13,637 matches
-
a păcălit. Bietului escroc ce fură un serviciu de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de masă de la hangiul care l-a ospătat și se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
se mai și lasă prins de jandarmi după aceea îi vom da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să afirmăm că, în graficul ce reprezintă distribuția geniului matematic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să afirmăm că, în graficul ce reprezintă distribuția geniului matematic sau poetic, indivizii care ocupă poziții similare sunt aceiași ce ocupă pozițiile superioare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să afirmăm că, în graficul ce reprezintă distribuția geniului matematic sau poetic, indivizii care ocupă poziții similare sunt aceiași ce ocupă pozițiile superioare în graficul care ilustrează distribuția bogăției
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Francisc din Assisi (ibidem, p. 8). Pareto este foarte clar în această privință: „Să formăm deci o clasă cu cei care au indicii cei mai ridicați în branșa în care-și desfășoară activitatea și să dăm acestei clase numele de elită” (1916, § 2031). Și, pentru a goli încă o dată termenul elită de orice conotație pozitivă sau negativă, el adaugă: „Oricare alt substantiv, ba chiar și o simplă literă a alfabetului ar fi la fel de potrivite scopului pe care ni-l propunem (ibidem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în această privință: „Să formăm deci o clasă cu cei care au indicii cei mai ridicați în branșa în care-și desfășoară activitatea și să dăm acestei clase numele de elită” (1916, § 2031). Și, pentru a goli încă o dată termenul elită de orice conotație pozitivă sau negativă, el adaugă: „Oricare alt substantiv, ba chiar și o simplă literă a alfabetului ar fi la fel de potrivite scopului pe care ni-l propunem (ibidem). Indicii capacității după Pareto § 2027. Așadar, să presupunem că, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Geneva, 1968 (prima ediție italiană a apărut în 1916). Definiție restrânsă În afara definiției generale, bazată exclusiv pe un criteriu de excelență, găsim la Pareto și o definiție mai restrânsă, având la bază o simplificare dihotomică a ierarhiei sociale, în care elita este asimilată unei clase sociale. Criteriul de selecție ce permite această asimilare este prezentat cu cea mai mare claritate în Les Systemès socialiste. Pentru aceasta, trebuie ca „oamenii să fie ierarhizați după gradul lor de influență și de putere politică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în Les Systemès socialiste. Pentru aceasta, trebuie ca „oamenii să fie ierarhizați după gradul lor de influență și de putere politică și socială” (p. 8). „Așadar, populația este împărțită în două straturi, scrie Pareto în TraitéĂ, stratul inferior, cel străin elitei [Ă] și stratul superior, elitaă” (1916, § 2034) Pentru studierea condițiilor echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de putere politică și socială” (p. 8). „Așadar, populația este împărțită în două straturi, scrie Pareto în TraitéĂ, stratul inferior, cel străin elitei [Ă] și stratul superior, elitaă” (1916, § 2034) Pentru studierea condițiilor echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va forma elita neguvernamentală” (ibidem, § 2032). Această a doua definiție a elitei, care se potrivește bine cu folosirea singularului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
inferior, cel străin elitei [Ă] și stratul superior, elitaă” (1916, § 2034) Pentru studierea condițiilor echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va forma elita neguvernamentală” (ibidem, § 2032). Această a doua definiție a elitei, care se potrivește bine cu folosirea singularului, este clar pluridimensională și vedem conturându-se în cadrul ei și alte criterii decât cele ale excelenței. Dar tot din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și stratul superior, elitaă” (1916, § 2034) Pentru studierea condițiilor echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va forma elita neguvernamentală” (ibidem, § 2032). Această a doua definiție a elitei, care se potrivește bine cu folosirea singularului, este clar pluridimensională și vedem conturându-se în cadrul ei și alte criterii decât cele ale excelenței. Dar tot din această perspectivă diferitele criterii se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va forma elita neguvernamentală” (ibidem, § 2032). Această a doua definiție a elitei, care se potrivește bine cu folosirea singularului, este clar pluridimensională și vedem conturându-se în cadrul ei și alte criterii decât cele ale excelenței. Dar tot din această perspectivă diferitele criterii se combină între ele. Putem trasa, spune Pareto, curba de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
coincidenței, cel puțin parțiale, dintre influența și puterea politică și socială, pe de o parte, și bogăție, pe de altă parte. „Clasele așa-zise superioare sunt, în general, și cele mai bogate” (ibidem). Pentru Pareto, acestea sunt clasele care constituie elita sau aristocrația în sensul prim, etimologic al termenului, adică cei mai buni. În ipoteza unui echilibru social, superioritatea politică și socială se sprijină pe o formă de excelență: majoritatea indivizilor ce aparțin elitei apar ca fiind dotați în cel mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Pentru Pareto, acestea sunt clasele care constituie elita sau aristocrația în sensul prim, etimologic al termenului, adică cei mai buni. În ipoteza unui echilibru social, superioritatea politică și socială se sprijină pe o formă de excelență: majoritatea indivizilor ce aparțin elitei apar ca fiind dotați în cel mai înalt grad cu anumite caracteristici care asigură puterea, acestea putând, de altfel, să facă obiectul unor judecăți pozitive sau negative. Dar, mai spune Pareto în Tratat... ...nu există examene care să-i asigure
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu știe nimic despre acesta (§ 2035). Această rezervă se întemeiază pe un element de reproducere socială independent de calitățile personale ale indivizilor. Ea induce, într-adevăr, ideea că niște criterii, altele decât excelența, joacă un rol în selecție. Astfel, în elita guvernamentală îi găsim pe „cei care poartă eticheta funcțiilor publice de un anume rangă” dar găsim și „inevitabilele excepții ale celor care au reușit să se fofileze printre precedenții, fără a poseda calitățile corespunzătoare etichetei pe care au obținut-o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
calitățile corespunzătoare etichetei pe care au obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii decât acela al excelenței și revelează instabilitatea echilibrului social. În numeroase domenii ale activității umane, „etichetele sunt obținute direct de către fiecare individ”. Dimpotrivă, în ceea ce privește elita... ...o parte a etichetelor sunt ereditare; de exemplu, cea a averii [...], cel care a primit o moștenire considerabilă este numit cu ușurință senator în unele țări sau este ales deputat, plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
țări sau este ales deputat, plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea, rudele, relațiile sunt și ele utile [...] și fac în așa fel încât cuiva care n-ar trebui s-o aibă să-i fie atribuită eticheta elitei în general sau a elitei guvernamentale în particular” (ibidem). Relațiile dintre cele două definiții Luând în considerație elementele care interferează cu criteriul excelenței, cea de-a doua definiție este cea care joacă rolul cel mai important în sociologia lui Pareto
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea, rudele, relațiile sunt și ele utile [...] și fac în așa fel încât cuiva care n-ar trebui s-o aibă să-i fie atribuită eticheta elitei în general sau a elitei guvernamentale în particular” (ibidem). Relațiile dintre cele două definiții Luând în considerație elementele care interferează cu criteriul excelenței, cea de-a doua definiție este cea care joacă rolul cel mai important în sociologia lui Pareto și care constituie fundamentul teoriei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ibidem). Relațiile dintre cele două definiții Luând în considerație elementele care interferează cu criteriul excelenței, cea de-a doua definiție este cea care joacă rolul cel mai important în sociologia lui Pareto și care constituie fundamentul teoriei sale a circulației elitelor. Totuși, dacă prima definiție este relativ puțin utilizată, așa cum notează Bottomore (1964, pp. 1-2), poate fi stabilită o legătură logică între prima definiție și cea de-a doua, centrată pe dihotomia elită/non-elită. Factorii ce suscită „excepțiile inevitabile” introduc de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și care constituie fundamentul teoriei sale a circulației elitelor. Totuși, dacă prima definiție este relativ puțin utilizată, așa cum notează Bottomore (1964, pp. 1-2), poate fi stabilită o legătură logică între prima definiție și cea de-a doua, centrată pe dihotomia elită/non-elită. Factorii ce suscită „excepțiile inevitabile” introduc de fapt distorsiuni într-o ierarhizare bazată exclusiv pe nivelul de performanță. Așadar, putem asocia prima definiție - bazată pe excelență - unui model ideal de societate, jucând un rol comparabil cu cel al concurenței
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
științei economice. Nu se mai pune problema să vedem în asta o descriere a realității ca un instrument conceptual ce vizează judecarea decalajelor constatate empiric, în condiții care nu sunt cele ale modelului. Mai mulți comentatori consideră teoria paretiană a elitelor, luată în ansamblul ei, ca o construcție teoretică având un caracter ideal-tipic (Lopreato și Alston, 1970; Eisermann, 1989). Așa cum arată primii (1970, p. 94), în scopuri euristice, se poate presupune că pozițiile membrilor elitei guvernamentale sunt ocupate de cei care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mulți comentatori consideră teoria paretiană a elitelor, luată în ansamblul ei, ca o construcție teoretică având un caracter ideal-tipic (Lopreato și Alston, 1970; Eisermann, 1989). Așa cum arată primii (1970, p. 94), în scopuri euristice, se poate presupune că pozițiile membrilor elitei guvernamentale sunt ocupate de cei care-s realmente cei mai calificați pentru a exercita aceste funcții. În acest caz, aptitudinile clasei conducătoare justifică efectiv eticheta de elită care i-a fost aplicată. Dar aceasta nu corespunde decât unei stări de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
primii (1970, p. 94), în scopuri euristice, se poate presupune că pozițiile membrilor elitei guvernamentale sunt ocupate de cei care-s realmente cei mai calificați pentru a exercita aceste funcții. În acest caz, aptitudinile clasei conducătoare justifică efectiv eticheta de elită care i-a fost aplicată. Dar aceasta nu corespunde decât unei stări de „liberă circulație a elitei”, necomportând nici un factor particular - într-o stare de echilibru social perfect, am putea zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru temporar, observabil
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de cei care-s realmente cei mai calificați pentru a exercita aceste funcții. În acest caz, aptitudinile clasei conducătoare justifică efectiv eticheta de elită care i-a fost aplicată. Dar aceasta nu corespunde decât unei stări de „liberă circulație a elitei”, necomportând nici un factor particular - într-o stare de echilibru social perfect, am putea zice -, sau, cel puțin, unei stări de echilibru temporar, observabil numai în momentul accederii unei clase conducătoare la putere. Numeroasele derive în raport cu modelul ne aduc la cea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]