5,324 matches
-
interior, intimitatea sau cămara de taină a sufletului unde se află izvorul său de viață, tăria sau secretul existenței sale. [...] Francezii, germanii, românii sau americanii sau oricare alte neamuri, cu toții tind să aibă aceleași idei, zâmbete, comportamente, aceleași dorințe și frustrări, cele sădite de aceeași conștiință globală. Omul globalizat nu are multe de spus despre neamul, cultura din care vine sau chiar despre propriul sine"13. De altfel, Virgiliu Gheorghe este cunoscut pentru amplele studii publicate în direcția cunoașterii efectelor nocive
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
thyself în clouds / From every searching Eye // Why darkness & obscurity / În all thy words & laws / That none dare eat the fruits but from / The wily serpents jaws / Or is it because Secresy / Gains females loud applause" (E: 471). Deriziunea și frustrarea lui Blake sunt devastatoare, iar întreaga mânie retorica este direcționată în contra unui zeu gelos, care, din cauza naturii sale sterile, nu-și poate găsi bucuria adevărată în nicio ființă sau activitate. Condamnat la solitudine și la automistificare, Urizen nu poate recurge
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mărește probabilitatea ca sancțiunile morale și restricțiile asupra resortului violenței să fie respinse sau evitate de unii dintre membrii lor. În mod deosebit, cînd sînt combinate cu discriminări sociale, să spunem, prejudicii rasiale sau preferințe la angajări, aceste neliniști și frustrări amorale îndeamnă la atitudini violente, uneori chiar împotriva propriului grup de apartenență. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care rata omuciderilor între negrii americani este de șapte ori mai mare decît la albi, pentru care două treimi din persoanele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere și socializare poate fi convertită într-un stimul al învățării. 5. Sistemul agresivității, opus celui al afiliației, apare ca reacție la frustrări, stres, violență. În educație folosirea acestui sistem nu este recomandabilă; elevul învață de teama pedepsei, dar calitatea învățării este îndoielnică. 6. Sistemul puterii este alcătuit din tendințele de a influența deciziile altor persoane; reprezintă o formă exacerbată a sistemului de
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
Dimbleby și Burton, 1998), așa cum se poate observa în figura 6.1. ORGANIZAȚIA Cu organizația Cu ceilalți Cu sine Figura 6.1 - Trei tipuri de conflict în cadrul organizației * Conflicte personale înăuntrul individului există conflicte de idei, de dorințe și valori, frustrări în atingerea scopurilor, conflicte de rol între înclinațiile personale și așteptările grupului căruia îi aparține sau poziția socială pe care o ocupă. * Conflicte interpersonale -între oameni există diferențe de experiență, percepții, opinii, valori și pattern-uri de comportament; deseori se
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
corespund capacității de înțelegere și de acceptare a audienței. Merită să ținem minte că problema cu care se confruntă majoritatea oamenilor care scriu este aceea că au prea mult material și nu prea puțin. Indiferent dacă încercăm un sentiment de frustrare prin eliminarea unor idei, rămân absolut necesare analiza, filtrarea, corectarea și renunțarea la unele din ele până când avem materialul strict necesar ce susține scopul și nevoile cititorilor. Când suntem absolut siguri că am reținut numai materialul esențial, trecem la identificarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
rezolve conflictul, în favoarea uneia sau alteia dintre teorii, decât printr-un experiment. O asemenea situație ne-ar pune la grea încercare credința în teorii și încrederea în realitatea noțiunilor pe care le formulăm. Ne-ar da un sentiment adânc de frustrare în căutările noastre a ceea ce eu am numit "adevăr fundamental". Motivul pentru care o astfel de situație este de luat în seamă este că, de fapt, nu cunoaștem de ce teoriile noastre funcționează atât de bine. Prin urmare, precizia lor ar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
matematicieni. Eșecurile (Pașii înapoi). Pe parcursul vieții lor active, inclusiv în perioadele foarte timpurii, matematicienii vor primi preprinturi de la concurență și se vor simți perturbați. Singura sugestie pe care o am pentru aceste situații este să încerce convertirea acestui sentiment de frustrare într-o infuzie de energie pozitivă pentru a depune și mai mult efort. Totuși, acest lucru nu este întotdeauna ușor. Aprobarea invidioasă. Unul din colegii mei mi-a spus odată: "Noi [matematicienii] lucrăm pentru aprobarea plină de invidie a câtorva
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Există, însă, și metode pentru a face acest aspect al cercetării mai puțin neplăcut. În zilele noastre, mulți cercetători lucrează în colaborare, ceea ce, în afara avantajului evident că supune problema la expertize diferite, îți dă și posibilitatea de a-ți împărți frustrarea. Pentru mulți oameni, acesta este un mare plus (și, în matematică, partajarea corespunzătoare a bucuriei și a creditului de a fi făcut o descoperire nu a fost, până acum cel puțin, motiv de multe dispute mari de felul celor care
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
au lipsit (și încă îi lipsesc) limitările, chiar constrângerile impuse de principiul realității și de "etica așteptării fericite" (Bauman): în etapa turboconsumului, "constrângerea parentală este asimilată cu relele tratamente, cu apostrofarea, cu o formă de violență condamnabilă întrucât poate antrena frustrări, complexe și alte neajunsuri. Astfel, numeroși părinți au renunțat să mai impună reguli și cadre stabile pe motivul că ar violenta personalitatea copilului și i-ar provoca suferințe interioare; ei nu mai caută atât să insufle simțul limitelor, respectul și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
agresivității umane prin intermediul televiziunii se realizează pe două căi: una a difuzării în exces a violenței, cealaltă a promovării unui consumism generalizat, aflat la îndemâna oricui, dar care se dovedește inaccesibil pentru cei mai mulți, în absența mijloacelor financiare adecvate. Se produc astfel frustrări, dar și sentimentul straniu că în numele plăcerii totul este permis, chiar punerea în practică a unor acte de agresiune; în acest context, poate că ar trebui să reamintim că lumea de astăzi nu se mai învârte în jurul producției, ci în jurul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lungă de timp progenitura, să-și apere teritoriul și, eventual, să-și păstreze statutul în cadrul grupului/tribului. Comunitățile de astăzi reprezintă pentru maimuța goală un mediu confortabil, cea mai mare parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute. De unde atunci frustrarea și stresul? Supra sau substimularea? Nevoia fundamentală a omului contemporan este nevoia de stimuli, spune Desmond Morris, mai precis, un nivel echilibrat al stimulării, care să-l mențină între frustrarea și stresul suprastimulării și apatia/depresia substimulării. Cu problemele fundamentale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
parte a nevoilor amintite anterior fiindu-i satisfăcute. De unde atunci frustrarea și stresul? Supra sau substimularea? Nevoia fundamentală a omului contemporan este nevoia de stimuli, spune Desmond Morris, mai precis, un nivel echilibrat al stimulării, care să-l mențină între frustrarea și stresul suprastimulării și apatia/depresia substimulării. Cu problemele fundamentale ale supraviețuirii rezolvate, omul își complică singur existența (lupta pentru căutarea de stimuli). Munca a devenit pentru maimuța goală din supertrib terenul de vânătoare al strămoșilor săi, deci aici trebuie
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atipică este distribuția rezultatelor și în ceea ce privește utilizarea pedepselor în spațiul virtual. În primul rând, spațiul virtual reprezintă prima opțiune atunci când este vorba de entuziasm, plăcere, libertate de manifestare; din aceste motive, spațiul virtual reprezintă de foarte multe ori refugiul pentru frustrările resimțite în mediul real. În al doilea rând, constrângerile și limitările nu sunt atât de prezente, atât de evident deranjante, motiv pentru care pot fi ignorate sau chiar negate (o încercare eșuată în spațiul virtual poate fi reluată de ori de câte ori
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în conformitate cu voința sa; în al doilea rând, astăzi copiii recurg frecvent la evadarea în spațiul virtual, acolo unde pot adopta identitatea dorită și se pot manifesta în conformitate cu propria lor voință (de multe ori, spațiul virtual reprezintă doar un depozit de frustrări pe care uneori reușește să le recicleze, alteori nu face decât să le accentueze). În orice caz, indiferent dacă autoritatea aparține profesorului sau șefului unei găști de copii, poziția sa implică anumite elemente caracteristice; mai mult, se pare că prezența
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
lider sau de o persoană cu responsabilități "speciale"; în plus, caracterul efemer al grupurilor, constituirea și reconstituirea lor repetată vine în întâmpinarea celeilalte nevoi fundamentale, nevoia de cooperare. Pe de altă parte, procesul oarecum formalizat de selecție a liderilor creează frustrări semnificative în rândul celor excluși, chiar dacă excluderea lor nu se datorează unor preferințe, ci este impusă de criterii obiective, recunoscute ca atare; nevoia de a ocupa o poziție dominantă este atât de înrădăcinată în felul nostru de a fi încât
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
desigur, doar ca tendință). Dar atenție, reversul meritocrației, dincolo de posibilitățile oferite (posibilitatea pentru orice persoană talentată de a ajunge în vârf) este creșterea numărului de perdanți, care nu mai pot da vina pe cauze externe și care acumulează foarte multă frustrare. Cu alte cuvinte, reversul este un număr imens de frustrați. Mimetismul și/sau reorientarea căutătorilor de statut către domenii relativ irelevante și-au făcut loc și în spațiul școlii, mai ales prin relativizarea, ca atare, multiplicarea criteriilor de evaluare pe
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Este semnificativ că în comunitățile puternic subordonate și reprimate, cinematografele locale difuzează filme violente într-o proporție foarte mare. De fapt, se poate argumenta că plăcerea de a trăi senzații provocate de violența fictivă este direct proporțională cu gradul de frustrare a celor ce vor să fie dominanți în viata reală. Din moment ce toate marile supertriburi, prin dimensiunile lor, implică o frustrare extensivă acelor ce caută să domine, violența fictivă ajunge să fie tot mai răspândită". (Morris, 2010, p. 103) Dacă în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fapt, se poate argumenta că plăcerea de a trăi senzații provocate de violența fictivă este direct proporțională cu gradul de frustrare a celor ce vor să fie dominanți în viata reală. Din moment ce toate marile supertriburi, prin dimensiunile lor, implică o frustrare extensivă acelor ce caută să domine, violența fictivă ajunge să fie tot mai răspândită". (Morris, 2010, p. 103) Dacă în comunitățile umane inițiale (alcătuite dintr-un număr de persoane situate cu mult sub o sută) problema străinului era rezolvată prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
52 Edward B. Tylor, Primitive culture, New York, I. P. Putnam's Sons, 1920 [1871], p. 1. 53 De notorietate este cartea scrisă de Margaret Mead, Coming of Age in Samoa (1928), prin care a dovedit că starea de neliniște și de frustrare specifică adolescenților are cauze culturale și nu biologice, carte care a devenit un bestseller în întreaga lume, fiind cea mai vândută carte de antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce directorul este orientat spre profesori, îi stimulează și îi ferește de obligațiile administrative, profesorii nu-l respectă nici pe director și nici între ei. 4. Climatul închis este dominat de rutină lipsă de interes, frustrare, lipsa respectului și a cooperării. Directorul este inflexibil, dar și ineficient, iar profesorii sunt intoleranți și lipsiți de angajare. Pornind de la aceste descrieri se poate afirma că cel mai eficient este climatul deschis. În condițiile vieții școlare acest tip de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apare mai agresiv și chiar violent; performanțele intelectuale nu depășesc mediocritatea și întregul comportament este perturbat. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția, alteori, a stărilor de angoasă, a sentimentului de culpabilitate sau frustrare. Cercetările au pus în evidență legătura strânsă care există între dezvoltarea generală a personalității copilului și dezvoltarea afectivă. Influența negativă a lipsei de afectivitate se manifestă prin următoarele simptome.: copilul devine tot mai închis și resemnat, izolându-se și devenind
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
control periodic, dacă se dorește realizarea unei învățări sistematice și cu conștiinciozitate; întotdeauna, criteriile pe baza cărora se realizează notarea trebuie să fie transparente și pentru elevi, eventual prin prezentarea lor verbală, pentru a nu induce elevului o stare de frustrare și pentru a-l ajuta să-și dezvolte capacitatea de autoapreciere; metodele de evaluare folosite să fie, pe cât posibil, diverse, încercând formarea unor capacități din mai multe puncte de vedere (metode cum ar fi: observarea curentă, probe scrise, examinări orale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
libertate, iar cînd verifică maniera în care m-am preocupat de mine par mulțumiți. Parcimonia cu care părinții împart timpul cu copiii lor, interesul limitat numai la cîteva aspecte, produc efecte pe care adolescenții le percep și le conștientizează ca frustrări. Nu primim timp pentru ceea ce noi considerăm a fi important, adică ei nu ne înconjoară acolo unde sîntem cei mai buni sau atunci cînd ne doare cel mai tare. Lor, am observat, le place atît de mult confortul unui: Ai
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
vreo ședință să afle tot ce mișcă în școală, vrea să fie convinsă că nu fac parte din vreun cerc dubios cu care să mă ocup de cine știe ce prostii. Consecințele implicării autoritare sînt variate, ele încep cu insatisfacția, stresul sau frustrarea produsă adolescenților, pot trece prin frecvente "certuri" între părinți și adolescenți sau să genereze atitudini negative din partea lor. Nu este străin acestui stil impunerea unor decizii autoritare în momentul alegerilor ce privesc adolescentul care, uneori, sînt luate împotriva dorințelor și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]