5,094 matches
-
aproape dezbrăcați, ceea ce iarna era destul de periculos. Comunicarea între celule se făcea prin alfabetul „morse”. Ca să nu fie surprins cel care bătea era păzit la vizetă de cineva, care cu ureche sensibilizată la maxim auzea târșâitul pâslarilor cu care umblau gardienii. Celula în care stătea Nicolae Petrașcu era complet izolată, căci era ultima, iar penultima în mod intenționat era păstrată în permanență goală. Totuși fiind lângă W.C. când se executa programul se puteau face câteva comunicări prin bătăi morse sau chiar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
era ultima, iar penultima în mod intenționat era păstrată în permanență goală. Totuși fiind lângă W.C. când se executa programul se puteau face câteva comunicări prin bătăi morse sau chiar prin voce foarte scăzută, când se trecea prin fața celulei, căci gardianul, din cauza mirosului înțepător de cloruri, stătea în capătul celălalt al coridorului și la 10 11 metri distanță nu putea percepe o comunicare scurtă din celulă sau din coridor, spre celulă. Bineînțeles că nu erau scutiți nici aici de umilitoarele percheziții
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a celor scrise de nemuritorul Dante pe poarta infernului: „Lasciate ogni speranza voi che entrate” Deci se știa că cei aduși la Cazimcă erau aduși să moară acolo și ca să scape mai repede de ei li se aplica regimul descris. Gardienii și chiar ofițerii habar nu aveau în majoritatea lor cine sunt, în realitate acești „dușmani ai poporului”, lucru constatat de aproape toți dintre noi, care reușiseră să aibă un cât de mic schimb de cuvinte cu unii dintre ei. În
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
arată foarte clar atât ferocitatea administrației cu paznicii ei, cât și fermitatea prietenului meu, care în trecerea prin Pitești se prăbușise la un moment dat, revenindu-și apoi spectaculos. El avea obiceiul, fiind mai vorbăreț, să converseze la cazimcă cu gardienii, cărora să le spună ce întâmpinase la Pitești și cum după aceea se făcuse un proces, în care chiar directorul închisorii fusese implicat alături de Țurcanu, principalul torționar și o parte din gardieni. El gândea că odată și odată acești oameni
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fiind mai vorbăreț, să converseze la cazimcă cu gardienii, cărora să le spună ce întâmpinase la Pitești și cum după aceea se făcuse un proces, în care chiar directorul închisorii fusese implicat alături de Țurcanu, principalul torționar și o parte din gardieni. El gândea că odată și odată acești oameni simpli vor putea depune mărturie de cele auzite. Dar în loc de aceste mărturii îndepărtate, ei l-au raportat imediat superiorilor lor. Astfel, l-au scos pe Voinea din celula 6, cu pătura în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pășind câte un pas spre victimă. O groază nemaipomenită îl cuprinse pe Tavi și o marcă, fără să vrea, printr-un urlet de fiară încolțită. Pe măsură ce ochiul se acomoda își dete seama că nu era vorba de demoni ci de gardieni, care vroiau să-i administreze o corecție pentru ce? nu știa încă. în mijlocul camerei era un pat de fier gol, cu somieră din fâșii de tablă, fără saltea. Locotenentul Ștefan îi puse întrebarea: Voinea, tu ai spus gardienilor că toate
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ci de gardieni, care vroiau să-i administreze o corecție pentru ce? nu știa încă. în mijlocul camerei era un pat de fier gol, cu somieră din fâșii de tablă, fără saltea. Locotenentul Ștefan îi puse întrebarea: Voinea, tu ai spus gardienilor că toate crimele de la Pitești le-a făcut Securitatea din ordinul partidului și că voi, legionarii ați fost victime? Voinea, care acum în fața primejdiei, redevenise omul de front, care nu se dă îndărăt de la luptă răspunde hotărât. Da, Domnule Locotenent
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
crimele care se fac acum la Cazimcă, asemeni celor de la Pitești. Deci ai vrut să semeni neîncrederea în organele de execuție. Banditule! Dezbrăcați l! L-au dezbrăcat, l-au întins gol pe drevele patului de fier, l-au încălecat doi gardieni și un altul cu un sac de nisip de o formă lunguiață de cca. 70 cm lungime a început să l lovească: întâi pe fese, apoi pe picioare, apoi pe spate, l-au întors pe față și au continuat să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
C) Moartea lui Vică Negulescu Dar cel mai groaznic episod petrecut acolo este cel cu moartea lui Valeriu Negulescu (Nea Vică), pe care nu l-au putut recepta direct, ci numai din strigătele auzite din celula lui sau din urletele gardienilor, toate completate de imaginație, care urmărea moment după moment agravarea situației acestuia. în camera lui Nea Vică era Pavel Grimalschi, legionar neclintit în credința lui și doi „reeducați”, altădată băieți bravi și ei: Dan Dumitrescu și Aristotel Gheorghiu. Această celulă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
datorită bătăii, cu lipsa de orice asistanță medicală și acum și cu lipsa de alimentație autoimpusă, sfârșitul nu putea să fie departe. La vreo câteve zile s-a auzit o izbitură grea în pardoseala de beton. Probabil cineva căzuse. Alarmarea gardienilor prin bătăi în ușă, mișcările de pe coridor, o voce care constata: „a murit banditul!”, alta: „scoateți-l din celulă!”, apoi hârșâitul unui trup dus târâș spre ieșire i-a lămurit pe Petrașcu și pe toți ce se întâmplase. Vică Negulescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cruțându-l pe Nicolae Petrașcu. Anchetarea amândurora avea ca scop principal să vadă dacă nu cumva Petrașcu reușise să-l aducă la o linie de comportament normală pe Nuti. Nuti nu avea cum să nege, căci nu existau rapoarte ale gardienilor, care să ateste cel puțin agresiunea lui față de Nicolae Petrașcu. Nicolae Petrașcu neavizat, nu putea să mintă că Nuti se comportase altfel decât fusese în realitate. Discuțiile lor despre ziaristică, pasiunea lui Nuti, pe niște oameni normali nu aveau cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a vorbit mult de o mătușă a lui, care locuia undeva în Bucureștii Noi. Dimineață m-am trezit înainte de ora 5. Nuti adormise definitiv având un firicel de sânge scurs din colțul gurii pe bărbie, gât și piept. Am anunțat gardianul, care ne-a spus să-l ducem cu pătura în curticica din față și să-l lăsăm acolo. Nu lam plâns, din contra l-am fericit, că l-a scăpat Dumnezeu de suferința care i-o programaseră călăii. Răzbunarea Securității
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
perioadă s-a înregistrat cel mai mare număr de morți după statisticile penitenciare 138 între 1958-1964. Asistența medicală se aplica numai când cineva cădea ca într-un fel de letargie pe pat și nu se mai putea ridica, în ciuda răcnetelor gardianului intrat în celulă, după ce îl observase de la vizetă nerespectând regulamentul de stat la marginea patului. În astfel de cazuri era ridicat cu targa și internat la infirmerie, unde mai trăia câteva zile si se elibera prin moarte de tortura continuă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sate, pentru a câștiga hrana pentru ei și cei bolnavi din închisoare, el cutreiera satele din jur, dând îngrijirea medicală gratuită oamenilor bolnavi și medicamente din cele primite de afară. Era chemat peste tot ca un apostol chiar și de gardienii și ofițerii temniței. în Zarcă era ținut de ura lui Crăciun, ura diavolului asupra unui sfânt. După o izolare cruntă a leșinat, când a fost adus în camera, rămânând chiar si fără respirație. Toți au crezut că a murit, chiar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
libertate direct cu el, nu l-am avut în fața mea, decât în răstimpul unei întâlniri întâmplătoare, la efectuarea „programului”, când m-a îmbrățișat, pe după umeri cu brațul drept și mi-a spus spontan pe nume: „Ghiță, Cătăniță”. A venit val-vârtej gardianul să repare greșeala pe care o făcuse și vraja acelei clipe s-a stins fără să fi schimbat măcar câteva cuvinte. în singurătatea celulei mele din Zarca au urmat o suită de întrebări: De unde mă știe? De ce mi-a spus
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Oricum nu aici... și nu după ce ei au fost atât de riguroși în verificările făcute. Și-au luat toate măsurile de precauție, au cântărit fiecare detaliu. Nu le-a scăpat nimic. La intrarea în clădire am fost oprit de doi gardieni. M-au întrebat pe cine căutam, au verificat dacă eram pe lista oaspeților, mi-au studiat atent permisul de conducere, au introdus toate datele mele într-un computer central pentru a se asigura că totul era în ordine, m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
avem de-a face cu industrii ce conțin doi, trei competitori relevanți. Deși nu ne putem baza exclusiv pe piață pentru furnizarea de bunuri publice, ea joacă totuși un rol important În dinamica furnizării de politici publice, acționând ca un gardian al eficienței acestora. Așa cum am văzut În exemplul cu operatorii de maxi-taxi, ineficiența unei politici publice, În măsura În care Întreprinzătorii privați pot concura liber pentru a furniza bunuri similare, va fi imediat sancționată corespunzător de mecanismul pieței libere, exact În același mod
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
la acest nivel sunt explicate cel mai bine prin intermediul macroteoriilor de tipul neorealismului și neofuncționalismului. Neorealismul 1, teoretizat de Kenneth Waltz În Theory of International Politics (1979), a fost aplicat la UE ca o teorie conform căreia guvernele naționale sunt „gardienii” tratatelor. Neofuncționalismul, foarte des comparat cu interguvernamentalismul 2, este o teorie nenormativă care s-a fundamentat pe ideile lui David Mitrany. Neofuncționalismul pleacă de la aceleași prezumții ca și interguvernamentalismul, dar interguvernamentalismul consideră că integrarea are loc În urma acțiunii intenționate a
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a ororii. Autorul se dovedește un „excepțional poet al cruzimii” (I. Negoițescu), un martor a cărui privire intensă și rece nu ocolește nimic din ceea ce oamenii obișnuiți și chiar foștii prizonieri preferă să nu spună, insistând cu „obstinație” asupra bestialității gardienilor, supliciilor izolării în zarcă, bătăilor sălbatice și urletelor înfiorătoare ale deținuților, amplificate de zidurile din beton, dar și radiografiind degradarea morală absolută a „turnătorului” și strania relație de complicitate și chiar de solidaritate creată între victimă și călău. Petre Goiciu
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
bun început, tehnica literară savantă și figura de stil: limbajul narațiunii este unul direct, sacadat, în care tensiunea provocată de nerăbdarea „spunerii” a ceea ce nimeni nu îndrăznește să denunțe răbufnește parcă furios în înjurătura neaoșă și în expresiile obscene ale gardienilor și comandanților - semne răsturnate ale unei lumi infernale. Întors viu din această lume, naratorul are datoria sacră de a scrie: văzut ca o garanție împotriva ștergerii, prin uitare, a unei istorii violente, actul rememorării în scris și, prin extensie, opera
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
lucru este adevărat și în legătură cu părerile despre criminalitate. Este revelator în acest sens experimentul realizat de Ruth Hamill, Timothy Wilson și Richard Nisbett (1980): subiecților li s-a cerut să vizioneze o casetă pe care era înregistrat un interviu cu gardianul unei închisori (în realitate, un asociat al experimentatorilor), care se prezenta în două moduri diferite: o dată ca o persoană rece, lipsită de omenire, iar altă dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realitate, un asociat al experimentatorilor), care se prezenta în două moduri diferite: o dată ca o persoană rece, lipsită de omenire, iar altă dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat că mulți gardieni au sentimente umane. Publicul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului: subiecții care au văzut înregistrarea cu gardianul lipsit de omenie au declarat că mulți gardieni sunt inumani, iar cei care au văzut cealaltă înregistrare au declarat că mulți gardieni au sentimente umane. Publicul generalizează pe baza cazurilor prezentate în mass-media. Și așa cum au relevat numeroase cercetări științifice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]