12,214 matches
-
rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
dai dreptate acestor atotștiutori neîncrezători?! Ei bine, dacă asta-i starea de lucruri cu filosofia, nici cultura (mă rog, restul culturii) nu stă pe roze. Ba se poate spune că stă chiar mai rău ca filosofia. Și iată de ce. Dacă filosofii își cunosc, mai exact își identifică obiectul de activitate cu gândirea existentului în unitatea lui (logicianul Bertrand Russell era de părere că la limită filosoful știe nimic despre totul, în opoziție cu specialistul care știe totul despre nimic), din pricina complexității
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
Ba se poate spune că stă chiar mai rău ca filosofia. Și iată de ce. Dacă filosofii își cunosc, mai exact își identifică obiectul de activitate cu gândirea existentului în unitatea lui (logicianul Bertrand Russell era de părere că la limită filosoful știe nimic despre totul, în opoziție cu specialistul care știe totul despre nimic), din pricina complexității și a multitudinii sensurilor cu care se confruntă, veritabilii culturologi sunt cam tot timpul în starea de febrilă căutare a lui Miguel de Unamuno, eminentul
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
aflăm de la Epicur, cel numit de Arthur Schopenhauer „marele învățător al fericirii”, există trei clase de trebuințe omenești: 1) Cele firești și necesare, adică cele care, nefiind îndestulate, produc durere: hrana și îmbrăcămintea. (N.B. Adăpostul nu a fost menționat de filosoful antic, dar consider că el face parte din această primă categorie.) 2) Cele firești dar nenecesare, așa ca trebuința sexuală. 3) Cele care nu sunt nici firești, nici necesare, adică trebuințele de lux, de fală și de strălucire. Sunt trebuințe
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
Ceea ce înfățișează sau reprezintă cineva, adică modul cum și-l reprezintă ceilalți și părerea lor despre acesta, reflectată în onoare, rang și glorie. Evident că aprecierea lui Schopenhauer se îndreaptă spre ceea ce este cineva prin el însuși, căci, ne spune filosoful, „face mai mult pentru fericirea omului decât ceea ce are sau ceea ce reprezintă”. Cât privește fericirea, pesimismul lui Schopenhauer nu se dezminte nici cu această ocazie. El admite că există fericire, însă ne avertizează în legătură cu cei doi dușmani etern neîmpăcați ai
PREZENTUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369212_a_370541]
-
lucru este sigur: filosofia lui Descartes nu are nimic din gândirea unui om solitar, în ciuda vieții retrase pe care autorul ei a ales s-o ducă în Țările de Jos. El s-a aflat într-un contact viu cu principalii filosofi ai timpului său, atât direct, prin scrisori, cât și prin agenții lor, de care este înconjurat. În general, si este viziunea care m-a ghidat în alcătuirea volumelor de față, corespondență lui Descartes seamănă cu un câmp de bătălie, în
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
modern este chemat să recunoască și să identifice părțile beligerante.” (Vlad Alexandrescu) “Studiul Corespondentei lui Descartes - în general necunoscută publicului românesc - poate aduce indicii spectaculoase pentru reconstrucția dezvoltării filosofiei marelui gânditor. Și al doilea volum - care cuprinde schimburile epistolare ale filosofului din perioada 1639-1644 - surprinde prin varietatea de corespondenți, precum și prin numeroasele domenii acoperite, de la amănunte de viața cotidiană la literatura, metafizica, filosofie naturală, filosofie morală, medicina, algebra, geometrie, muzica sau optică. Este perioada în care Descartes a redactat textul latin
RENÉ DESCARTES ȘI UN TÂNĂR FILOZOF BĂCĂUAN, MIHAI-DRAGOȘ VADANA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374211_a_375540]
-
venituri din contrabanda cu petrol, răscumpărări și jafuri. „Libertatea eu o asemăn cu o frânghie agățată de undeva, de sus. Te poți urca pe ea la cer, participând la actul mântuirii tale creștine, sau poți să cobori în întuneric”, spunea filosoful de geniu Petre Țuțea. Cu alte cuvinte... „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi folosesc. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc” (Corinteni, 10. 23). Mariana CRISTESCU 13 ianuarie 2015 București Referință Bibliografică: Mariana CRISTESCU - LIBERTATE SAU LIBERTINAJ
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
cu frenezii Și rime multe... pe hârtie! Sonet, Luceafărului Născut ai fost să crești în suferință, Să ai alături prieteni devotați Și, din păcate, dușmani nedeclarați Și alții, slabi, lipsiți de chibzuință. Dar tu, crescut-ai peste acei bărbați, Tu, filosof, poet de referință, Ce-ai oferit întregii lumi știință Și-ai luminat-o cu rima din Carpați. Cuvintele-ți pătrund în sfere-nalte Și dau mulțimii rostul ei pe lume, Dau stelelor, adâncă strălucire, Fac apele în valuri să tresalte
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
februarie 2014 Toate Articolele Autorului Cronică de Mariana CRISTESCU „Drumul spre suflet” sau ... fetița care și-a sărit umbra „Viața poate fi înțeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte.” Perfect adevărată și verificată de practică această cugetare a filosofului danez Søren Aabye Kierkegaard, pe care, spre plăcuta mea surprindere, am regăsit-o deunăzi ca motto în volumul autobiografic „Drumul spre suflet” al scriitoarei Titina Nica Țene. Ce să aibă în comun, în devenirea ei, prietena mea, clujeancă prin... adopție
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
Ce să aibă în comun, în devenirea ei, prietena mea, clujeancă prin... adopție, la origine vâlceancă get-beget, personaj principal al volumului amintit mai sus, „copilul de corcodușe” și „de nevoie” (cum zic ai locului, din satul Ușurei, comuna Șușani), cu filosoful „chinuit de paradoxul sfâșierii între un Dumnezeu neînțeles, căruia i se supune, și disperarea individului părăsit într-o lume în care trebuie să existe, dar care i se refuză”? „Disperarea la Kierkegared - spun specialiștii - nu este agonie, ci pierderea individului
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
această pecete creștină“ (Ioan Gh. Savin, „Creștinismul și cultura română“, p. 5). Într-o apologie celebră din secolul trecut, Pă¬rin¬tele Profesor Dumitru Stăniloae face o mărturisire memorabilă cu privire la identitatea profund ortodoxă a poporului român. Astfel, în controversa cu filosoful Lucian Blaga, marele nostru teolog afirmă că Ortodoxia, în special, și sentimentul religios, în general, transcend așa-zisa „matrice stilistică“. Așadar, nu stilul reprezintă fundamentul religiei, ci sentimentul religios este per se mijloc de propagare a stilului și a culturii
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
și Ortodoxie“, Editura Paideia, București, 1992, pp. 22-23). Este necesar să facem precizarea că prin cuvântul „stil“ trebuie să înțelegem specificul cultural al poporului nostru. „Stilul românesc“ și manifestarea sa independentă în cultura poporului român reprezintă prima teză invocată de filosoful Lucian Blaga, spre a arăta că Ortodoxia reprezintă un adaos la istoria poporului român, fiind împrumutată din tradiția bizantină. „Este o confuzie care se face identificându-se Ortodoxia cu românescul, spune Lucian Blaga, când, de fapt, Ortodoxia nu este decât
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
spiritualitatea românească, originea ei fiind grecească și bizantină. Spiritualitatea românească e mult mai largă, mult mai bogată. Cu alte cuvinte, nu se poate face o privire asupra acestei probleme subordonându-ne Ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
toată opera mea filosofică de până acum că felul meu de a gândi este profund românesc“ (ibidem, p. 8). Despre o dispută cu finalități constructive Părintele Profesor Dumitru Stăniloae realizează un amplu comentariu apologetic, ca reacție la afirmațiile făcute de filosoful Lucian Blaga în lucrarea „Religie și spirit“. Disputa a fost absorbită cu interes de publicațiile timpului, fiind tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
tipărită în mai multe ediții. „În această dispută au fost puși în față doi dintre cei mai mari gânditori ai noștri: Părintele Profesor Dumitru Stăniloae - unul dintre cei mai mari teologi români - și Lucian Blaga - unul dintre cei mai mari filosofi români. Felul în care au fost percepuți cei doi de către contemporani îi recomanda ca fiind printre cele mai autorizate voci într-o dispută de idei ce s-a dovedit a fi mai mult creatoare decât dăunătoare.“ Momentul acestei dezbateri a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
nume sonore ale culturii și teologiei românești reacționând la ideile promovate de Lucian Blaga. Între aceștia s-au numărat Dan Bota, Constantin Rădulescu - Motru sau Nichifor Crainic. Dintre toate, a rămas de referință dialogul cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Reacția filosofului față de cele însemnate în lucrarea sus-amintită („Poziția domnului Lucian Blaga față de Creștinism și Ortodoxie“) s-a concretizat într-un pamflet, „De la cazul Grama la tipul Grama“. Analizând la rândul său această dispută într-una din prelegerile sale, marele nostru apologet
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
legătură între poporul meu și gazdele mele de-acum. Cărțile au ajuns la indieni, brazilieni, portughezi și români. În tiraje notabile s-au publicat la Editura „eLiteratura”, București, volumele „Peronul de la linia moartă” (roman) „Contemporan cu istoria” (versuri) și „Maidanul filosofilor” (roman). Oricare dintre aceste cărți se poate comanda de pe adresa Editurii, adresă ce se poate găsi ușor pe internet. La Editura „Andreas”, București, prin amabilitatea unui bun prieten și a editorului, se preconizează, pentru anul acesta sau începutul anului viitor
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
poate domina realitatea. Căprioara a fost sedusă de un medicinist și a rămas însărcinată. Victor Petrini, orgolios, nu acceptă compromisul. Încercând să scape de sarcină, Căprioara moare. Matilda, reprezintă a treia etapă a drumului prin labirint, când el crede, ca filosof, că poate lua în posesie realitatea prin cunoaștere și vrea să elaboreze o nouă gnoză. Eugen Simion afirmă despre ea: „...este o ființă abisală, imprevizibilă, jucăria unei forțe obscure. Femeie instruită (este arhitectă), Matilda cade periodic sub puterea unui rău
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
pe om de la un obiect la altul, de la o acțiune la alta, dorința îl îmboldește să se afunde în noianul de nimicuri al multiplicității materiale, dorința îl alungă din urmă clipă de clipă pînă la pragul morții: dorința. Dacă pentru filosoful grec năzuința nu trebuie să se împlinească, pentru că, odată împlinită, dorința însăși e moartă, ucisă, ea care dă un conținut existenței, pentru gînditorul indian, însă, dorința, ca și speranța, trebuie înlăturată, ca una ce împiedică pe individ de la trăirea absolutului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pacifiste închise în ele la fel ca navele care nu ies în larg; compoziții occidentaliste majore care nu ating niciodată strigătul disperării sau al speranțelor false. În România anilor '30 se impun marile repere: opera lui Cioran și cea a filosofului și poetului Blaga, cel care construiește o metafizică națională a spațiului și a timpului. Aceste opere creează o tradiție, ele sînt izvoare de referință, apoi referințe diluate, reduse la stereotipuri. Se oscilează fără încetare între ironia destabilizatoare, ivită dintr-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de studii empirice efectuate de echipe pluridisciplinare. Aceste rezultate se sprijină pe o limită a sensului sau cel puțin pe dinamica acestuia, în măsura în care tradiția este istoricizată. Trecutul său este garantat și reperabil, iar viitorul incert. Acesta este momentul în care filosoful Lucian Blaga reușește să lege trecutul și viitorul, definind tradiția ca expresie a structurii mentale și creatoare a poporului. După ce romanticii descoperiseră și dezvăluiseră specificul popular al poporului, antropologii interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
momentul în care filosoful Lucian Blaga reușește să lege trecutul și viitorul, definind tradiția ca expresie a structurii mentale și creatoare a poporului. După ce romanticii descoperiseră și dezvăluiseră specificul popular al poporului, antropologii interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a structurii sufletești românești. Spațiul, numit "mioritic", componentă a ființei țăranului, este un orizont înalt, ritmic și inefabil, alcătuit din dealuri și văi. Metrica poeziei populare este marcată de o simpatie profundă pentru versul constituit din silabe accentuate și neaccentuate. Filosoful insistă asupra distincției între peisaj și efectele sale asupra mentalității colective și asupra peisajului ca matrice a inconștientului. Mergînd mai departe, el încearcă să încheie, într-o filosofie a unui Unu național, dezbaterea privind originile folclorului: arhaism precreștin sau inspirație
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
concepută ca o adevărată nuntă, manifestarea unui vechi substrat trac, alții au aflat aici marca unei culturi ortodoxe. În De Zalmoxis à Gengis Khan (Paris, 1970), Mircea Eliade face un bilanț al acestor studii și revenind asupra orientărilor istoricilor, folcloriștilor, filosofilor subliniază confruntarea a două demersuri opuse în analiza Mioriței: cea a tradiționaliștilor și cea a moderniștilor. "Cum era de prevăzut, această tendință aproape generală de a izola Miorița de ansamblul poeziei populare românești și de a o proiecta, singură, într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]