KorAP: Find »[drukola/base=formator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...152 >

3,784 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

în care se împart resursele obținute în urma procesului de formare. Percepția subiectivă a formatorilor este că procesul de formare le aparține atât în ceea ce privește concepția, cât și execuția și că personalul administrativ parazitează, iar percepția managementului este, de multe ori, că formatorii sunt retribuiți prea mult pentru munca efectuată, de vreme ce conducerea a identificat sursele de finanțare și a asigurat condițiile de formare. De aici rezultă formatori fără formări și organizații de formare fără capacitate de livrare. 6.3.3. Dezvoltarea organizațiilor de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
adulților trebuie să se bazeze doar pe nevoile beneficiarilor sau ale clienților, satisfacerea nevoilor membrilor organizației de educație a adulților are o importanță la fel de mare. Într-o astfel de organizație, există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
o importanță la fel de mare. Într-o astfel de organizație, există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
există două tipuri de personal ale cărui nevoi trebuie satisfăcute: formatorul și personalul asociat. Activitatea de formator este una solicitantă și specializată. Întrucât activitatea de educație a adulților se dezvoltă exponențial, formatorii buni sunt întotdeauna insuficienți. Nu este neobișnuit ca formatorii să lucreze cu mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și un număr de formatori ce variază în funcție de program sau

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
mai multe organizații în paralel sau consecutiv. De altfel, însăși structura organizațiilor de educație a adulților este concepută ca o matrice constituită dintr-un personal auxiliar fix și un număr de formatori ce variază în funcție de program sau de proiect. Nevoile formatorului au fost identificate și expuse de către Lorge (apud Seaman și Fellenz, 1989) în șase puncte: 1. popularitate, prestigiu personal - fiecare dintre noi dorește să fie respectat și plăcut de ceilalți. Pentru un formator este important să i se recunoască autoritatea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
șase puncte: 1. popularitate, prestigiu personal - fiecare dintre noi dorește să fie respectat și plăcut de ceilalți. Pentru un formator este important să i se recunoască autoritatea asupra conținutului și metodelor pe care le utilizează; 2. satisfacția lucrului bine făcut - formatorilor le place ca lucrurile să iasă așa cum le-au gândit și să obțină rezultate vizibile. Cea mai mare recompensă pentru un formator este conștiința faptului că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
ca lucrurile să iasă așa cum le-au gândit și să obțină rezultate vizibile. Cea mai mare recompensă pentru un formator este conștiința faptului că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca toată lumea, și formatorii au nevoie să aibă încredere în ceea ce fac și să le fie confirmat succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
că a reușit să-i ajute pe ceilalți; 3. încrederea în sine - la fel ca toată lumea, și formatorii au nevoie să aibă încredere în ceea ce fac și să le fie confirmat succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei „mărci” personale îi dă senzația că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
succesul; 4. exprimarea personalității - pe parcursul unui proces de educație, formatorul nu exprimă doar conținut, ci imprimă actului de educație și o parte din personalitatea sa. Existența unei „mărci” personale îi dă senzația că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre cum arată activitatea ideală de formare. De aceea, și nevoile acestora pot fi diferite; 5. autoformarea - un formator poate întotdeauna să învețe. Formatorul are oportunitatea de a beneficia de experiențele bogate

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
că formările sale sunt unice și-l reprezintă. Formatorii diferiți au stiluri de formare și viziuni diferite despre cum arată activitatea ideală de formare. De aceea, și nevoile acestora pot fi diferite; 5. autoformarea - un formator poate întotdeauna să învețe. Formatorul are oportunitatea de a beneficia de experiențele bogate și variate ale celor pe care îi formează; 6. răsplata financiară - deși activitatea de formator începe cu entuziasm și, adesea, prin voluntariat, pentru a rămâne în sistemul de educație a adulților, este

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
în cadrul acestora duc la un cost orar destul de mare, ce crește odată cu extinderea pieței. Educația adulților nu poate fi făcută fără formatori; de aceea, nevoile lor trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
trebuie luate în considerare. Seaman și Fellenz (1989) susțin că atât administratorii, cât și formatorii trebuie să fie realiști în privința posibilităților de îndeplinire a tuturor nevoilor în situația de predare-învățare. Așteptările nerealiste pot să ducă la frustrări nedorite și dezamăgiri. Formatorii trebuie să învețe cele mai bune căi de a-și comunica nevoile participanților și personalului auxiliar. Aceste nevoi sunt, de obicei, omise în faza de planificare, iar apoi nu pot fi satisfăcute, pentru că lipsesc din plan. Formularea și asumarea unui

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
metodelor, cât și a conținuturilor educaționale. Managementul organizațiilor de educație a adulților derivă din structura tipică a acestui tip de organizații, care, după cum am mai spus, sunt formate, de regulă, dintr-un nivel administrativ, cu o pondere relativ mică, și formatorii, cu o activitate variabilă. În consecință, managementul se înscrie în modelul descentralizat și participativ. Există o caracteristică prin care organizațiile de educație a adulților se diferențiază: surprinzătoarea disponibilitate a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
de Educație a Adulților din Timișoara și masterandă la Masterul European de Educație a Adulților. Domenii de competență: educația adulților și activitatea în rețele și parteneriate. A publicat studii în volume care au precedat diferite conferințe naționale și internaționale: „Rolul formatorului de adulți în societatea cunoașterii” (Câmpulung Moldovenesc, 2005), „Networks and Networking: Contributionsin Development of Adult’s Education” (Pitești, 2006), „Framework of Qualifications for Adult Educators” (Iași, 2006) și „New Competencies for Adult Education” (Bamberg, 2006). Dorel Ungureanu este profesor universitar

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
calitatea ofertelor este dată și de calitatea pregătirii cadrelor didactice, a abilitării lor pentru folosirea unor mijloace (de exemplu, computeriale) și metode mai atractive, pentru activizarea învățării. Se pune un accent tot mai mare pe formarea inițială și continuă a formatorilor pentru adulți, pe întărirea statutului profesional al acestora, ofertele de specializare postuniversitară, de tip master, ca și cele de perfecționare continuă fiind tot mai multe și mai diverse. Însă este necesar ca experiențele pozitive semnalate, ca și noile preocupări mai

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
sistem comparabil de asigurare a calității, cu criterii și indicatori comuni de evaluare a acesteia, pentru ca certificatele obținute să ateste niveluri comparabile, minimale de pregătire. Calitatea pregătirii presupune derularea calitativă a procesului de formare, ceea ce necesită ca măsură complementară formarea formatorilor, pentru aficapabili să conceapă oferte flexibile, situații didactice cu adevărat formative, folosind metode active și o „pedagogie inovativă”. Toate aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
există școala. Demersurile pedagogice ale lui Stanciu Stoian găsesc ecou și la Ștefan Bârsănescu, profesor la Universitatea ieșeană, care elaborează Pedagogia agricolă, pe care o prezintă și la cursurile de vară ale organizațiilor învățătorești, pornind de la ideea că trebuie formați formatorii pentru adulți, educația acestora fiind o „chestiune de competență, pentru care e necesară o temeinică pregătire științifică, tehnică, filosofică”. Educația populară devine, astfel, obiect de interes pentru marile universități românești. La Universitatea din Cluj, V. Bărbat a lansat în România

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
asistență științifică și de specialitate instituțiilor publice de cultură acreditate din domeniul educației permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Română” (București), Centrul European de Cultură din Sinaia. • Centrele județene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale sunt instituții publice de cultură care coordonează și îndrumă din punct de vedere metodologic activitatea așezămintelor culturale; sprijină activitatea așezămintelor culturale în domeniul formării formatorilor și al perfecționării personalului de specialitate; editează și difuzează publicații de specialitate pentru rețeaua județeană a așezămintelor culturale; realizează programe de educație a adulților în parteneriat cu instituțiile de profil din țară și din străinătate; inițiază și sprijină proiecte și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
loc în cadrul sistemului de educație și formare inițială; - multe dintre dezvoltări se derulează în paralel, nefiind asigurată o minimă articulare între ele (de exemplu, sistemele de consiliere și orientare în carieră, metodologiile de validare a competențelor, formarea profesorilor și a formatorilor); - insuficienta dezvoltare a unor mecanisme funcționale de monitorizare a progresului profesional și a inserției pe piața muncii a absolvenților de educație și formare profesională; - oferta de programe de tip „a doua șansă”, respectiv a educației de bază a adulților. Aceste

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
acordată sistemelor de motivare a participării la educația permanentă; - lipsa perspectivelor de inserție socioprofesională, în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
în condițiile unor evoluții economice neclare; - centrarea pe dezvoltarea competențelor-cheie, de bază, în societatea actuală necesită încă eforturi de adaptare curriculară și de investire în formarea formatorilor, pentru a putea fi cu adevărat asigurate; - lipsa unor stipulări coerente cu privire la statutul formatorilor din educația adulților, la modalitățile de încurajare a perfecționării de-a lungul carierei sale profesionale, ceea ce determină încă preponderența metodologiilor de tip tradițional centrate pe profesor, și nu pe interesele cursanților; - lipsa unor sisteme coerente de evaluare și monitorizare a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile pe care le vor avea în urma parcurgerii unui curs sau a unui program de instruire/învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și să se adapteze acestei situații. 2. Conceptul de sine al celui ce învață (Self-concept) Acesta este un construct cognitiv care include ansamblul convingerilor și credințelor despre sine (și despre lume) ale celui ce învață

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
ca, în urma parcurgerii unui program/proces de învățare, să obțină un alt statut social, un venit mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților în ceea ce privește procesul învățării și rezultatele acesteia îi determină pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
se justifică. Sistemul cognitiv al adulților funcționează ca un filtru, nu întotdeauna suficient de permisiv, în realizarea învățării. Adultul are adesea sentimentul și credința autoeficienței, a faptului că știe destule și că nu mai are ce (și de ce) să învețe. Formatorii adulților trebuie să știe acest lucru și să organizeze procesul învățării astfel încât să preîntâmpine asemenea stări și trăiri ale cursanților adulți. Cu toate că se știe că „se poate învăța din orice experiență trăită” (fie ea și una negativă, neplăcută), totuși, învățarea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]