KorAP: Find »[drukola/base=episcopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...260 >

6,495 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări, care au propus câteva teme de discuție; era primul după mai bine de trei secole. Conciliul a început pe 8 decembrie 1869 și a fost suspendat pe 20 octombrie 1870, deoarece Napoleon al III-lea a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze și să asigure

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
agenție de informare se servește, Are propriii săi corespondenți în străinătate (dacă da, unde?), Formatul și numărul de pagini, Suplimentele frecvente, De câte ori apare(săptamânal, lunar), Câte ediții, Care este tirajul, Difuzare națională, locală, Apare la oraș/la țară/în alte episcopii, Cărei categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace deosebite de propagandă, Date istorice: unde, când și de către cine a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
străine, bucurându-se de un real succes și de o apreciere sinceră 349. Printre cei care au prețuit-o, trimițând cuvinte de laudă și de încurajare comitetului de redacție au fost: superiorul Mănăstirii benedicte de la Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika 354, Elisabeth O'Brien Christilch din Irlanda 355, prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356. Publicația s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o mișcare culturală în cadrul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost că erau supuși străini și internați pentru perioada 1916-1917 în Moldova 488. Referitor la momentul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din capitală 490. Despre Carol Auner a apărut un articol scris de fostul său colaborator Șt. Dumitrescu, la data de 12 ianuarie 1933 în ziarul bucureștean Epoca, în care erau evocate personalitatea și meritele sale în dezvoltarea vieții catolice din episcopia de București(și nu numai), sub toate aspectele 491. Opera științifică a monseniorul Auner a fost publicată în numeroase reviste și a inclus studii științifice despre istoria catolicismului din țara noastră. Carol Auner a efectuat numeroase cercetări referitoare la istoria

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special comunității catolice de limbă germană

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întreținând o corespondență cu diferiți cardinali. În 1927 și-a stabilit reședința la Werd, comuna Eschenz, Elveția. A decedat la 18 septembrie 1945, pe insula unde se stabilise încă din 1927526. Arhiepiscopul Netzhammer a avut un rol important în dezvoltarea episcopiei de București într-o perioadă foarte dificilă: cea a Primului Război Mondial 527. Activitatea lui Raymund Netzhammer nu a fost analizată doar din perspectiva principalei sale misiuni aceea de arhiepiscop catolic de București (1905- 1924)528, ci și prin prisma operei sale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice, a fost unul considerabil. În perioada șederii la Roma (1906-1911), Durcovici a obținut, pe rând: doctoratul în filosofie la Universitatea Angelicum, licența în dreptul canonic la Seminarul Roman și doctoratul în teologie la Universitatea Pontificală Urbaniană 540. În arhiva episcopiei de București există o bogată corespondență realizată cu superiorul său de la București, Raymud Netzhammer, ce se referă la perioada petrecută de Durcovici la Roma și din care reiese înclinația sa pentru studiu 541. Acțiunile episcopului Durcovici au fost în strânsă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modernă. După retragerea arhiepiscopului Raymund Netzhammer de la conducerea arhidiecezei de București (în luna iulie 1924), Cisar a fost transferat la București, în calitate de administrator diecezan. La 12 decembrie 1924 a fost numit arhiepiscop de București și administrator apostolic ad interim al Episcopiei de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Iași până la data de 5 iulie 1925, când în funcția de episcop de Iași a fost desemnat Mihai Robu553. A fost episcop de București până în anul 1948, când s-a retras de la conducerea arhiepiscopiei, fiind numit apoi la conducerea episcopiei din Nicopolis. În perioada 1949-1953 a avut domiciliu obligatoriu la mănăstirea franciscană din Orăștie. Cu acordul autorităților comuniste, s-a deplasat în 1952 și 1953 la Alba Iulia, unde a hirotonit mai mulți preoți. La sfârșitul anului 1953 i s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a constatat că suma investită a fost amortizată; din acest motiv, publicația a reușit să apară în continuare, deși inițial se primiseră doar 18 cereri de abonament. Primul număr s-a editat în 2000 de exemplare, fiind destinat preoților din episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație a Seminarului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]