3,548 matches
-
milioane în 2008). Orașul a devenit Mecca mondială a jocurilor de noroc, fiind considerat capitala de divertisment a lumii și inclus în lista “orașelor păcătoase” (datorită formelor variate de distracții pentru adulți care sunt aici tolerate și practicate). Cu toată faima mondială, se pare că în anul 2006 Las Vegas și-a pierdut statutul de cel mai mare centru de jocuri de noroc din lume deținut atât de mult timp, fiind depășit de Macau . Întreaga economie a orașului este bazată pe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
pot bucura de prezența unor parcuri (Passeio Publico - unul dintre cele mai vechi parcuri din America, datând din secolul XVIII), sau a unor construcții cu arhitectură specială, cum ar fi Apeductul Carioca (construit la mijlocul secolului al XVIII lea). De o faimă mondială se bucură Stadionul Maracana - unul dintre cele mai mari stadioane din lume, cu o capacitate de peste 80.000 de spectatori . Nu poți părăsi Rio de Janeiro fără să fi fost și pe Căpățâna de Zahăr, un alt simbol înscris
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aceste stațiuni menționăm: Cannes, Antibes, Juan les-Pins, Saint-Jean-Cap-Ferrat, Beaulieu-sur-Mer, Cap-d’Ail, Fréjus, Saint-Raphaël, Saint Tropez, fiecare cu specificul său. De exemplu, Cannes, cu o populație ce se ridica la 70.400 locuitori în 2007, este o destinație turistică a cărei faimă mondială a crescut odată cu organizarea aici a Festivalului internațional de film Hyères, aflat în extremitatea vestică a Coastei de Azur, este o populară atracție turistică în timpul iernii, cu o istorie a dezvoltării activităților turistice care include într-o primă fază
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
anului 429). Sfântul Cassian a fost solicitat de Leon să scrie o lucrare care să combată o erezie doctrinară pentru că, în primul rând, era un desăvârșit cunoscător atât al teologiei grecești, dar și a celei latine. Mai apoi, avea și faima unui mediator cu mare experiență în controversele doctrinare, petrecuse mult timp în Egipt, cunoștea și înțelegea teologia greacă, știa orașul Constantinopol și era apreciat pentru sfințenia vieții și pregătirea sa. Nu în ultimul rând, trebuie să amintim că era un
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
unei femei: Sfânta Natalena (Lena sau Aleno), fecioară din Aquitania, sărbătorită acolo la 10 noiembrie, care și-a ținut pe piept capul retezat de călău. Istorisirea despre Sfântul Ioan arată cu câtă evlavie trebuie privite Cinstitele Moaște. Totodată mai dovedește faima duhovnicească a învățatului monah răsăritean de la curtea papală printre călugării simpli din Occident. Condus de aceleași preocupări, Dionisie Exiguul a tradus și Pocăința Sfintei Thaisia. Tot el menționează că această piesă aghiografică „a produs-o Egiptul cel rodnic în atâtea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a reda un citat emblematic pentru paroxismul la care ajunsese cultul personalității la sfârșitul anilor '80. Autor: Ion Bodunescu. Da, noi, românii, [...] am avut mulți bărbați străluciți, ctitori de țară și de istorie, care ne-au dus pretutindeni în lume faima. Dar nici unul n-a ridicat la o asemenea strălucire numele neamului de la Dunăre și Carpați. Pentru destinul acestui neam și pentru refracția lui în lume, președintele Nicolae Ceaușescu reprezintă n-o spunem doar noi ceea ce a reprezentat pentru americani un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mul? umit ironic detractorilor s? i pentru delicată aten? ie manifestat? de ei fă?? de necazurile neglijatei familii Iorga 103. Cum ? i?a realizat Iorga opera vie? îi? Care au fost tehnicile ? i motiva? iile lui? A?a cum spunea el odat?: �Faima rugine? te dac? nu o lustruie? ți zilnic�104. Chiar ? i Titu Maiorescu remarcă: �Iorga seam? n? cu un paing care?? i ? ese p�nza, lucr�nd tot timpul la ceva�. Era �nzestrat cu putere imediat? de decizie, spirit de disciplin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
larg?. Sate ? i m�n? știri din Rom�nia (Bucure? ți, 1905), �ncearc? s? demonstreze evolu? ia organic? a Rom�niei ? i continuitatea ei teritorial? printr? un studiu consacrat satelor ? i m�n? știrilor. Imperiul Bizantin (Londra, 1907) este rezultatul faptului c? faima să de bizantinolog ajunsese �n Anglia. Brown, un binecunoscut bizantinolog ? i autor al lucr? rîi Republică Vene? ia, �l recomandase pe Iorga pentru scrierea acestei c? r? i publicate �n engleze? te. Istoria literaturii rom�ne? ți �n veacul al XIX? lea, 3 volume
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
d echipele de terori? ți ai regimului au n? v?lit �n lag? rele de concentrare, ace? tia i? au ucis pe Clime, liderul organiza? iei TPT (Totul Pentru Tineri), pe Polihroniade, expertul �n politic? extern? al Legiunii (care �? i c�? tigase faima dubioas? de a fi un Goebbels al Rom�niei), pe prin? ul Cantacuzino (Jr.), pe str? lucitul avocat Tell, pe Totu ? i Dobre, tovar?? îi de arme ai lui Mo? a �n Spania, ? i poate pe cel mai admirabil om al Legiunii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
existen? a uman? nu poate fi conceput? dec�ț �n cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul nostru prin excelen?? , care (�) �? i află fericirea numai �n c? r? i ? i avea o ambi? ie: s? stimuleze ? i s? �nal? e gloria ? i faima na? iunii sale. Perpessicius Acest capitol trebuie s? �?în? loc� de concluzie, deoarece concluziile finale urmeaz? s? fie trase de c? tre cititor. Scopul acestui studiu a fost s? ofere o imagine mai complet? a lui Iorga dec�ț aceea prezentat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ridicol, se învelește cu un șal care nu-l cuprinde, se buzunărește și găsește-n fiecare buzunar fel de fel de obiecte, e bogat de lucruri care nu-i mai sunt de niciun folos. Unul singur îi lipsește timpul. Și faima poate. Dar mai mult ca orice, putința de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia din textele lui Shakespeare, o paiață înțeleaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
decât o schiță succintă de portret, căci într-un discurs mai amplu ar trebui să analizăm raportul genetic și sociologic dintre operă și autor. Aceasta având în vedere cazuri diverse reductibile la două tipuri: când autorul își adumbrește opera prin faima lui ca om și când opera îl înghite pe autor. Astăzi accentul în dezbatere este pe autor, pe datele sale caracterologice și comportamentale, ceea ce a căpătat numele de biografism. Dar ca să ne spunem succint părerea despre aceasta, putem imagina un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înlăturarea afectelor, a pasiunilor haotice, nefolositoare și distructive în favoarea judecății raționale; aceasta este și trebuie să fie nepăsătoare, la cerințele lipsite ale temei: să dorești să fii nemuritor, să vrei ceea ce nu este necesar, și să crezi, de pildă, că faima, banii, averea și norocul durează etern dincolo de limitele obișnuite ale vieții individuale. Prin urmare, indiferența în acest înțeles are un conținut moral și nu se confundă cu nepăsarea psihologică ordinară, cu lipsa de interes pentru ceilalți din motive pur egoiste
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
moderat și depășirea cu succes a stresului conduce la sporirea abilităților subsumate rezilienței. Dacă ai fost un învingător într-o situație dificilă, ai mai multe șanse de a fi învingător și în alte situații dificile. Pe acest mecanism se construiește faima unor performeri în sport, medicină, avocatură, pompieri, parașutiști, dansatori etc. în cazul imunității, o boală cu care organismul se luptă conduce la diminuarea, epuizarea organismului. Din nefericire, ca și în cazul imunității biologice, care asigură homeostazia organismului, un insucces conduce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de blasfemie. Dacă pînă acum administrația a păstrat o minimă grijă în supravegherea situației, limitînd cît de cît dezmățul, anul acesta și-a făcut titlu de glorie din a permite vulgarității să năpădească mai tot orașul. Arterele principale, cele cu faimă de rezonanță nobilă, au fost îmbrățișate pînă la sufocare de unsuroasele mîini ale talciocarilor. Tarabele și corturile (asezonate cu privatele de rigoare) au blocat trotuarele și au umilit legendarul oraș. Dacă, dincolo de scontatele beneficii comerciale municipale a fost luată în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să fi obținut, prin sumara demonstrație de pînă acum, și deplina persuasiune. Nici nu mi-a stat în intențiune. Unde însă nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele lui Eminescu), debușeu de nulități egale, pacoste a silnic-prelungitului climat literar postbelic și... și... școala securității, de la Băneasa, buncăr de pistolari stupizi în cruzimea lor difuză, celebri (pentru noi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așezi pe trepied și să începi să pictezi ce deja îți decupaseși din ce vedeai. Nici vorbă, compoziția, ca gen autonom, îți punea alte probleme, mult mai complicate, se-nțelege. Pleinairiștii ieșeni au încercat onest să se implice și compozițional, faima lor a rămas însă una predominant peisagistică. În alt perimetru "natural", pe Valea Prahovei, îl puteam surprinde pe "boierul" Catargi urs greu, cu ditamai șevaletul în spate bătînd zăvoaiele montane și întorcîndu-se la Pelișor cu fulgurantele sale eboșe, ce ulterior
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate continuînd să forțeze habitudinile secolului abia început, primul cîștigînd încă din celălalt secol teribilul pariu. În rest, numerele de operetă nu fac altceva decît să augmenteze eterna frustrare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
făcîndu-i acel gen de cinică propagandă proastă, doar-doar se va sălta deasupra propriei condiții. Una de altfel demn intrinsecă, slujită cu atîta onestă vocație de mari fotografi ai celuilalt secol. S-o fi gîndit Nadar în vreo clipă de maximă faimă să-l concureze/ să-l submineze pe gigantul Delacroix, pe care-l și fotografiase? Își cunoștea bine lungul nasului. De revenit la momentul inițial, cel al contemplației computerizate. Dar ce contemplă junele navigator? (Care, spuneam, e și un dotat desenator
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
implică orice; prin urmare, chiar dacă premisele sunt probabile, și chiar dacă se dovedesc false, din ele poate rezulta adevăr. Fără îndoială, acest principiu are totală acoperire formală, prin ceea ce el produce. După cum știm, în logicile mai noi, acest principiu are o faimă pe care nu i-o poate asigura doar poziția sa în proiectul logicii-organon; i se asociază alte "rațiuni formale", proprii acestor sisteme mai noi de logică. În același sens al dominației formalului pot fi privite și "sfaturile" din Cartea a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru cele mai multe este suficient ca participanții să se prezinte și să fie ei Înșiși. Prezicerea profetică a lui Andy Warhol, cu mai mult de treizeci de ani În urmă, că În America fiecare dintre noi va avea cincisprezece minute de faimă, este acum trăită În fiecare seară la posturile americane de televiziune, oameni obișnuiți se așează În față camerelor de luat vederi pentru ca milioane de americani să-i poată vedea trăindu-și viața. Pentru cei câțiva norocoși care reușesc În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acum trăită În fiecare seară la posturile americane de televiziune, oameni obișnuiți se așează În față camerelor de luat vederi pentru ca milioane de americani să-i poată vedea trăindu-și viața. Pentru cei câțiva norocoși care reușesc În aceste programe, faima durează puțin, desigur. După apariția pe ecran majoritatea se reîntorc la anonimatul vieții lor de zi cu zi. Dar, pentru milioane de privitori americani, a vedea pe cineva ca și ei devenind faimos, chiar dacă numai pentru un moment, menține În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că fiecare dintre noi este cu adevărat răspunzător pentru destinul său. Este vechiul motiv al frontierei și a pătruns adânc În conștiința națională. Chiar și acei americani care au transformat visul american autentic Într-o replică palidă, căutând succes și faimă instantanee, Încă mai cred că dețin controlul vieții lor. Toate statisticile și numerele din lume, care contrazic aceasta, e probabil că nu vor schimba convingerea majorității concetățenilor noștri, că America este Încă cea mai bună țară din lume din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de separație Între ceea ce un om numește eu și ceea ce acesta numește simplu: al meu. Noi simțim și acționăm În raport cu anumite lucruri care ne aparțin, Într-un fel asemănător celui În care simțim despre noi Înșine și acționăm asupra noastră. Faima noastră, copiii noștri, munca mâinilor noastre pot să ne fie la fel de dragi ca și corpurile noastre și să dea naștere la aceleași simțăminte și la aceleași acte de răzbunare dacă sunt atacate... În sensul cel mai vechi totuși Eul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reputata icoană. Cu timpul, aducându-se probabil tot mai multă lume, venind tot mai mulți alienați, sau rezervat câteva chilii în curtea mănăstirii pentru găzduirea acestora, ajungându-se, astfel, la "Ospiciul de nebuni dela Golia". Mănăstirea Neamț avea și ea faima de a vindeca alienații. Același proces a condus și acolo la înființarea unui Ospiciu de nebuni. După cum ne informează P. Zosin 50, la 1779, un stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]