3,970 matches
-
1583), ""Rime spirituali"" (1597). Din creațiile sale în proză sunt de menționat ""Dialoghi"" (1581), pe teme literare și filozofice, și ""Discorsi dell'arte poetica e in particolare sopra il poema eroica"" ("Studiu asupra artei poetice și în special asupra poemului eroic", 1587. În Roma, Papa Clement VIII inițiază ceremonia încoronării lui Torquato Tasso cu cununa de lauri a poeților. Cu puțin timp înaintea festivității ce trebuia să aibă loc la "Campidoglio" ("Capitoliu") în Roma, poetul moare la 25 aprilie 1595. În
Torquato Tasso () [Corola-website/Science/298695_a_300024]
-
dizolvat, în mod oficial, Poliția secretă ungară, a declarat intenția sa de a se retrage din Pactul de la Varșovia și a promis să restabilească alegerile libere. În această situație, Armata Roșie a invadat Ungaria și a zdrobit cu tancurile rezistența eroică a insurecției budapestane, mii de cetățeni maghiari fiind arestați, închiși și deportați în Uniunea Sovietică. Aproximativ 200 000 de maghiari au părăsit Ungaria aflată în haos, emigrând în țările din Vest. Prim-ministrul Ungariei, Imre Nagy, împreună cu alte figuri politice
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
gândeau” înțelepții și aristocrații, iar cetățenii le aprobau opiniile și le exercitau, în stil militar, ordinele. O morală strictă reglementa comportamentul social și familial, bărbatul conducând precum un comandant. Spectacolele de teatru și, mai ales, comedia nu aveau trecere, poezia eroică și jocurile sportive dominând universul cultural spartan, alături de ceremoniile religioase. În Sparta se împământenise, deci, un model educațional specific „statului cazarmă”, în care supunerea necondiționată față de superiori, disciplina, reținerea în manifestarea sentimentelor, precauția în relațiile cu autoritățile, disprețul criticii și
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
răsuflu, iar al treilea mi-a spus că eram deja mort”. Chopin petrece verile din perioada 1839 - 1843 la proprietatea scriitoarei din Nohant. Reprezintă o perioadă liniștită și productivă pentru compozitor. Aici compune Poloneza în La bemol major, Op. 53 „"Eroica"”, una dintre capodoperele sale. La întoarcerea la Paris (1839), îl întâlnește pe pianistul și compozitorul Ignaz Moscheles. În 1845 se naște o problemă serioasă în relația dintre Chopin și Sand, odată cu deteriorarea suplimentară a sănătății lui. Lucrurile se înrăutățesc în
Frédéric Chopin () [Corola-website/Science/299123_a_300452]
-
cum se găsesc ele în tradiția medievală, care duc la apariția romanului. Există o a treia tradiție în proza de ficțiune, într-o manieră satirică ("Satiricon" de Petronius și incredibilele povești ale lui Lucian din Samosata) sau propunând un stil eroic (romanțele lui Heliodorus din Emesa și ale lui Longus). Romanul idilic grec din Antichitate este readus la viață de romancierii bizantini ai secolului al XII-lea. Toate aceste tradiții sunt redescoperite în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
prin intermediul traducerilor și al interpretărilor naționale individuale. Subiecte precum cavalerismul arturian călătoriseră deja la data aceea în direcția opusă, ajungând în sudul Franței din Britania și Britania Fanceză. Drept urmare, este foarte dificil de determinat cât de mult le datorează poemul eroic modelelor antice grecești și cât unor astfel de poeme epice în versuri din folclorul nordic cum ar fi "Beowulf" și "Cântecul Nibelungilor". Subiectul standard al cântecelor epice timpurii era o serie de aventuri. Urmând un subiect-cadru la fel de vechi ca și
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Au apărut opere clasice ale acestui gen, cum ar fi "Romanul trandafirului", scris în franceză și celebru astăzi, datorită traducerii lui Geoffrey Chaucer Aceste "romane cavalerești" originale erau scrieri în versuri, care adoptau un “limbaj elevat” considerat pe măsura faptelor eroice și potrivit pentru a inspira emulația virtuțiilor; proza era considerată “de speță joasă”, mult mai potrivită pentru satiră. Versul permitea să dăinuie cultura tradițiilor orale, devenind, cu toate acestea, limbajul autorilor care-și compuneau cu grijă textele - texte care să
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Exemplares)" (1613) celor două volume din "Don Quijote" (1605/15). Faimosul roman picaresc țintea împotriva romanului "Amadis de Gaula" care l-a făcut pe Don Quijote să-și piardă mințile. Adepții poveștilor romantice elevate pretindeau, oricum, că replica satirică la vechea poveste eroică abia putea să ofere vreo învățătură: "Don Quijote" nu oferea nici un erou cu care să merite să se rivelizeze, nici nu aducea satisfcația unor discursuri frumoase; tot ceea ce putea face era să râdă de idealuri mărețe. "Nuvelele exemplare" au oferit o
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
ofere vreo învățătură: "Don Quijote" nu oferea nici un erou cu care să merite să se rivelizeze, nici nu aducea satisfcația unor discursuri frumoase; tot ceea ce putea face era să râdă de idealuri mărețe. "Nuvelele exemplare" au oferit o alternativă între modul eroic și satiric, deși criticii erau foarte nesiguri de ceea ce ar trebui să facă cu această lucrare. Cervantes a spus povești despre adulter, gelozie și crimă. Dacă aceste povești ar fi oferit exemple, ele erau exemple de acțiuni imorale. Adepții “romanului
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
care pretindeau a fi ficțiune și care erau citite ca atare. Ele includeau o mare producție de romane și, la limita de jos, o mare producție de scrieri satirice. În centru, romanul a crescut prin povești care nu erau nici eroice, nici predominant satirice, ci în principal realiste; erau povești scurte care stimulau cu exemple de acțiuni umane care puteau fi dezbătute. Producția centrală avea două laturi: Pe de-o parte se aflau cărțile care pretindeau a fi ficțiune, dar care
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
asigura un loc în cadrul programului de studii muzicale. Tatăl lui Burgess a murit de gripă în 1938 iar mama lui vitregă doi ani mai târziu în urma unui atac de cord. În 1940 Burgess și-a avut partea lui, nu tocmai eroică, de serviciu militar pe front, activând la început în cadrul corpului medical al Armatei Regatului Unit (Royal Army Medical Corps), perioadă care a inclus și un stagiu la spitalul militar de campanie din Morpeth, Northumberland. În această perioadă a dirijat ocazional
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
ca fiind "Elgar with bongo-bong drums", a fost descrisă de Burgess ca o încercare de a "combina elemente muzicale locale cu un limbaj sintetic bazat pe tobe și xilofoane ale nativilor". Structura romanului "Napoleon Symphony" (1974) a fost modelată după Eroica a lui Beethoven, în timp ce "Mozart and the Wolf Gang" (1991) reflectă sunetele și ritmurile compoziției mozartiene. Cu toate că Burgess și-a exprimat cu claritate părerea negativă față de muzica pop apărută către mijlocul anilor '60, el a fost numit "nașul punk-ului" ca
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
apărut imediat după apariția invenției fraților Lumière, prima peliculă filmată fiind „Parada regală de la 1897” , fiind socotită ca primul film documentar. Filmul românesc ca artă s-a născut ca o "realitate afectivă". A continuat să existe ca o "aspirație", uneori eroică și plină de candoare, impresionantă ca "entuziasm" în ceace putea fi "cultivarea filmului ca "artă" cutezătoare și modernă, în posibilitatea de "dialog internațional". A existat delungul timpului tocmai acestui entuziasm dublat de multe, multe "iluzii pecuniare", dar care nu au
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Armata de Nord a fost singura care a atins și menținut aliniamentul fixat prin planul de operații (Vatra Dornei - Răstolița - pantele vestice ale munților Gurghiului - Sovata - Praid - Odorhei), realizând o scurtare cu peste 120 de kilometri a lungimii frontului. Atitudinea eroică a Armatei de Nord în zilele grele ale retragerii din noiembrie 1916 avea să fie elogiată și dată ca exemplu de regele Ferdinand comandanților celorlalte armate, care începuseră să manifeste o atitudine defetistă și resemnată. Aceste aprecieri i-au atras
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
a început într-o vreme când adevărata sa istorie s-a pierdut, atunci când el a devenit o figură mitică, un erou eponim sau o personificare a unei mari școli de poezie. Epopeile Iliada și Odiseea sunt sinteze ioniene ale cântecelor eroice și baladelor dintr-o perioadă arhaică, reunind date din stadiul matriarhatului până prin secolul al VIII-lea î.Hr. și chiar începutul secolului al VII-lea. Acestea cuprind o materie epică bogată, centrată în principal pe legenda războiului troian. Sunt inserate diverse
Homer () [Corola-website/Science/299888_a_301217]
-
și armonie, clasicismul aspiră să reflecte realitatea în opere de artă desăvârșite ca realizare artistică, opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuseții morale. Urmărind crearea unor opere ale căror personaje să fie animate de înalte idealuri eroice și principii morale ferme, scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali, legați indisolubil de soarta statului, înzestrați cu cele mai înalte virtuți morale și capabili de fapte eroice. Aceste personaje, de regulă regi sau
Clasicism () [Corola-website/Science/299932_a_301261]
-
să fie animate de înalte idealuri eroice și principii morale ferme, scriitorii clasici s-au preocupat în mod special de crearea unor eroi ideali, legați indisolubil de soarta statului, înzestrați cu cele mai înalte virtuți morale și capabili de fapte eroice. Aceste personaje, de regulă regi sau reprezentanți ai aristocrației, erau prezentați în odă, imn, poem epic, tablou istoric, tragedie, socotite ca specii superioare ale literaturii. Modul de viață al burgheziei, aflată în plină ascensiune în epoca respectivă, era lăsat pe
Clasicism () [Corola-website/Science/299932_a_301261]
-
domniei sale, care aparent îl înfățișează cu cele două coarne de berbec ale zeului egiptean Amon). În Egipt, Alexandru a fost portretizat ca fiul lui Nectanebo al II-lea, ultimul faraon înainte de cucerirea persană. În Coran, el a fost o figură eroică, care a construit un zid de apărare împotriva popoarelor Gog și Magog. El a călătorit apoi in lumea cunoscută în căutarea fântânii tinereții, în cele din urmă devenind un profet. De remarcat este faptul că Bucefal, calul său favorit, a
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
guvernanta, Alena Frolovna, care îi va marca profund copilăria, îi istorisește viețile sfinților ortodocși. Alena Frolovna va fi și cea care îl va introduce pe Dostoievski în fascinanta lumea a literaturii, citindu-i încă de la vârsta de trei ani epopei eroice, basme și legende. Părinții îi citeau de asemenea, mai ales seara, literatură rusă și universală: scriitori ca Pușkin, Karamzin și Derjavin, ficțiune gotică precum cea a Annei Radcliffe, opere romantice de Schiller și Goethe, povești eroice de Cervantes și Walter
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
de trei ani epopei eroice, basme și legende. Părinții îi citeau de asemenea, mai ales seara, literatură rusă și universală: scriitori ca Pușkin, Karamzin și Derjavin, ficțiune gotică precum cea a Annei Radcliffe, opere romantice de Schiller și Goethe, povești eroice de Cervantes și Walter Scott sau epopeile lui Homer. Doctorul Mihail Dostoievski era și abonatul unei reviste periodice intitulate " Biblioteca pentru lectură" ("Библиотека для чтения"), în paginile căreia Feodor Dostoievski îi întâlnește pe Victor Hugo, Balzac și George Sand. Câteva
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
să atace decisiv către vest, sprijinite dinspre sud de Armata a XVI-a și de Grupa Mozyrska. Timp de trei zile, sorții victoriei au oscilat, dar superioritatea numerică a rușilor și-a spus cuvântul până în cele din urmă. Datorită apărării eroice a unităților poloneze, planul lui Tuhacevski de a rupe frontul inamic și de a-l împinge în mlaștinile Pinsk a dat greș, dar până pe 7 iulie polonezii au fost obligați să se retragă pe întreg frontul. Polonezii au încercat coagularea
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
ale comisarului politic al frontului de sud-vest, Stalin, au influențat în mod decisiv insubordonarea lui Budionnîi și Egorov. Stalin, în cautarea propriei măriri, se concentrase pe cucerirea orașului Lwów - departe în sud-estul Poloniei - oraș asediat de bolșevici, dar care rezista eroic atacurilor. Blocarea de către Stalin a Armatei I de cavaleri la Lwów, la 330 km de Varșovia a fost un subiect mult discutat. S-a considerat că Stalin a acționat astfel pentru că a dorit să cucerească „gloria militară” la Lwów. Au
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
fost transortați în Polonia renăscută prin portul Danzig Gdansk, împreună cu tot echipamentul greu de luptă. Imediat după sosirea lor în patrie, armata a fost transportată pe fronturile războiului polono-ucrainean pentru a a câștiga controlul asupra Galiției. Subunitățile ei au luptat eroic în Polonia Mică și în Volînia, sosirea armatei lui Haller determinând respingerea ucrainenilor și stabilirea unei linii de demarcație pe râul Zbruch. În iulie 1919, Armata Albastră a fost transferată la granița cu Germania, unde s-a pregătit pentru apărarea
Armata Albastră () [Corola-website/Science/299402_a_300731]
-
comandat personal (după o versiune comandantul ar fi fost fratele său Dan) detașamentul de 6.000 de călăreți valahi (10.000 după alte versiuni, ceea ce însemna mai mult de 1/3 din armata creștină) care, după cronicile maghiare, au murit eroic pe câmpul de luptă, iar după cele turcești, încercuiți între trupele pașei de Anatolia și cele ale beylerbey-ului de Rumelia, Turakhan-Bey, s-au predat în momentul în care lupta era pierdută. În acest timp, în țară, sprijinit de o armată
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
direcție în care se îndreaptă și oastea turcă. Aici se dă lupta și călărimea boierilor în frunte cu Golia trece la dușman. Sosirea tătarilor îi copleșește pe moldoveni, care se retrag în satul Roșcani, în apropiere. După o lungă și eroică, dar și zadarnică rezistență, Ioan Vodă s-a predat, primind asigurări că oștenii săi vor fi, în schimb, cruțați. Turcii îl ucid însă legându-l de cozile a două cămile, pentru a-l sfârteca (10-11 iunie). Oștirea, care nu apucase
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]