24,599 matches
-
semne. Jocul cu gajuri În care Andronic antrenează grupul de bucureșteni (veniți din aceeași lume urbană, brutal profană, nepregătită pentru revelații) amintește de jocurile suprarealiștilor care urmăreau același scop: să elibereze capacități Închise, imobilizate de ticurile și reflexele impuse de etichete, să elibereze visurile, dorințele refulate. Jocul lui Andronic Îi pregătește astfel pe cei prezenți pentru participarea la actul magic de invocare și exorcizare a șarpelui, moment la care ei nu ar fi putut participa decât În calitate de eliberați, de „treziți”. Dar
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pe indivizi să prefere a trăi cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și să savureze acest lucru în mod răzbunător, aceasta fiind slaba satisfacție de a-l face pe celălalt să plătească cât mai mult cu putință pentru eticheta lui de OK", precizează E. Berne (2006, p. 115). Persoana cu această poziție fundamentală de viață caută înainte de orice, să fie iubită de ceilalți; ea se supune celorlalți și depinde de ei. Cultivă și exagerează sentimentul neputinței ei, suferința și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care sugerează natura și cauzele acestor probleme. Aceste teste oferă informații vitale, deși nu sunt tot timpul ușor de manevrat și definitive. Informațiile strânse într-o evaluare sunt folosite să determine diagnosticul potrivit pentru problemele persoanei. Un diagnostic este o etichetă pe care o atașăm unui set de simptome care apar împreună. Dar cum evaluăm și cum stabilim un diagnostic? În acest capitol vom aborda instrumentele de evaluare și cum sunt acestea folosite pentru a determina un diagnostic al simptomelor psihologice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca și efectele de stigmatizare de a avea probleme psihice. Cu toate acestea, este necesar a avea un sistem de diagnosticare standardizat între profesioniștii din domeniul sănătății mintale și cercetarea problemelor psihologice. Trebuie să știm ce urmărim când folosim o etichetă și un sistem de diagnosticare standardizat care să ofere definiții ale tulburărilor: a) În primul rând vom explora diferitele tipuri de informații pe care un clinician le va aduna în timpul evaluării. b) Apoi vom trece în revistă testele biologice și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
În astfel de cazuri, evaluatorul poate obține mai multe informații de la membrii familiei sau de la prieteni, dar, din nou, aceste surse de informație nu sunt întotdeauna valide. 2.4. Diagnosticarea Așa cum am sugerat la începutul capitolului, un diagnostic este o etichetă pe care o atașăm unui set de simptome care se manifestă în același timp. Acest set de simptome poartă numele de sindrom. În modelele medicale ale tulburărilor psihologice, un sindrom este o manifestare observabilă care stă la baza unei tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a prezenta o imagine mai dinamică și mai integrată despre cum biologia, psihologia și factorii sociali se influențează. Manualul include informații despre diferențele culturale și similaritățile pentru fiecare tulburare și corelează biologic cu fiecare tulburare. În plus, DSM-IV a schimbat eticheta unui întreg set de tulburări pentru a intensifica o vedere integrată bio-psiho-socială a tulburărilor. Edițiile anterioare DSM-IV au inclus o categorie numită Tulburări Organice, care au inclus delirul, demența și amnezia. Aceste tulburări sunt încă incluse în DSM-IV, dar nu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anterioare DSM-IV au inclus o categorie numită Tulburări Organice, care au inclus delirul, demența și amnezia. Aceste tulburări sunt încă incluse în DSM-IV, dar nu sub categoria etichetată Tulburări Organice. Cei care au dezvoltat DSM-IV au vrut să elimine această etichetă pentru că, având o categorie organică, implică ca aceste tulburări să fie cauzate de factori biologici, iar celelalte tulburări prezentate în manual sub alte etichete nu implicau factori biologici. Astfel, procesul de evaluare și DSM-IV reflectă o abordare bio-psiho-socială a psihopatologiei
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu sub categoria etichetată Tulburări Organice. Cei care au dezvoltat DSM-IV au vrut să elimine această etichetă pentru că, având o categorie organică, implică ca aceste tulburări să fie cauzate de factori biologici, iar celelalte tulburări prezentate în manual sub alte etichete nu implicau factori biologici. Astfel, procesul de evaluare și DSM-IV reflectă o abordare bio-psiho-socială a psihopatologiei. Acest tip de abordare pare justificat. Capitolul 3 Investigarea bolnavului psihic 3.1. Metode de investigație în psihologia clinică 3.1.1. Repere teoretice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psiho-traumatizante, stări reactive și în epilepsia psihosenzorială. O altă producție imaginativă este minciuna, care este o distorsionare voită a adevărului. Există mai multe tipuri de minciună: * Minciuna convențională: ce exprimă o anume decență pentru a evita situații ce necesită respectarea etichetei sociale. * Minciuna utilitară: individul urmărește obținerea unor beneficii nemeritate; denotă în multe cazuri o dizarmonie a personalității. Folosirea ei frecventă aparține psihopaților și indivizilor cu o moralitate și educație îndoielnică. * Minciuna patologică (mitomania): este produsul unor personalități marcate psihic. La
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nivelul cogniției cauzate de o condiție medicală (ca și HIV sau traumatisme cranio-cerebrale) sau de intoxicare cu substanțe de asemenea prin deficitul memoriei, tulburarea limbajului, incapacitatea de a planifica sau organiza și incapacitatea de a recunoaște sau identifica obiecte. Această etichetă a fost modificată de DSM-IV, pentru că se referă la faptul că alte tulburări nu sunt cauzate de factori biologici chiar dacă multe tulburări regăsite în DSM-IV au cauze biologice. Deteriorarea cognitivă regăsită în demență, delir și amnezie poate fi prezentă și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interne ale statelor să aibă o prioritate cauzală în raport cu structura culturală a sistemului internațional. Această formulare pleacă de la intuiții constructiviste și susține că Moravcsik trece cu vederea o dimensiune sistemică centrală pentru direcția sociologică din tradiția liberală. Cu toate acestea, eticheta de "constructivism" este evitată în favoarea unei terminologii ce recunoaște conținutul normativ liberal al dinamicii socializării. În particular, această formulare a teoriei liberale propune ipoteza că normele culturale asociate cu pacea democratică pot să genereze efecte de socializare care le încurajează
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
are la origine statul: administrația este adesea la originea organizărilor de probe, a conținutului acestora și a distribuirii de recompense și eșecuri (exemplu: diploma, competența lingvistică sau naționalitatea...). Un exemplu de calificare culturală cu efecte puternice: naționalitatea Naționalitatea este o "etichetă" culturală tipică, nu o esență, și are efecte considerabile: ea oferă cetățenie unor grupuri întregi de indivizi, care formează "națiuni". Recentul volum al istoricului și politologului Patrick Weil (Qu'est-ce qu'un Français? Histoire de la nationalité française depuis la Révolution
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în Politique et musée, volum colectiv, L'Harmattan, Paris, 2001, p. 343). În lumea muzeelor, a fost nevoie de crearea unei legi (Legea Tasca din 2002) pentru a incita muzeele să se preocupe mai mult de această problemă: de acum, eticheta de "muzeu național" va fi atribuită instituțiilor care-și vor manifesta interesul practic față de vizitatorii colecțiilor. În realitate, puține sunt muzeele care le acordă o atenție aprofundată. Dacă nu luăm în considerare cele câteva mari instituții pariziene (Louvre, Orsay, Cité
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ci și suscitând competențe specializate. • "Forța" procedurilor de finanțare publică Prin operația de includere în buget, o problemă econo-mico-socială (sau socioeconomică) devine un obiect de politică publică. Statul subvenționează instituții și asociații care există deja în cadrul colectivităților, marcându-le cu eticheta "interesului general". Acest demers devine posibil printr-o succesiune de dezbateri, care duc la negocieri și decizii în comisiile care fixează nivelul de participare a statului și modalitățile concrete. Încrucișarea finanțărilor și serviciilor, gestionarea directă sau în regie a activităților
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arată că valorile sunt convenționale, va-riabile și contextuale, construite în plan social. Efortul depus pentru a descrie strategiile și rețelele ar denota mai degrabă o anumită preferință pentru o reprezentare din a doua categorie. Școlile artistice se constituie în jurul unor "etichete" ("abstract", "figurativ"), care sunt semnale pe o piață care le cere, și nu țin în nici un fel de o esență (Moulin, 1967, p. 74). Această optică vizibil convenționalistă se prelungește până astăzi: "Strategiile de monopol sau oligopol puse în practică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Lukmann, 1996), aceste abordări sunt deosebit de eficace, deoarece problema definirii ocupă un loc central: bunurile culturale sunt suporturi privilegiate pentru interpretări. Importanța profesioniștilor esteticii și ai judecății caracterizează, fără îndoială, lumile artei și culturii. Acești agenți specializați oferă acces la etichetă și la avantajele care decurg de aici. Becker trimite la filozofii Arthur Danto și Georges Dickie ("Definir l'art", în Gérard Genette, Esthétique et Poétique, Seuil, Paris, 1992), pentru a arăta că un lucru este considerat artistic din momentul în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a te găsi. Când mi-am dat seama ce se întîmplă, când am înțeles că sânt pe cale să-mi pierd "identitatea profesională", era prea târziu ca să mai pot să rectific ceva. Căzusem într-un gol cultural, pierdusem iluzia terenului ferm; eticheta care mă așeza undeva, într-o împărțitură a spiritului, se îngălbenise, se ștersese, căzuse. Eram "fără de țară". Discursul meu era inclasabil. Mai rău: absența unei încadrări prealabile amenința să îl facă să dispară. Reperul exterior care-i dă spiritului orientarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întîlnit la un moment dat al vieților noastre, nespus de stingheri unul în fața celuilalt, având datoria, oarecum împreună, să înfiripăm o relație care, dincolo de solemnitatea ei declarată, nu se sprijinea decât pe propriul ei vid. Trăgeam după noi simpla noastră etichetă, el de fiu, eu de tată, dar etapele necesare prin care trece relația dintre un tată și un fiu nu le consumaserăm. Nu l-am îmbăiat, când avea câteva luni, și nu l-am ridicat în brațe, ud, pentru a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ușor, către marginea mesei ― încordarea mea de voyeur atinsese punctul culminant ―, a odihnit o clipă pe marginea scrobită a feței de masă, apoi, cu încetinitorul, s-a apropiat de o sticluță ― am recunoscut de îndată în ea, după siluetă și etichetă, nelipsitul condiment extrem oriental: Soja Sauce ― cu degetul al treilea al mâinii, prin mici impulsuri delicate, a pus sticluța pe drum către marginea mesei unde aștepta, cu gura căscată, poșeta care, după ultima mișcare a degetului, a înghițit-o ― hap
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
său de uniune admite o schimbare a statutelor, va să zică a legii fundamentale, a esenței societății; noi, din contra, n-avem a face nimica cu caracteristica, cu individul societății ca atare, el rămâne prin unire neschimbat. Ce se schimbă? Numele, epitetul, eticheta, firma, care nu-nsemnează neciodată ființa și capitalul însuși. Domnilor! Un comerciant are capital de-un 1. 000. 000. Firma sa e X! Capitalul său nu ar fi același daca el s-ar numi Y sau Z! - Noi sîntem o societate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
astfel rezumă uneori brazilienii înșiși situația. În țara aceasta, unde tocmai am petrecut aproape un an, după mai multe șederi de-a lungul a șapte ani, găsim o "istorie" de utilizare a violenței școlare emblematică pentru manipulările posibile sub o etichetă științifică. În istoria aceasta am fost amestecat personal, iar versiunea pe care o voi dai aici nu se va sprijini pe conversațiile personale, pe multipla corespondență electronică și pe numeroasele observații realizate in situ. O voi povesti pur și simplu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
punctează deopotrivă mizele și dificultățile întâmpinate în definirea violenței școlare. Una dintre mizele principale este politică, iar noi am evidențiat-o în primul capitol: focalizând definirea termenului pe violența cea mai brutală și mai spectaculoasă, se lasă deschis "caruselul crimei": "Eticheta de "violență" este adesea folosită într-un scop strategic. În discursul autorităților publice, termenul de "violență" este mereu utilizat ca simbol prin excelență capabil să înglobeze tot ce e rău și reprehensibil. Este asociat cu crima, cu omuciderea, cu tortura
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să se manifeste, dar se lovește, potrivit studiului lui Lompo și celui realizat de Human Rights Watch, de certitudinea că victima este vinovată, prin provocare senzuală. Evident, problema nu este una exclusiv africană și o regăsim în studiile realizate sub eticheta gender studies, care se interesează de puțin timp de specificitatea școlară. O sinteză întocmită pentru UNESCO de Observatorul European al Violenței Școlare (Blaya, Debarbieux și Rubi, 2003) arată totuși importanța pe care o capătă tema. Astfel, în Anglia, Anderson (Anderson
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
soluții, ambele sfîrșind prin a include toate acțiunile raționale într-o singură categorie. Pe de o parte, Davide Sparti (1992) reunește atît alegerea rațională, cît și o teorie weberiană, mai hermeneutică, a acțiunii intenționale și dătătoare de înțelesuri sub aceeași etichetă interpretivistă. Atunci cînd descrie regiunea individualist-na-turalistă, el se referă la acele abordări care deduc acțiunea din impulsuri psihologice. Analiza se bazează în întregime pe schema intrări-ieșiri (input-output), reducînd actorul la un simplu element de parcurs (throughput). O astfel de perspectivă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ceea ce e și mai important, bugetar, asa cum o facea și cu departamentul până la reformele descentralizării, începute în 1982. Oarecum asemănător cu ceea ce se întâmplă în prezent cu viața politică românească chiar dacă doar la noi putem vorbi mai degraba de etichete politice și nu de un conținut clar delimitat ideologic Franța anilor '80 cunoaște transformări ale celor două familii politice majore, de stânga și de dreapta. Dacă până atunci stânga identifica regionalismul drept ideologie de dreapta sau (cu precadere în timpul celui
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]