11,414 matches
-
medalii sovietice Victoria” Cu adresa nr. 869/14 decembrie 1946, comandantul Sectorului de Jandarmi Codăiești, plut. maj. șef Cașcaval Victor, cerea relații Postului de Jandarmi Valea Rea asupra următoarelor chestiuni: „...Legiunea deține informațiuni că pe teritoriul rural elemente de origine evreiască se ocupă cu cumpărarea de medalii Victoria cu care au fost decorați ofițerii, subofițerii și trupa de către Guvernul URSS. Pentru aceste medalii se oferă deținătorilor sume variind între 80-100-000 de lei. Colectorii în cauză pretind odată cu medaliile și brevetele respective
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
împotriva minoritarilor evrei. Cu toată cercetarea minuțioasă a documentelor provenite din arhivele prefecturilor și primăriilor din fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, nu am găsit nicio referire la vreun masacru sau execuție individuală la care ar fi fost supusă minoritatea evreiască. Totuși, în continuarea acestui scurt studiu vom vedea că la Huși a funcționat un lagăr evreiesc de unde, primăria în special, își recruta mână de lucru gratuită. În sfârșit, trebuie spus că evreii au fost îndepărtați din toate profesiile liberale dar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fostele județe Fălciu, Tutova și Vaslui, nu am găsit nicio referire la vreun masacru sau execuție individuală la care ar fi fost supusă minoritatea evreiască. Totuși, în continuarea acestui scurt studiu vom vedea că la Huși a funcționat un lagăr evreiesc de unde, primăria în special, își recruta mână de lucru gratuită. În sfârșit, trebuie spus că evreii au fost îndepărtați din toate profesiile liberale dar și din comerț, acolo unde, de fapt, ei dețineau de mult timp un adevărat monopol. În
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ca urmare a Ordinului circular nr.14891/19 septembrie a.c. (1940, n.n.), pe lângă care v’am trimis în copie decizia Ministerului Cultelor și ord. nr.42180/1940, prin care se interzice achiziționarea obiectelor de cult și veșmintelor bisericești dela magazinele evreiești (subl.în orig.), vă comunicăm că, potrivit avizului Contenciosului acelui Departament nr.(...)/17 septembrie a.c., este strict interzis a se mai procura dela comercianți evrei (subl.în orig.), pe lângă obiectele menționate în Deciziunea amintită, și orice obiecte în legătură cu înmormântările și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
statistică. Lucrarea fiind taxată ca fiind extrem de urgentă, pe 17 octombrie 1940 perceptorul Gheorghe Popa semna adresa trimisă primarului, ce avea, în esență, următorul conținut: „...la Ordinul Dvs. am onoare a vă refera că în acest oraș se găsesc magazine evreiești, cari pe lângă alte articole ce le au expuse spre vânzare, mai vând și obiecte bisericești, după cum se poate constata din alăturatul tablou”. Într-adevăr, pe reversul acestui document am găsit un „tablou” cu numele a 25 de comercianți evrei care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
strada Ștefan cel Mare. Alte nume de evrei: Leizerovici, Bercovici, Moscovici, Bergher, Marcovici, Butnaru, Raiter, Șor, Naiman, etc. Tot în urma unui ordin circular, nr.10565/1940, contabilul primăriei, C. Sbanțu, înainta primarului Onu și o situație cu subvențiile acordate instituțiilor evreiești locale, începând cu anul 1931. Iată cum și-a conceput adresa Sbanțu: „... din exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie numărul a cel puțin patru sinagogi existente în oraș la acea vreme și anume: a meseriașilor, a croitorilor, cea nouă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
i-a fost degrabă eliberat petentului, după ce o comisie a primăriei a cercetat pe teren pagubele pe care le-a apreciat la suma de 20.000 de lei. b.IV. A fost sau nu a fost la Huși un lagăr evreiesc? În do luat din lagărul evreiesc un număr de...evrei” sau „după ce au fost folosiți la muncă, evreii au fost d cumentele cercetate am găsit uneori și expresii de genul „am uși în lagăr”. Este foarte greu de făcut chiar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
după ce o comisie a primăriei a cercetat pe teren pagubele pe care le-a apreciat la suma de 20.000 de lei. b.IV. A fost sau nu a fost la Huși un lagăr evreiesc? În do luat din lagărul evreiesc un număr de...evrei” sau „după ce au fost folosiți la muncă, evreii au fost d cumentele cercetate am găsit uneori și expresii de genul „am uși în lagăr”. Este foarte greu de făcut chiar și o speculație deoarece, așa cum se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
foarte greu de făcut chiar și o speculație deoarece, așa cum se știe, unii minoritari semiți au fost deportați în Transnistria dar nu se știe nimic de oareșce lagăre organizate prin județele noastre. Probabil, cel mai sigur este vorba despre „ulița evreiască” sau, poate, „ghetto-ul evreiesc”, mai ales când vorbim despre mărimea și importanța Hușului din acele timpuri. Oricum, vom da publicității unele documente, pentru prima dată după trecerea atâtor ani. Spre exemplu, primarul orașului cerea la data de 9 septembrie 1941
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chiar și o speculație deoarece, așa cum se știe, unii minoritari semiți au fost deportați în Transnistria dar nu se știe nimic de oareșce lagăre organizate prin județele noastre. Probabil, cel mai sigur este vorba despre „ulița evreiască” sau, poate, „ghetto-ul evreiesc”, mai ales când vorbim despre mărimea și importanța Hușului din acele timpuri. Oricum, vom da publicității unele documente, pentru prima dată după trecerea atâtor ani. Spre exemplu, primarul orașului cerea la data de 9 septembrie 1941 comandantului Garnizoanei Huși ca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Nu mă revoltau doar violența, cruzimea și jafurile cuceritorului, ci mai ales disprețul arătat de europeanul alb, încredințat de superioritatea sa biologică, intelectuală, materială și morală. Nu primisem de la strămoșii mei nici o moștenire religioasă sau culturală, însă propria-mi experiență evreiască îmi prilejuise cunoașterea dureroasă a umilinței și jignirilor la care poate fi supus un alt om. De altfel, titlul romanului Obidiți și umiliți a fost cel care m-a călăuzit spre Dostoievski pe cînd aveam cincisprezece ani. De-a lungul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care leagă identitatea europeană de procesul devenirii și metamorfozei. Imperativul vital de a salva identitatea Europei reclamă o nouă metamorfoză a acesteia. II Clocotul cultural 1 Vîrtejul cultural Se spune pe bună dreptate despre cultura europeană că este creștino-greco-latină. Izvoarele evreiești, creștine, grecești, latine par să se fi unit pentru a forma o sinteză armonioasă, care este atît substratul specific al Europei, cît și numitorul său cultural comun. Pe această temelie, Europa a produs o civilizație originală, marcată de spiritualitate, umanism
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
poche, col. Biblio-Essais, Paris, 1984, pp. 333-336. 26 Edgar Morin, Mai 68: complexité et ambiguïté, în Pouvoirs, 39, 1986. * Războiul de Yom Kippur a fost declanșat pe 6 octombrie 1973 (ziua de Yom Kippur, cea mai importantă sărbătoare din calendarul evreiesc, care marchează "ziua ispășirii", zi de post și rugăciune în care celor care se pocăiesc li se iartă păcatele) de către Egipt și Siria, fiind cîștigat în cele din urmă, după mai multe înfrîngeri, de Israel. Încetarea focului a avut loc
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu sunt dispuși să promoveze tinerii. Din punct de vedere ideologic, lipsește un dușman comun care să fie transformat în element comun de luptă. Comunitatea de rromi este insignifiantă din punct de vedere politic si economic, iar discriminările față de comunitatea evreiască și comunitatea mai numeroasă de studenți și imigranți arabi sunt limitate. Rămâne outgrupul reprezentat de maghiari, care este de fapt, din punct de vedere geografic și demografic, mai mult un ingrup. UDMR s-a aflat în numeroase coaliții de guvernare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Prahova, Comunitatea Etniei Romilor din România, Comunitatea Italiană din Prahova, Comunitatea Italiană din România, Comunitatea Italienilor din Galați, Comunitatea Italienilor din Pitești, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Comunitatea Turcă din România, Convenția Creștină a Etniei Romilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Federația Etnică a Romilor, Federația Italienilor din România (și Comunitatea Italiană Ovidius din Constanța), Forumul Democrat al Germanilor din România, Forumul Tineretului Secuiesc, Liga Comunităților Italiene din România, Liga Democrată a Croaților din România, Partida Romilor "Pro Europa
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Botoșaniul, orașul comercial, Piatra Neamț. Ca și Galații, Iașii exced această clasificare, fiind mai curând un Oraș-Soare, o sinteză a modelelor urbane din zona istorico-geografică, ne spune autorul. Imensul material arhivistic parcurs de autor, plecând de la fondurile Primăriei, Prefecturii, Poliției, Comunității Evreiești, Camera de Comerț și Industrie, Tribunalul ș.a., precum și lectura, aproape exhaustivă, a presei locale din Bacău, i-au oferit posibilitatea autorului să contureze credibil, chiar dacă uneori manifestă o greutate în a se desprinde de material, viața urbană din Bacău, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întregesc un tablou veridic al orașului moldovenesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele patru decenii ale secolului al XX-lea. Importantă în acest capitol ni se pare și corespondența dintre dezvoltarea urbană și curentul imigraționist evreiesc din secolul al XIX-lea - în numai 22 de ani (1832-1854), după cum demonstrează autorul, populația evreiască a Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și primele patru decenii ale secolului al XX-lea. Importantă în acest capitol ni se pare și corespondența dintre dezvoltarea urbană și curentul imigraționist evreiesc din secolul al XIX-lea - în numai 22 de ani (1832-1854), după cum demonstrează autorul, populația evreiască a Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Rosenberg, 1930), Grigore Grigorovici, Bacăul din trecut și de azi (Bacău, Tipografia Primăriei Municipiului Bacău, 1933), Eugen Șendrea, Istoria municipiului Bacău (Bacău, Editura Vicovia, 2007), Municipiul Bacău - schiță monografică (coordonator Ioan Ichim, Bacău, f. ed., 1971) și Ițic Kara, Obștea evreiască din Bacău (București, Editura Hasefer, 1995). Cu excepția lucrării lui Ițic Kara, al cărui demers științific este bine articulat, autorul problematizând și urmărind „fenomenul” din interiorul surselor arhivistice, lucrările mai sus amintite au numeroase carențe în ceea ce privește concepția și rigoarea științifică - majoritatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
intern va așterne în intervalul 1800-1864 o serie de „privilegii” (spre exemplu, recunoașterea proprietății private și dreptul comunităților de a avea propriile bugete de venituri și cheltuieli) și de cadre juridice de organizare administrativă, care vor declanșa, alături de fenomenul imigrației evreiești, o adevărată „revoluție” a urbanismului moldovenesc. Aceasta a avut, din punctul nostru de vedere, cel puțin dou) etape de dezvoltare: 1. prima etapă (pe care ne permitem să o numim etapa acumulărilor cantitative) - de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de ani (1820 1860), populația Bacăului a crescut de peste nou) ori, de la 952 locuitori în anul 1820 la 8.972 în anul 1859. Fenomenul, explicabil atât prin „stimulentele” oferite de puterea politică în anul 1823 cât și prin curentul imigrației evreiești - deosebit de pregnant în deceniile 4-6 ale secolului al XIX-lea -, poate fi urmărit în cazul tuturor orașelor din Moldova. Prezentăm mai jos câteva exemple relevante în acest sens (1803-1859): Capi de familie / Număr de locuitori Dincolo de acest aspect, tot în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai puțin decât 124 de familii de boieri) cât și de creșterea comunității evreiești pe cale imigraționistă au asigurat un consistent spor al demografiei locale: 1803 - 4.505 locuitori, 1820 - aproximativ 7.000 locuitori, 1845 - 28.290 locuitori. Un exemplu spectaculos, prin manifestarea unei anumite precocități urbanistice, este oferit de orașul Târgu Ocna. În cazul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
restante față de creditori, proprietara Ana Balș-Lățescu a fost nevoită să scoată la vânzare moșia Mărăței. Profitând de ocazie, Primăria orașului Piatra Neamț a reușit să cumpere o bună parte din această moșie, restul fiind trecut în proprietatea unor particulari. Fenomenul imigrației evreiești, detașarea treptată a locuitorilor față de servituțile ce decurgeau din practica plății bezmănului, dezvoltarea industrială din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, nu în ultimul rând, sporul natural de creștere demografică au adus orașul în rândul centrelor urbane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amprenta dominației grupurilor minoritare - în special evrei, alături de armeni și greci - cu o palidă prezență a elementului românesc, acesta din urmă rezervându-și restul teritoriului, adică periferia. În zonele centrale, funcția predilect comercială a acestora alături de stereotipia profilului etnic - majoritar evreiesc - au generat realități arhitectonice comune pentru majoritatea orașelor moldovenești: clădiri formate dintr un parter comercial și unul sau, foarte rar, dou) nivele de locuit. Fotografiile de epocă subliniază foarte clar acest aspect - strada Mare a Bacăului poate fi considerată, oricând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]