6,098 matches
-
suplini lipsurile. Portavionul japonez Shōkaku, grav avariat, care fusese lovit de trei bombe în bătălia din Marea Coralilor, avea nevoie de reparații îndelungate în docul uscat. În ciuda faptului că, din avioanele rămase pe cele două portavioane, se putea construi o flotă pentru un singur portavion, japonezii nu au făcut niciun efort în acest sens pentru a trimite în luptă măcar încă un portavion. Ca urmare, amiralul Nagumo avea numai patru portavioane: "Kaga" și "Akagi" care formau "Divizia I Portavioane", "Hiryū" și
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
de pe cuirasatul "Tone" a decolat cu întârziere din cauza unor dificultăți tehnice). Pregătirile japoneze pentru activitatea de recunoaștere erau slabe, numărul avioanelor fiind prea mic pentru a acoperi zonele desemnate, iar condițiile meteorologice erau nefavorabile la est și la nord-est de flotă. Ordinele greșite date de Yamamoto s-au transformat în vulnerabilități pentru flota japoneză. Radarul american a detectat inamicul pe când acesta se afla la o distanță de câteva mile și interceptoarele au fost doborâte repede. Bombardierele americane au decolat pentru a
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
japoneze pentru activitatea de recunoaștere erau slabe, numărul avioanelor fiind prea mic pentru a acoperi zonele desemnate, iar condițiile meteorologice erau nefavorabile la est și la nord-est de flotă. Ordinele greșite date de Yamamoto s-au transformat în vulnerabilități pentru flota japoneză. Radarul american a detectat inamicul pe când acesta se afla la o distanță de câteva mile și interceptoarele au fost doborâte repede. Bombardierele americane au decolat pentru a ataca portavioanele japoneze fără escortă, pentru că avioanele de vânătoare au rămas în
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
baza aeriană și să se alimenteze pentru a-i ataca pe japonezi. Un alt atac aerian era necesar pentru ca trupele japoneze să debarce pe 7 iunie. Decolând înainte de atacul japonezilor, bombardierele cu baza la sol au executat câteva atacuri asupra flotei japoneze. Șase avioane TBF Avenger de pe portavionul "Hornet" și patru bombardiere torpiloare B-26 Marauder au participat la aceste atacuri. Japonezii au scăpat aproape fără vreo vătămare (au pierdut numai două avioane de vânătoare) și au distrus aproape toate avioanele americane
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
fie folosite împotriva țintelor de la sol. Unele surse susțin că această activitate era în desfășurare de 30 de minute deja atunci când, la ora 07:40, avionul de recunoaștere de pe "Tone", care a întârziat să decoleze, a raportat că a descoperit flota navală americană spre est; oricum, Nagumo nu a primit acest raport până la ora 08:00, așa că operațiunea de armare a avioanelor s-a desfășurat continuu timp de 45 de minute. Nagumo a revocat rapid ordinul și a cerut avionului de
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
raport până la ora 08:00, așa că operațiunea de armare a avioanelor s-a desfășurat continuu timp de 45 de minute. Nagumo a revocat rapid ordinul și a cerut avionului de recunoaștere să precizeze ce tip de nave se află în cadrul flotei americane. După alte 40 de minute, avionul a răspuns că în flota americană (era vorba de "Task Force 16") se află un portavion. Nagumo se afla în dificultate. Contraamiralul Tamon Yamaguchi, comandantul Diviziei a 2-a Portavioane ("Hiryū" și "Sōryū
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
a desfășurat continuu timp de 45 de minute. Nagumo a revocat rapid ordinul și a cerut avionului de recunoaștere să precizeze ce tip de nave se află în cadrul flotei americane. După alte 40 de minute, avionul a răspuns că în flota americană (era vorba de "Task Force 16") se află un portavion. Nagumo se afla în dificultate. Contraamiralul Tamon Yamaguchi, comandantul Diviziei a 2-a Portavioane ("Hiryū" și "Sōryū"), i-a recomandat lui Nagumo să atace cu forțele pe care le
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
angaja în încăierări cu avioanele de vânătoare Grumman F4F Wildcat). Regulile militare japoneze referitoare la portavioane recomandau ca atacurile să fie pornite cu unități de aviație complet constituite, astfel că, până la ora 08:20, când a primit confirmarea cu privire la componența flotei americane, deciziile lui Nagumo au fost corespunzătoare regulilor. Mai mult, faptul că la ora 07:53 a venit un alt atac al avioanelor americane, a făcut să crească necesitatea de a executa un al doilea atac japonez asupra insulei. Nagumo
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
fost înarmate corespunzător și pregătite pentru un alt atac. Analizele ulterioare au arătat că decizia n-a avut nicio importanță; portavioanele lui Fletcher organizaseră decolarea avioanelor începând cu ora 07:00, astfel că acestea se aflau deja pe drum spre flota japoneză. Nagumo nu putea să mai facă nimic. Acesta a fost viciul fatal al ordinelor date de Yamamoto: japonezii au urmat strict regulile și procedurile militare cu privire la folosirea portavioanelor în luptă. În acest timp, americanii lansaseră deja atacul aerian de pe
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
nu putea să mai facă nimic. Acesta a fost viciul fatal al ordinelor date de Yamamoto: japonezii au urmat strict regulile și procedurile militare cu privire la folosirea portavioanelor în luptă. În acest timp, americanii lansaseră deja atacul aerian de pe portavioane împotriva flotei japoneze. Amiralul Fletcher, aflat la comandă pe "Yorktown", și beneficiind de raportul făcut de patrula de pe PBY, i-a ordonat lui Spruance să înceapă atacul cât de curând se poate. Inițial, Fletcher a păstrat portavionul "Yorktown" ca rezervă pentru cazul
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
de pe "Enterprise" și de pe "Hornet", care erau la primul atac. Spruance a dat al doilea ordin de maximă importanță pentru americani: avioanele să ajungă cât mai repede și să scoată din luptă un portavion japonez pentru a asigura supraviețuirea propriei flote de portavioane. El s-a gândit că nevoia de a distruge navele inamicului era mai mare decât aceea de a coordona modul în care diferitele tipuri de avioane execută atacul. Astfel, escadroanele americane au fost lansate treptat și au plecat
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
merită să riște, pentru că ținerea japonezilor în apărare îi împiedica să lanseze propriul contraatac (regulile japoneze cereau atacuri complet constituite). De asemenea, Spruance a bănuit că punțile portavioanelor lui Nagumo vor fi vulnerabile. Avioanele americane au avut dificultăți în localizarea flotei japoneze, deși le fusese dată poziția acestora. Avioanele care au decolat de pe "Hornet", comandate de colonelul Stanhope C. Ring, au urmat un curs greșit, la 263 de grade, în loc de 240 de grade cum raportaseră cercetașii. Astfel, Regimentul 8 Bombardiere a
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
cum raportaseră cercetașii. Astfel, Regimentul 8 Bombardiere a ratat portavioanele japoneze. Escadronul 8 Torpiloare de pe "Hornet", comandat de locotenent-colonelul John C. Waldron a rupt formația, l-a părăsit pe Ring și a urmat cursul corect. Escadronul lui Waldron a văzut flota japoneză la ora 09:20 și a pornit atacul, urmat de Escadronul 6 Torpiloare de pe "Enterprise", care a atacat la ora 09:40. Neavând escortă de avioane de vânătoare, toate cele 15 bombardiere torpiloare din cadrul Escadronului 8 au fost doborâte
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
nu mai aveau suficient combustibil și armament la bord. Venirea unui al treilea atac cu torpiloare din sud-est, executat de Escadronul 3 Torpiloare în jurul orei 10:00, a făcut ca avioanele japoneze de vânătoare să se mute la sud-est față de flotă. O mai bună disciplină și trimiterea tuturor avioanelor "Zero" în luptă l-ar fi putut ajuta pe Nagumo să câștige. Printr-un noroc, în momentul în care Escadronul 3 Torpiloare a fost văzut de japonezi, dinspre nord-vest și sud-vest se
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
Yorktown". Aceste escadroane nu prea mai aveau combustibil, pentru că pierduseră timp căutând inamicul. Totuși, comandantul de escadron C. Wade McClusky Jr. a hotărât să continue căutarea și, norocos fiind, a văzut siajul distrugătorului japonez "Arashi". Distrugătorul gonea să ajungă la flota lui Nagumo după ce a încercat să lanseze o bombă de adâncime împotriva submarinului USS Nautilus (SS-168). Submarinul atacase crucișătorul "Kirishima" mai devreme, dar fără succes. Câteva bombardiere americane s-au prăbușit din cauza epuizării combustibilului înainte ca lupta să înceapă. Bombardierele
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
retras către est, apoi, la miezul nopții, s-a întors din nou către vest, spre inamic. De partea sa, Yamamoto a decis mai întâi să continue lupta și a trimis navele de escortă către est, spre portavioanele americane. Simultan, o flotă de crucișătoare a fost detașată cu misiunea de a bombarda insula. Navele japoneze nu au reușit să îi găsească pe americani din cauza deciziei lui Spruance de a merge spre est, astfel că Yamamoto a ordonat retragerea spre vest. Avioanele de
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
a bombarda insula. Navele japoneze nu au reușit să îi găsească pe americani din cauza deciziei lui Spruance de a merge spre est, astfel că Yamamoto a ordonat retragerea spre vest. Avioanele de recunoaștere americane nu au reușit să mai găsească flota japoneză care se retrăgea pe 5 iunie. Un atac pornit după amiază a ratat identificarea navelor principale japoneze și nu a reușit să lovească un distrugător japonez răzleț. Avioanele americane s-au întors la bază după lăsarea întunericului, forțându-l
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
comandantul John Murphy nu a putut să le identifice (pentru că se temea că nu sunt nave inamice, nu a deschis focul), dar a raportat prezența acestora și s-a ferit din calea lor. Raportul a ajuns la Robert English, comandantul flotei de submarine și de aici, prin Nimitz, la Spruance. Neștiind unde se află navele lui Yamamoto (o problemă care a persistat încă de când primele avioane de recunoaștere i-au zărit pe japonezi), Spruance a presupus că acele nave erau forța
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
astfel că noaptea a trecut fără ca inamicii să se întâlnească. De fapt, navele erau grupul de bombardament format din 6 crucișătoare și două distrugătoare cărora li s-a ordonat, la ora 02:55, să se retragă spre vest împreună cu restul flotei. Submarinul "Tambor" a fost văzut cam la aceeași oră; întorcându-se să evite submarinul, crucișătoarele "Mogami" și "Mikuma" s-au ciocnit, iar prora lui "Mogami" a fost serios avariată, mai mult decât a fost avariată de cele 18 submarine pe
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
fost ucise. După obținerea unei victorii clare și după ce o urmărire în apropiere de Insula Wake devenea periculoasă, americanii s-au retras. Istoricul Samuel E. Morison a scris în 1949 că Spruance a fost ținta criticilor pentru că nu a urmărit flota japoneză care se retrăgea și i-a permis astfel să scape. Clay Blair a arătat în 1975 că, dacă Spruance s-ar fi grăbit, nu ar fi putut să lanseseze un atac cu avioanele în cursul nopții, iar crucișătoarele din
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
că japonezii au obținut o mare victorie. Numai Împăratul Hirohito și cei mai înalți comandanți au fost informați despre pierderea portavioanelor. Ca urmare, cei care elaborau planurile militare au continuat să creadă, cel puțin pentru o perioadă de timp, că flota era completă. Pe 14 iunie, când flota japoneză a ajuns la Hashirajima, răniții au fost imediat transferați la spitalele marinei militare; mulți au fost tratați ca „pacienți secreți”, izolați și ținuți în carantină pentru a se preveni scurgerile de informații
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
Numai Împăratul Hirohito și cei mai înalți comandanți au fost informați despre pierderea portavioanelor. Ca urmare, cei care elaborau planurile militare au continuat să creadă, cel puțin pentru o perioadă de timp, că flota era completă. Pe 14 iunie, când flota japoneză a ajuns la Hashirajima, răniții au fost imediat transferați la spitalele marinei militare; mulți au fost tratați ca „pacienți secreți”, izolați și ținuți în carantină pentru a se preveni scurgerile de informații către populație cu privire la înfrângere. Ofițeriii și soldații
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
li se da posibilitatea de a-și vedea familiile sau prietenii, au fost trimiși în Pacificul de Sud unde majoritatea au murit. Niciunul din ofițerii de rang înalt nu a fost pedepsit, iar Nagumo a fost numit la comanda noii flote de portavioane, după reconstrucția acesteia. Marina Imperială Japoneză chiar a învățat câteva lecții din această bătălie: au fost adoptate noi proceduri pentru ca mai multe avioane să fie alimentate și înarmate pe puntea de zbor și nu în hangare, a fost
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
și a peste 40% din echipajele de pe acestea, formate din mecanici de avioane și tehnicieni bine pregătiți, la care s-au adăugat echipajele de punte și armurierii, împreună cu pierderea cunoștințelor de organizare pe care aceștia le aveau, au făcut ca flota de portavioane japoneză să primească o lovitură puternică. Pierderea portavioanelor a însemnat că numai "Shōkaku" și "Zuikaku" mai puteau să susțină o ofensivă. Celelalte, "Ryūjō", "Junyo" și "Hiyō" erau portavioane de mici dimensiuni, cu o eficacitate corespunzătoare dimensiunilor. La momentul
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]
-
însemnat că numai "Shōkaku" și "Zuikaku" mai puteau să susțină o ofensivă. Celelalte, "Ryūjō", "Junyo" și "Hiyō" erau portavioane de mici dimensiuni, cu o eficacitate corespunzătoare dimensiunilor. La momentul bătăliei din Marea Filipinelor, deși japonezii reușiseră oarecum să își refacă flota de portavioane, piloții avioanelor erau lipsiți de experiență, astfel că flota în întregul ei nu mai avea aceeași forță ca înainte de Midway. În timpul în care Japonia construia trei portavioane, în marina militară a Statelor Unite ale Americii au intrat în serviciu douăsprezece portavioane
Bătălia de la Midway () [Corola-website/Science/302664_a_303993]