea deplină a descrierii economistului german, că esența unei asemenea întreprinderi este specula, servă procedimentele de la noi. Creditul Mobiliar nu există încă. Statutele lui sunt necunoscute, n-au fost tipărite încă; nici un decret al regelui n-au autorizat existența societății. Ministeriul Comerțului și Lucrărilor Publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
confrații de la "Cumpăna"? Cuprinde ea adevăruri absolute ca matematica, de-o probabilitate aproape de certitudine ca științele naturale, încît să se opereze cu atâta ușurință cu noțiunile ei abia stabilite? Dar asupra "valorii", desigur una din cele mai elementare noțiuni, fiece economist însemnat își are definiția sa proprie, necum asupra altor noțiuni. Pentru noi e exactă definiția lui Carey: "Valoarea e măsura economizării de muncă". Am întreba acum, în ce vânzarea de rachiu, privită ca producțiune de valori de timp și loc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a nu face {EminescuOpXII 387} nimic, pentru a nu ști de ce să se apuce, timp pentru a muri în mizerie, căci i-au luat piața în care-și oferea brațele, l-au lăsat fără lucru. De aceea școala modernă de economiști are o formă atât de răspingătoare și privește pe om nu ca pe obiectul perfecțiunii, ci ca pe-o mașină, ca pe-un animal condamnat a munci pentru cel mai tare sau pentru cel mai viclean. În "Apărătorul" un tânăr
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
el și cu părere de rău cată să renunțăm la plăcerea de-a cerceta daca "balanța comercială" mai are o altă însemnătate decât părerea greșită că bogăția consistă în bani sau altele asemenea. Împrejurarea că există mai multe școli de economiști și că școala liberului schimb nu predominează absolut spiritele este o dovadă în favorul oricui că e îndreptățit a se alătura la seria de idei pe care-o crede adevărată. Această îndreptățire ne dă totodată și tonul în care asemenea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
noastră și de un folos foarte discutabil chiar pentru țările acelea în cari practica și uzanțele creditului sunt mai cunoscute decât la noi. {EminescuOpXII 470} CREDITUL MOBILIAR (2) 2264 Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea Creditelor Mobiliare. Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculațiunea. Pentru* speculațiune însă societățile anonime (pe acții) nu sunt potrivite. Societăți anonime speculante aduc pagubă atât proprietarilor lor, adecă acționarilor cât și publicului. Ne mărginim
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
industrie deja existente și îndreptîndu-le spre o plasare mai puțin rentabilă, pentru că nouă, au cășunat o mișcare neeconomică a capitalului care trebuia să perturbe atât strângerea de capitalii cât și câștigul lucrătorului. Ca dovadă uimitoare de exactitatea deplină a descrierii economistului german că esența unei asemenea întreprinderi este specula servă procedimentele de la noi. Creditul Mobiliar nu există încă. Statutele lui sunt necunoscute, n-au fost tipărite încă; nici un decret al regelui n-au autorizat existența societății. Ministerul Comerțului și Lucrărilor Publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
institutele sale, în care capitaliștii își pot depune banii, iar imprumutătorii siguri îi pot găsi. Ce e creditul mobiliar? Iată o întrebare la care Dicționarul de economie politică a lui Maurice Block nu ne poate răspunde, o întrebare la cari economiștii nu ne pot da nici o soluțiune. De ce nu? Pentru că nu există soluțiune. Pe când adecă institutele citate mai sus dau credit pe averi existente, creditul mobiliar împrumută pe speranța că afaceri nerealizate, proiectate abia, vor avea o productivitate oarecare. Asta e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o oarecare independență economică). Pericolul concentrării puterii economice și politice în statul managerial puternic, care consideră că trebuie să controleze atât activitățile productive, cât și distribuția, este evident în The Road to Serfdom (drumul către servitute), al lui Friedrich Hayek, economistul austriac devenit profesor la Universitatea din Chicago. Anti-statismul mișcărilor fundamentaliste creștine contemporane are cea mai veche tradiție politică în America, datând din timpul primelor așezăminte puritane. Doctrina revelației divine a adepților lui John Wheelwright și a susținătorilor Ann-ei Hutchinson contesta
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]