4,485 matches
-
destul de atent, ori că problema nu merita a fi pusă. Asta se cheamă bionică. Cam așa „vorbeam“ deunăzi o café, amfitrionul nostru și cu mine. Mie mi-a rămas Însă să formulez concluziile, dar tot vis-à-vis de integrarea europeană. Mă frec la ochi și văd un banc de pești care, așa cum spune Lorenz - pe chestii dintr’astea s’a procopsit cu Premiul Nobel -, seamănă grozav cu un pește imens, cel puțin În ochii Încețoșați de bezna apei ai vreunui rechin, care
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Maia, veneam destul de des la imaș pentru că cineva trebuia s-o facă; se așeza sub nuc și vreme de un sfert de oră, cel mult jumătate de oră, o lăsam cu ochii închiși, uneori chiar ațipea și brusc se ridica frecând între degetele mâinii și inspirând puternic frunze de nuc și parfumul lor. Mai peste tot în casă găseai frunze de nuc, probabil de aceea nici nu se punea problema în cazul bunicii, la câte straie, cuverturi, preșuri și covoare avea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
tatii. Eu însă nu prea aveam răbdare și tata îmi cunoștea foarte bine neastâmpărul prin suita de elemente non-verbale cu care se obișnuise, dar pe care încerca să mi le direcționeze în mod constructiv și în beneficiul meu educațional. Îmi frecam episodic mânuțele, treceam apoi la picioare, cap, îmi mușcam buzele, mi-era sete, mi-era foame, dar un lucru se certificase în atitudinea mea și-n cerințele sumative ale tatălui, în sensul că prindeam ușor informația furnizată, în schimb o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
piept. - Aprindere de uger. Se spală ugerul cu apă rece sau cu rouă. La oi, laptele cel rău se mulge tot mereu și se aruncă, iar târla se schimbă în fiecare noapte. Scroafele se oblojesc cu apă rece și se freacă pe spinare cu apă sărată. - Arsura. Se pun pe zona arsă cartofi tăiați în felii sau lapte acru. Dacă arsura e mai veche se pune pe ea balegă veche de capră neagră, pisată bine și dată prin sită deasă. Sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
crapă și sângerează copita, iar animalul șchioapătă, se pune pe ea arnică sau mal de oțet de mere. În caz de aprindere, copita se spală cu apă sărată și piatră vânătă amestecată cu ou. - Boală de gură. Gura vitei se freacă, până la sângerare cu sare măruntă, amestecată cu făină de cucuruz și piatră acră. - Boală la încheieturi. Se folosește sărătura de carne de porc ce se adună pe fundul vasului. - Brânca (Erizipelul). Se aplică foaie de brâncă (plantă erbacee din familia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fiertură de brustur, sau cu frunze pisate de brustur. - Bube dulci. Se vindecă cu jalbă albă. Uneori se ung cu suc de rostopastă. - Gălbează. Oilor gălbejite li se dă în mîncare coji tocate de nucă verde ori funungine. - Cârcei. Se freacă locul ce se crispează, în trei zile de marți, consecutive, cu țărâna luată de pe tulpină de gutui. - Chișarea-n pat. Dacă un copil urinează în pat, Dumineca, mama lui ieșind din biserică la sfârșitul slujbei, își pune furca-n brâu și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ml. rachiu de drojdie curat. Această boală mai poate fi tămăduită și cu ghințură fiartă înădușită într-o oală de pământ. Se bea cu vin sau cu rachiu, «pe inima goală». Durerea în gât. Se mănâncă mult usturoi sau se freacă cu acesta partea dureroasă a gâtului. Durerea de inimă. Se bea oțet amestecat cu spuză, ori se mănâncă pâine sfințită cu apă proaspătă în ziua de Paști. Durerea de ochi. Bolnavul se șterge pe ochi cu roua de pe mai multe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se pun felii de mere pădurețe coapte. Sau se spală locul cu apă rece se usucă și se umezește cu picuș de la cazanul de rachiu. Păduchii. Se fac spălături abundente pe cap cu fiertură de omeag. Pojar. Trupul bolnavului se freacă cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu rachiu de drojdie și se învelește apoi cu un cearșaf muiat în moare caldă. Răceală la animale. Zeamă de mușețel, două ouă și o lingură de unsoare se bat bine și se dau animalului pe gură. Imediat apoi se freacă animalul cu paie până se înfierbîntă. Cailor răciți li se agață după cap o traistă cu ovăz înfierbântat. Râmătorilor, răciți la stomac li se dă să mănânce sânge de porc, sărat. Răgușeală. Se bea lapte dulce, fiert bătut cu un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de boz. După ce s a aburit ori s-a scăldat, bolnavul se culcă și se acoperă cu o învelitoare groasă ca să asude. Operația se repetă mai multe zile. Umflăturile articulare reumatice se mai trataează cu oțet și sare. Bolnavul se freacă cu acestea pe unde are dureri. Sângerătura la oi. Oile bolnave de sângerătură se pun să alerge mult, apoi li se crestează urechea, sau li se introduce pe nas un gătej și se lasă să li se scurgă sângele în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cu gălbenuș de ou, smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
umflături cauzate de reumatism se tratează cu decoct (fiertură) de «brânca porcului», cu «colțul lupului» și cu flori de carofi. Sau pe umflătură se pune o glie de pământ. Unghie ruptă. Se pune rășină. Urdinarea la miei. Mieii bolnavi se freacă pe foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate oile sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din ureche sau se freacă cu coada încălzită a unei linguri de cositor. 7. Apel la puterile divine In viața sa de toate zilele, înainte vreme și poate că și în timpul nostru, cîrțoroșanul în orice împrejurare, pentru reușita celor întreprinse nu uită să implore protecția
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vântu și te-așeză ca pământu ! Doi ochi răi or văzt trâi nume bune. S-ajute Tatăl, Fiul, Duhul Sfânt. Eu suflu-n copilul meu, ciuta pe vițelul ei. De deochi pentru oameni mari. Se scuipă pe deget și se freacă puțin fruntea bolnavului spunând formula magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
are încă O clocă pe ouă, care nu prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au cloști pe ouă. Chiar și Bucurence Se agită-n scaun, se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu am... un purec!» Opțiune la sectorul zootehnic Este mare tevatură, colo-n ulița cea mare Gogu, taurul comunei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ștergar cioaclă sanie cu care se trag lemnele de pe coastă în vreme de vară cioareci pantalon bărbătesc din lână piuată cioci ciorapi ciorecei ciorapi din pănură purtați de femeile bătrâne ciurariu țigan corturar ciorsăi(a) a se scărpina, a se freca de un pom, un gard, un zid ciricăi(a) a bate la cap, a spune cuvinte dulci citov (nu-i) (nu-i) întreg la minte ciucă ordin către un copil să stea locului coastăn bufet cobghile picioroange, încălțări prea mari
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
zgomot cu apa într-un vas care se mișcă hârșău hârleț, cazma hencleș cozonac hibă boală, defect hibaș bolnav, bolnăvicios hondromoni (a) a vorbi vorbe neînțelese horneciu coș de evacuare a fumului, făcut lângă cuptorul din casă horșăi(a) a freca hotar moșie, proprietate, dar și linie despărțitoare între două proprietăți hulă drum, cale în pantă hurduzău frânghie de cânepă cu care se leagă fânul în car I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
atinge obrazul, laba se retrage și bate fumul ca să mențină echilibrul motanului pe spătar. Pulsează ghearele, intră și ies și se lungesc dintre pernițe ca niște degete și laba bestiei negre tinde să devină o mână, oh, Gilbert! Bestia miaună frecându-și mustățile de ceafa Motănicăi, chiar așa ți-a dat mătușica prin cap să-l botezi? Și ea, că-i o bestie! E o bestie! O fi, murmur, să-l ia dracu’ cu tot neamu’... Mi l-a luat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În mașină. N-avea de gând să coboare. Adevărul e că nu-i prea mare lucru de văzut aici, iar ei sunt doar În trecere. Ăsta-i un mic popas În drumul lor, moșia lu’ tac-su, da, Viorel Își freacă palmele micuțe Împodobite de ghiuluri barosane, freamătă din toată ființa blindată cu lănțișoare și brățări, ei, cum merge treaba, băieți? Oh, șefu’, merge și-ncă cum. Vino să-ți arăt. Vino să vezi. Ceva-ceva tot e de văzut. Andrei se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
foi printre noi, În timp ce Andrei Îi făcea capu’ mare: — Totu-i pregătit, o să meargă brici când o să vii cu piesele, am dat afară tot ce-a fost ruginit, am tăiat și-am sudat și-am spălat cu gaz și-am frecat cu peria de sârmă, am pus deoparte ce-i bun și-o să montăm la loc pe el, Viorele, ai să vezi, o să zbârnâie când i-om da drumu’, numai să ai bani să bagi În el. — Bani? se trezi Viorel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și ei de tine și ești ca și mort. Așa se face. — Așa voi face. Mai cu seamă dacă-mi publicați romanul. Să nu mor chiar nevinovat, să am un motiv cât de mic, acolo. El pare să se frământe. Freacă Îndelung Între degete o țigară pe care nu se hotărăște s-o aprindă. — Scuză-mă, domnu’ Golea, da’ nu-mi dau seama ce-o fi În capul ăsta mare al tău. Ți-o spun ca unui frate. Să zicem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mașina În urma lui și-a pus ochii pe mine și m-a dus unde avea el o cameră cu chirie, un hogeac prin Calea Moșilor... —Aaaa... Acuma vine Andrei de-acasă. Păi vezi că știi? Toată noaptea aia l-am frecat pe Viorel În găoază și m-a supt de m-a cocoșat până la ziuă. Nu știi că am ajuns În Unitate a doua zi după prânz? M-a adus el cu mașina. M-a lăsat pe la Cablu. A zis că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ca să pice În spinarea noastră tocmai când ne isprăvisem treburile și eram pe picior de plecare? La ce dracu’ ai mai venit, vere, nu știai amărăciunea de trai din Unitate? Ori ți se topea tot sufletu’ după Viorel să-l freci În găoază? N-ai mai fi stat și tu două-trei zile cu tac-tu care te-a făcut, sau să mai Întârzii nițel pe la Motănica? Iar ți-ai luat lumea-n pulă după nici două luni și ceva, ca să cazi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Bariera Vergului. Am așteptat cât am așteptat acolo la ușă-n Întuneric și dacă am văzut că nu mai vii n-am mai avut Încotro și am tras la Unitate. Nu că mi se făcuse dor de Viorel să-l frec În găoază, da’ vă știam pe voi acolo, vere, pe tine și pe părințelu’, care-mpreună cu voi nu mi-e frică de nimenea și de nimic pe lumea asta. * E mare Timișoara asta. Ori unde eram prea obosit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe o marfă cu viciu ascuns Își Întoarce Steluța copilul pe toate părțile și-l fixează Într-un târziu cu capul În jos ca să ne arate o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face pe Andrei să i-l ia din brațe ca să-l hâțâne În aer cu o schimă de dezgust transformându-se pe dată În fâs și taci cu tata, taci cu tata și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]