3,561 matches
-
Alexandrescu, Alina Ledeanu, Mircea Petean, Radu Sergiu Ruba, Radu Mareș, Leonte Ivanov, Gaal Aron (Ungaria), Janina Ianoși, Marco Cugno (Italia), Basarab Nicolescu, Rudolf Windisch (Germania), Ion Ianoși, Dan Ciachir, Geo Vasile, Mircea Petean, Dan Puric, Daniel Cristea-Enache, Mircea Martin, Dinu Flămînd, Eugen Negrici, Irina Mavrodin, Nicolae Oprea, Paul Cernat, Adrian Popescu, Daniela Zeca, Varujan Vosganian, Marcel Petrișor, Sorin Dumitrescu, Virgil Nemoianu, Dumitru Augustin Doman, Theodora Stanciu, Clara Mărgineanu, Marius Ghica, Doina Uricariu, Florentin Palaghia, Cristian Tudor Popescu, Ileana Mălăncioiu, Gellu Dorian
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la etajul al optulea, nu poți închide un ochi toată noaptea din pricina concertului sinistru al câinilor vagabonzi din Tătărași, chestiunea livrescă devine una cât se poate de existențială. M-am uitat cât de terifiată privea tânăra canadiancă hoardele de jivine flămânde și împuțite, lătrând amenințător și gata să îți composteze gamba piciorului la cel mai mic semn de neatenție atunci când faci imprudența să te plimbi prin cartier ziua în amiaza mare și nu am fost în stare să dau prea multe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nicolae Manolescu, Două romane de debut, RL, 1972, 36; Zaharia Sângeorzan, „Coborând spre nord-vest”, CRC, 1972, 41; Marcel Pop-Corniș, „Coborând spre nord-vest”, O, 1973, 5; Ion Vlad, Proză, TR, 1975, 36; Dumitru Micu, O scriere ciudată, CNT, 1975, 38; Dinu Flămând, Povara amintirilor, AFT, 1975, 9; Liviu Leonte, Două romane, CRC, 1975, 43; Anton Cosma, În lumina viitorului, TR, 1975, 49; Ardeleanu, Opinii, 133-135; Culcer, Citind, 234-240; Valeriu Cristea, Inconsecvențe, RL, 1976, 17; Anton Cosma, Romanul românesc și problematica omului contemporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
București, 1979; Urma, București, 1982; Șirul indian, București, 1991; O cafea sub un cearcăn, pref. Dan Cristea, București, 1997; Culisele raiului, București, 2000; Boemi sub dictatură, București, 2002. Repere bibliografice: D. Micu, „Nici o tangentă la inimă!”, GL, 1968, 31; Dinu Flămând, „Armuri”, LCF, 1971, 13; Dan Cristea, „Armuri”, RL, 1971, 15; Laurențiu Ulici, „Armuri”, CNT, 1971, 23; George Chirilă, „Pragul de sus”, CNT, 1980, 24; Cristian Livescu, Viața poeziei, ATN, 1983, 9; Dicț. scriit. rom., II, 383; Roxana Răcaru, Culise și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
ca un roi de fluturi albi, / Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (d) "Când, iaca!... ce să vadă? Ș-apoi mai are când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii și-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (e) "Zi frățâne-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-și arunce stăpânu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din Lacrimă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: ,, O să-mi adun provizii prin scorburi de copaci... Să ți le fure hoții? Să ia pădurea foc / Și să rămâi flămândă când hrană nu-i deloc? / În loc s-ascunzi comoara prin scorburi de copaci / Mai bine, fă-ți provizii în vizuina mea. / ...Așa o-ntreagă vară, / Tot cară și iar cară / Alune, jir și ghindă și alte bunătăți, / Dar când s-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți, poezia Simțirile la mânecândă, două fabule - Flămândul motan, în care îi moralizează pe cei limbuți - și Cocoveica și vrabia, cu „parimiile” corespunzătoare. În calendarul pe 1844 îi apare traducerea unei ode a lui G. R. Derjavin, cu un conținut religios. În 1848, el tipărește, într-o foaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
O noapte cu ghinion, București, 1993; Dramaturgia istorică română contemporană, I-II, introd. edit., București, 1974; Lucian Blaga, Poezii, București, 1982; Al. Davila, Vlaicu Vodă, pref. C. Ciuchindel, București, 1988 (în colaborare cu C. Ciuchindel); George Acsinteanu, Piatra neagră. Convoiul flămânzilor, pref. Al. Piru, București, 1990; Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
Numai așa ar putea fi detaliat acest: , această expresie picturală a evenimentului anual în care, așa cum scrie Sunday Time: . Mulțimea este descrisă în dinamicile ei diferite. Un acrobat încearcă să și convingă copilul să participe la spectacol dar acesta, probabil flămând, se uită la coșul cu merinde din apropiere. O ghicitoare vrea să atragă atenția unei doamne, aflate în trăsură, în timp ce soțul acesteia din urmă, cu mâinile în buzunare, privește disprețuitor la fata care ar vrea să-i vândă flori. În spatele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
noi, cei de lîngă care au ple cat, un epifenomen, o curiozitate marginală sau, de cele mai multe ori, o prezență absentă. Nu e vorba, desigur, de celebrități precum Ionesco, Cioran, Eliade, sau de mai tinerii, dar deja prețuiții Matei Vișniec, Dinu Flămînd sau Dan Lungu (enumerările fiind pur indicative, nicidecum exhaustive). E vorba de acele voci care, deși puternice, frămîntate, autentice, ajung foarte greu sau deloc la urechile ochilor noștri. Cîți au auzit de Felicia Mihai, sau de Irina Egli, sau de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a indeterminării, a neînchiderii întreține, de fapt, o tensiune extrem de stimulantă intelectual, cu atît mai mult cu cît mașinăria construcției romanești funcționează impecabil, nimic nu poate fi pus pe seama neglijenței sau a grabei autorului. Nu, cititorul trebuie să rămînă ușor flămînd la sfîrșitul acestui exercițiu, iar dacă mai are resurse, își poate umple singur spațiile albe. În orice caz, Marc nu o va face pentru el, deși textul, scris la persoana a treia, e filtrat de propria percepție a lucrurilor. Eufemismul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu celălalt atinge punctul maxim, pînă la marginea nerostirii. Căci laconismul aforismelor sau al notațiilor fragmentare îl rătăcește pe cititor mai mult decît pesimismul exprimat. Funcția terapeutică a scriiturii este cu sens unic ; autorul este, poate, satisfăcut, dar cititorul rămîne flămînd. Acest posedat dostoievskian, care și-a impus cămașa de forță franceză a stilului secolului al XVIII-lea și suferă într-o limbă gramaticală, se lasă să alunece insidios între eu și eu, ridicînd versatilitatea la rang de perfecțiune formală. De
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat. În bună măsură a localizat. Ginerele lui Hagi Petcu este Le gendre de Mr. Poirier a lui Augier
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vârsta efervescentă, T. C. Stan cu proletari intelectuali, luptând cu mizeria, Ion Biberi cu copii sinucigași, bătrâni anxioși, lachei asasini, stăpâni perverși, paranoici, epileptici, George Acsinteanu cu noua generație de intelectuali români, fii ai eroilor morți în război, formând "convoiul flămînzilor". Toți acești tineri, mai mult ori mai puțin intenționat, tratează modalități de trăire și experiențe tragice, și unii se întreabă și asupra salvării seculare ori spirituale. Într-un eseu, Thanatos, Ion Biberi caută chiar a repeta experiența saltului în neant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
populare, cultivarea unei topici individuale devin tot atâtea atribute ale originalității scrisului jurnalistic eminescian. Aluzia ironică, vizând sfera vieții politice românești, structura anecdotică a articolelor, sunt generate și de apariția neologismului în construcții sintagmatice inedite: mândrie baronească, aer diplomatic, postulanți flămânzi, exigențe aristocratice, diletantism politic, dispoziții cosmopolite, justiții amovibile ș.a. Construcțiile oximoronice (capacități nule, deosebite capacități problematice) evidențiază contrastul dintre esență și aparență, specific vieții politice, și reflectă atitudinea satirică a gazetarului. Prin asocierile semantice inedite pe care le presupun, construcțiile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Întoarcă. Capcana nr. 13tc " Capcana nr. 13" Atunci când nu Înțelegi că motivația vine din interior, nefiind o acțiune externă reciprocătc "Atunci când nu Înțelegi că motivația vine din interior, nefiind o acțiune externă reciprocă" „Nici măcar Dumnezeu nu-i poate vorbi unui flămând dacă ceea ce-i spune nu se referă la hrană.” Mohandas K. Ghandi, lider politic și religios al Indiei A te apropia de penitenciarul statului Kentucky este ceva nemaipomenit. Pentru a avea acces Înăuntru, vizitatorii trebuie să parcurgă câteva puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
extraordinare. Cine nu-și amintește de Mihnea și baba și de efectele auditive de acolo? Blestemul, ca formă lirică (retorică), apare Încă din Florile Bosforului, Blestemul dervișului, anticipează teribilele imprecații din Basme, anticipează și o imaginație poetică mai pronunțat materială: „flămînzi, să roadeți iarba ce naște pe morminte!;... să vă mușcați și brațul, și mîna deșirată... pe orice-ți pune mîna, țărină să se facă...” Versurile arată o fantezie dezbărată Într-o oarecare măsură de prea dalbele modele literare. În Basme
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
văzu acum pe Luțica, înecată" e ultima privire în oglindă a femeii care, iubind, se desparte de viață, de Luțica cea "ră de muscă" și de propriul ei trecut, ca de un groaznic coșmar în care oamenii sunt pătimași și flămânzi, asemeni crapilor "cu gurile lacome, hâde". Cu această celebrare a iluziei creatoare se încheie, de altminteri, și cariera de prozator a lui Lovinescu. Pentru că cele câteva episoade publicate în presa vremii din monumentalul proiect al Mălurenilor par a ilustra un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu (prezentat de Ana Blandiana), Marius Robescu, Damian Ureche, George Alboiu, Florica Mitroi, Ion Vidrighin, Nicolae Dan Fruntelată ș.a. Încă din primul număr publică poezie Adrian Păunescu, Constanța Buzea, Grigore Hagiu, alături de mai tinerii Horia Bădescu, Dinu Flămând, Matei Gavril. În numărul 3/1966 Adrian Păunescu îl prezintă pe Petru Popescu, autor, pe atunci, al unui volum nepublicat de versuri, Zeu printre blocuri, care, după apariție, va fi comentat, la „Cronica literară”, de Mircea Martin. Din primele numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
literare”, scrisă, de acum încolo, de mai mulți autori, și a atenuării relativei libertăți de opinie, prin impunerea unor noi voci critice, mai mult sau mai puțin autorizate, în epocă se înregistrează numeroase debuturi. Este vorba de poeți ca Dinu Flămând, Nicolae Diaconu, Vasile Sav, Ștefan Damian, Dan Ciachir, Corneliu Vadim Tudor, alături de care apare o generație și mai tânără (Mihai Dragolea, Domnița Petri ș.a.). Dintre prozatori, încep să publice în A. Grigore Zanc, Vasile Sălăjan, Elena Nestor, Mihai Tatulici, Eugen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Grigurcu și Dorin Tudoran. Într-o formulă editorială în cele din urmă fixată, rezultând din compromisul tot mai vădit cu linia propagandist-ideologică impusă vieții literare în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, A. continuă să apară an de an, cu Dinu Flămând și M. N. Rusu la „Cronica literară” și Constanța Buzea la „Convorbiri colegiale” și la „Cartea de debut”. Seria postrevoluționară a A. încearcă, în sfârșit, o situare corectă în peisajul cultural autohton. Colaboratorii sunt, în mare măsură, preluați dintre cei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
ajuns azi să locuiască În vilă, să i se plătească drept și cinstit pentru munca lui, să fie scutit de grijile zilnice care au gâtuit atâtea talenteă Partidul a spulberat credința falsă că artistul nu poate creia dacă nu-i flămând, dacă nu-i murdar, dacă nu-i tuberculos și alcoolic. (Ă). Să ne luăm sarcini și să le Îndeplinim cu mândrie”. UN SIMPTOM BEHAVIORIST Ar fi greșit dacă s-ar crede că părerile anterioare vin din excesiva gratitudine a unui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
introd. Dinu Pillat, București, 1968; Versuri și proză, îngr. și pref. Dinu Pillat, București, 1970; ed. 2, București, 1984; Poezii, îngr. Romulus Vulpescu, București, 1970; Bălcescu trăind, copertă și ilustrații de Val Munteanu, București, 1971; Poezii, îngr. și postfață Dinu Flămând, București, 1975; Poezii, îngr. și pref. Marin Mincu, București, 1975; Pagini inedite, îngr. Gerda Barbilian, V. Protopopescu și V. Gh. Vodă, pref. Gheorghe Mihoc, București, 1981; Joc secund-Juego segundo, ed. bilingvă, tr. Victor Ivanovici și Omar Lara, pref. Victor Ivanovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
nu-i convine ceva, dar unei persoane, dacă nu-i convine ceva, nu poate zice nimic, că altfel o ia gaia. La radio și televiziune se transmit episoade din răscoalele țărănești, arătând că țăranii erau apăsați greu, bătuți și ținuți flămânzi. Ăștia de acum fac la fel”. -GOGA NICOLAE, din comuna Vânători, fost membru al P.N.Ț., agricultor pensionar, a afirmat că „au dat decret să mănânci cu porția, dar te obligă să dai la contract găini, ouă, carne; până acum
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]