4,405 matches
-
Archia poeta oratio, Marcus Tullio Cicero apară un scriitor a cărui cetățenie română este pusă la îndoială invocând, după argumentele juridice de rigoare, și "gloria geniului" acestuia, cu beneficiul spiritual consecutiv pe care literatura îl reprezintă pentru societate. Iar în Epistola a II-a (Cartea a II-a), în care vorbește despre cei doi frați din Romă, atât de diferiți prin caracterul lor, unul dedat odihnei și distracțiilor iar altul care muncește fără răgaz din zori și până-n noapte, Quintus Horatius
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Da Vinci, Barcelona, Ed. Sol, 2006. Hartmann, Nicolai, Estetică, București, Ed. Univers, 1974. Herder, Johann Gottfried, Sprachphilosophische Schriften [Scrieri de filosofia limbajului], Hamburg, Verlag von Felix Meiner, 1964. Homero, Odisea, Bogotá, Ed. La oveja negra, 1983. Horacio, Epístolas. Arte poética [Epistole. Artă poetica], Madrid, CSIC, 2002. Huarte de San Juan, Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946. Huisman, Denis, L' esthétique [Estetică], Paris, Presses Universitaires de France, 1959. Kayser, Wolfgang, Operă literară, București
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ca de obicei. Dar mare-i fu surpriza când auzi mai multe voci strigînd: " Afară cu ea! Gambetta a adus mai multe servicii decât toți acești nebuni! Afară! " Viteaza oratoare a cătat să plece și drept răzbunare a publicat următoarea epistolă în ziarul roșu "Citoyen ": Acum puteți vedea că, în mijlocul unui popor mâncat de molima oportunistă, frazele de progres și reforme sunt ridicole și nu mai rămâne decît: Revoluțiunea. Și dacă această revoluțiune nu mai e posibilă prin popor, am iarăși
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ambasadorul turcesc din Berlin, Sadullot - bei, este de asemenea amenințat în pozițiunea sa în urma cercetărilor făcute în privința uciderii lui Abdul-Aziz. Ambasadorul este deja chemat la Stambul. Acuzarea ce i se aduce este că, în numele sultanului, Abdul-Aziz ar fi scris o epistolă falsă către Murad (succesorul lui Abdul). Oarecari amenințări ce conținea această scrisoare au înfuriat pe Murad și l-au făcut să aprobe omorul proiectat. În urma acestora nenorocitul sultan Abdul-Aziz a fost strămutat în acel palat părăsit, unde apoi s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru sminteală, lucru de care ni s-a dat negru pe alb mai multe dovezi pe cari nu le cunoscuserăm. Am văzut pe d. Herșcu fotografiat cu pușca în mână ochind în văzduh asupra d-rului Tausig, medicul primar de la Golia; epistole scrise cu cerneală roșie tot de patronul "Liberalului " actual, prin cari declară că voiește să bea sângele lui Tausig și altele asemenea. Închipuiască-și cineva daca noi, luând la serios calomniile "ștafetei " și dând firma Goldner în judecată, nu ne-am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
toate districtele Bulgariei de nord n-a împiedecat lățirea nemulțămirii și severitatea în contra ex - miniștrilor face din ei niște martiri ai cauzei naționale, mărindu-le autoritatea în popor. Așa Zancov a fost condamnat la o amendă de 600 franci pentru epistola adresată consulului general rus, Redactorul ziarului "Nezavisimost " și tipograful Coraceff au fost mai aspru pedepsiți pentru publicarea unor articoli antiguvernamentali. Situația postelor e de nesuferit. Guvernul a ordonat să se deschidă toate epistolele și corespondențele ziarelor. Acest ordin trebuia ținut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la o amendă de 600 franci pentru epistola adresată consulului general rus, Redactorul ziarului "Nezavisimost " și tipograful Coraceff au fost mai aspru pedepsiți pentru publicarea unor articoli antiguvernamentali. Situația postelor e de nesuferit. Guvernul a ordonat să se deschidă toate epistolele și corespondențele ziarelor. Acest ordin trebuia ținut în secret, însă nedibăcia prefectului nostru a făcut să se publice, și astfel epistolele acum se predau în Giurgiu, iar cele aduse din Sofia de curieri se dau în Calafat la posta română
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aspru pedepsiți pentru publicarea unor articoli antiguvernamentali. Situația postelor e de nesuferit. Guvernul a ordonat să se deschidă toate epistolele și corespondențele ziarelor. Acest ordin trebuia ținut în secret, însă nedibăcia prefectului nostru a făcut să se publice, și astfel epistolele acum se predau în Giurgiu, iar cele aduse din Sofia de curieri se dau în Calafat la posta română. Telegramele ziarelor fac această cale demult deja. În Rumelia orientală toată lumea (bulgărească) este indignată în contra prințului Alexandru. "Marița" din Filipopol publică
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
protestul patriarhului ecumenic. Patriarhatul a prezentat Congresului din Berlin un memoriu și președintele a observat, cu consimțimântul înaltei Adunări, ca să se noteze în protocol că reprezentanții puterilor au să refereze guvernelor lor asupra obiectului. La 1879 prințul României, printr-o epistolă, a încurajat pe patriarhii Orientului să trimiță împuterniciți speciali la București, spre a se înțelege cu guvernul asupra bazei unei învoieli directe. S-au trimis delegați, însă d. Boerescu, ministrul de externe de atunci, a declarat că, dacă mai există
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nostru Iisus Hristos pe cruce ocupă un loc deloc neglijat În literatura patristică. Ne vom opri Însă aici doar la câteva scurte texte ale Sfântului Ioan Gură de Aur. În acest sens, autorul patristic, În omilia a IV‑a la Epistola către Evrei, arătând importanța Pătimirilor Domnului, exclamă : „Pătimind Fiul ceea ce a pătimit, este cu mult mai mare și mai Însemnat decât a face lumea și a o crea din ceea ce nu era”. Același Compasiunea lui Dumnezeu față de omul suferind 65
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
al unei descendențe atât de numeroase precum stelele cerului și nisipul mării. Pe de altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nesocotirea legii ospitalității atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, plin de vervă, În Epistola către Evrei, Îi Îndemna astfel pe creștini, reamintindu‑le episodul avraamic : „Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit În gazdă, Îngeri” (Evrei 13, 2). Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 83 IV.4
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întâmplare, timp de trei zile nu am putut să fac nimic. Tresăltam de bucurie și slăveam neîncetat pe Dumnezeu. Nu puteam nici să mănânc, nici nimic altceva să fac ... doxologie neîncetată”. În alt loc, același cuvios părinte, Într‑una din epistolele sale, a adăugat : „În toată viața mea nu‑mi voi putea plăti marea mea datorie față de Sfânta Eufimia care, deși Îmi era necunoscută și fără să aibă vreo Îndatorire față de mine, mi‑a făcut această mare cinste ...”208. Panayotis Sotirios
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să fie mărturisitor jertfelnic al lui Dumnezeu prin acea suferință și să se apropie de El ca rezultat al suferinței răbdate. Poate cea mai emoționantă, mai mișcătoare și mai răscolitoare de suflet declarație a acestei credințe poate fi regăsită În Epistola I‑a soborni‑ cească a Sfântului Apostol Petru. Creștinii sunt acei care au fost chemați din Întuneric În lumina minunată a lui Dumnezeu (I Petru 2, 9). Și totuși, lumea le respinge pre‑ zența și chemarea și Îi supune la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43). Conform practicii Sfinților Apostoli, care „ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și‑i tămăduiau” (Marcu 6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului Apostol Iacov din epistola ce‑i poartă numele : „De este cineva bolnav Între voi, să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându‑l cu untdelemn În numele Domnului. Și rugăciunea credinței va mântui pe bolnav și‑l va ridica pe el Domnul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
demonilor au Înecat În râul Sava pe Sfinții Montanus și Maxima. Valurile apelor traseră la maluri trupurile lor sfințite. „Întru ascuns, credincioșii le ridicară și le păstrară cu scumpătate, ca pe niște odoare de mult preț”316. Într‑una din epistolele sale, Sfântul Vasile cel Mare scrie despre modul În care trebuie primite sfintele moaște, Credință și vindecare 285 atunci când sunt transportate dintr‑un loc În altul : „... pri‑ miți‑le cu atâta bucurie cu câtă vi le‑au trimis paznicii lor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
înv]ț]turile lui Iisus s-au transmis pe cale oral], iar mai tarziu, au fost incluse în cele patru Evanghelii, a c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64. Epistolele Sfanțului Apostol Pavel c]tre diverse comunit]ți creștine, întemeiate de el, au fost scrise înaintea Evangheliei dup] Marcu. Aceste epistole prezint] atât aspecte de etic] și de credinț] creștin], cât și soluții date de Pavel diverselor probleme de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ror form] de prezentare este diferit]. Evanghelia dup] Marcu deține primatul cronologic, ea fiind scris] în jurul anului 64. Epistolele Sfanțului Apostol Pavel c]tre diverse comunit]ți creștine, întemeiate de el, au fost scrise înaintea Evangheliei dup] Marcu. Aceste epistole prezint] atât aspecte de etic] și de credinț] creștin], cât și soluții date de Pavel diverselor probleme de ordin etic ap]rute în viață comunit]ților respective. A fost nevoie de trei sau patru secole pentru că Biserică s] stabileasc] definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ce acționeaz] greșit, în situația în care procedeaz] în felul acesta. Rezultatul depinde de lucrul f]cut, iar motivul nu are nici o important]”. Pe un ton binevoitor, Sfanțul Apostol Pavel pare a avea aceeași p]rere în primul capitol din Epistola c]tre Filipeni. El spune c] unii Îl propov]duiesc pe Hristos din invidie, dar, în același timp, se bucur] de faptul c] Hristos este propov]duit. Totuși, nu ar fi susținut, întocmai ca Butler, c] „motivul nu are nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români (13,8): „S] nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus îndeamn] la a avea un anumit fler, o cutezanț] creativ] în momentele decisive ale vieții. Se poate crede c] accentul pus
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Iisus const] într-un r]spuns de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos, pe care o percepea că pe o experient] colectiv]. O exprimare tipic] este: „Noi, care suntem mulți, alc]tuim un singur trup în Hristos” (Rom. 12,5). „Legea lui Hristos” este Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]rui cet]țean era mândru s] fie și c]ruia era îndrept]țiț s]-i fie recunosc]tor. Abolirea sclaviei nu ocup] un loc în analiza să, deși el indic] modul în care creștinii pot transcende structurile acesteia (vezi Epistola c]tre Filimon). Pe scurt, în virtutea credinței sale în Împ]r]ția lui Hristos, el a oferit oamenilor ap]sați de teama schimb]rii, cu o soart] guvernat] de planete, o sigurant] a prezentului și o speranț] în viitor. Problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor referiri la p]câte ce nu pot fi iertate. Nu știm care era „p]catul de moarte” de la 1 Ioan 5,16 (poate apostazia), ins] ni se interzice s] ne rug]m pentru cei care îl s]vârșesc. În Epistola c]tre Evrei exist] trei referiri la p]câte ce nu pot fi iertate (6,4-6; 10,26-31; 12,16), în timp ce Revelația nu consider] deloc c] cei care sufer] pedepsele însp]imânt]toare din viziunile lui Ioan se vor c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
doresc „a dezonesta caracterul Întregii națiuni maghiare, nu, de aceasta ferească Dumnezeul popoarelor”. În pofida acestei asigurări, se recunoaște, cu franchețe, existența imaginilor etnice negative cu privire la maghiari, Împărtășite, după părerea semnatarului scrisorii, la nivelul Întregii societăți românești. Datorită finalității Împăciuitoare a epistolei, autorul ei nu pune accentul pe stabilirea cauzelor care au generat această imagine negativă (respectiv - după cum cred liderii români - politica eronată a revoluționarilor unguri), deși ideea că responsabilitatea pentru „răcirea” relațiilor dintre cele două popoare le revine În primul rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este consolidată cu argumente contemporane, de la nivelul ideologiei naționale a epocii, În cadrul căreia ideea latinității ocupa, În continuare, un loc central. Un caz extrem de receptare a Italiei din această perspectivă Îl ilustrează August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" . În șase epistole de dimensiuni respectabile, trimise din Roma, el nu face loc aproape nici unei mențiuni despre aspectele contemporane. În schimb, descrie cu lux de amănunte și vădit interes ruinele forului roman. Venind din Transilvania cu imaginea bine formată a unei Italii antice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Lucru surprinzător la prima vedere, pentru că peregrinul făgărășan este interesat, prioritar, de cu totul alte aspecte, centrate pe faptul cotidian, pe mesajul artistic, pe observația psihologică și peisaj. Cu toate acestea, din cele două epistole trimise de la Roma, dacă În cea de-a doua se ocupă de comorile artistice ale muzeelor romane și de pitorescul carnavalului, prima scrisoare va fi dedicată Romei vestigiale și strămoșilor latini. Este derutantă, În contextul călătoriei sale romantice, această schimbare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]