4,049 matches
-
etc. În ora a treia - muzica o vom consacra-o cântecului „Vine primăvara”, iar la educație plastică vom desena ghiocelul și rândunica. Realizarea corelării interne și a corelării între obiecte se poate realiza prin diferite procedee: analiză, sinteză, comparație, abstractizare, generalizare. La nivelul clasei a IVa această interdisciplinaritate este mai vizibilă, realizându-se între obiectele de învățământ: limba română - istorie; istorie - geografie; științe - geografie; trei mari capitole unde este necesară corelarea , cât și în cadrul celorlalte obiecte de învățământ, pentru lărgirea orizontului
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
astfel activitatea grupurilor. Pe măsură ce se adresează întrebările ceilalți copii răspund sau adresează întrebări la întrebări, astfel încât se descoperă caracteristici ale tabloului dar și amănunte, în funcție de spiritul de observație al grupului sau individului, de gândirea fiecărui membru ( capacitatea de analiză, sinteză, generalizare). Se apreciază activitatea grupurilor, se evidențiază întrebările elaborate, iar cele mai interesante sunt înregistrate (înscrise și afisate în clasă sau chiar la panoul „dialogul cu părinții”). La ora de educație muzicală se revine asupra temei discutate și se va învăța
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
naturii și de protecție a mediului. Este necesar să-i obișnuim pe elevi cu unele sarcini pe care trebuie să le rezolve fie ca temă pentru acasă (de gândire, de observare), fie în clasă, la începutul orei, trecând apoi la generalizarea acestor fapte prin predarea lecției noi. La instruirea prin problematizare, elevii vor fi puși în fața unei situații din care, folosind o anumită strategie, să construiască și un răspuns care să nu se rezume la o simplă însumare a celor învățate
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
ce vor fi completate de elevi timp de o săptămână. În cadrul lecției se valorifică rezultatele înregistrate de elevi, stabilindu-se caracteristicile vremii în anotimpul de primăvară. Comparându-se rezultatele obținute cu trăsăturile vremii din celelalte anotimpuri se va ajunge la generalizare: noțiunea de climă temperată, căreia îi sunt specifice toate cele patru anotimpuri. Experiența de observare a mediului înconjurător poate continua în cadrul lecțiilor de științe despre „Comportamente de supravețuire la plante și animale”. Pornind de la schimbările vremii se observă comportamentul și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
efort propriu, mesajul celor citite. Contactul cu textele literare nu poate fi rupt de experiența și cunoștințele micilor școlari. Prin analogii și comparații, cunoașterea realizată prin lectură nu va rămâne un act în sine, ci va conduce spre judecăți, emoții, generalizări. Lectura cărților lasă în mintea elevilor dorința de a cunoaște „curiozități” din istorie. Cărțile sunt ca niște ospețe ale gândurilor, la care toți suntem poftiți în timpul liber. Anumite cerințe de tipul : explicați, motivați, povestiți, comparați, invită la comunicare ca și
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
inutil, dacă nu chiar înșelător. În definitiv, între lumea lui Lenin, a imperiilor colonizatoare, și cea a emancipării globale despre care vorbesc adepții teoriilor critice sunt prea multe diferențe pentru a putea fi tratate într-un mod unitar. Dincolo de interpretările, generalizările și previziunile de multe ori greșite ale adepților acestor curente, se poate spune că marxismele reprezintă una dintre cele mai importante provocări intelectuale aduse liberalismului triumfător. Falsa profeție nu este apanajul unei anume perspective după cât se pare, Istoria nu s-
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
ci și asupra unei Întregi varietăți de acțiuni guvernamentale complexe. Astfel, cartea, chiar mai riguros prezentată În a doua ediție (Allison și Zelikov, 1999), demonstrează În mod convingător faptul că un studiu de caz poate constitui baza unor explicații și generalizări semnificative. CASETA 2 Un celebru studiu de caz descriptiv Lucrarea numită Street Corner Society, de William F. Whyte (1943/1955), este de zeci de ani recomandată În domeniul sociologiei comunitare. Cartea este un exemplu clasic de studiu descriptiv. Ea depistează
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Problemele nu diferă, Însă este posibil ca ele să fi fost Întâlnite mai des și depășite mai rar În cercetări bazate pe studii de caz. O a doua observație frecventă asupra acestei strategii este că oferă baze insuficiente pentru o generalizare științifică. „Cum se poate generaliza pornind de la un singur caz?” este o Întrebare foarte des Întâlnită. Răspunsul nu este deloc simplu (Kennedy, 1976). Pentru moment, considerați că aceeași Întrebare a fost pusă În legătură cu un experiment: „Cum se poate generaliza pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
practică folosind studii pe cazuri multiple, Însă este nevoie de un concept diferit pentru designurile de cercetare adecvate, discutate detaliat În capitolul 2. Pe scurt, răspunsul este că În studiile de caz, la fel ca În experimente, se pot face generalizări În direcția ipotezelor teoretice, nu a populațiilor și universurilor. În acest sens, studiul de caz și experimentul nu reprezintă o „mostră”, iar scopul dumneavoastră În realizarea unui studiu va fi acela de a extinde și generaliza teorii (generalizare analitică), nu
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pot face generalizări În direcția ipotezelor teoretice, nu a populațiilor și universurilor. În acest sens, studiul de caz și experimentul nu reprezintă o „mostră”, iar scopul dumneavoastră În realizarea unui studiu va fi acela de a extinde și generaliza teorii (generalizare analitică), nu de a enumera frecvențe (generalizare statistică). Or, după cum precizează trei cercetători de renume În studiul lor pe un singur caz, efectuat cu mulți ani În urmă, obiectivul este de a face o analiză „generalizatoare”, nu una „particularizantă” (Lipset
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nu a populațiilor și universurilor. În acest sens, studiul de caz și experimentul nu reprezintă o „mostră”, iar scopul dumneavoastră În realizarea unui studiu va fi acela de a extinde și generaliza teorii (generalizare analitică), nu de a enumera frecvențe (generalizare statistică). Or, după cum precizează trei cercetători de renume În studiul lor pe un singur caz, efectuat cu mulți ani În urmă, obiectivul este de a face o analiză „generalizatoare”, nu una „particularizantă” (Lipset, Trow și Coleman, 1956, pp. 419-420). A
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și a categoriilor de date relevante (U.S. General Accounting Office, 1990). Și, În final, studiile de caz pot fi Într-adevăr efectuate și scrise din multe și variate motive, de la simpla prezentare a cazurilor individuale până la dorința de a face generalizări pe baza dovezilor studiului (vezi caseta 3). CASETA 3 Generalizări plecând de la studiile de caz Cărțile care conțin studii de caz le pot prezenta pur și simplu sau le pot folosi pentru a face generalizări. Ambele abordări sunt folosite În legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
1990). Și, În final, studiile de caz pot fi Într-adevăr efectuate și scrise din multe și variate motive, de la simpla prezentare a cazurilor individuale până la dorința de a face generalizări pe baza dovezilor studiului (vezi caseta 3). CASETA 3 Generalizări plecând de la studiile de caz Cărțile care conțin studii de caz le pot prezenta pur și simplu sau le pot folosi pentru a face generalizări. Ambele abordări sunt folosite În legătură cu o temă care este mereu În atenția publicului: identificarea programelor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
până la dorința de a face generalizări pe baza dovezilor studiului (vezi caseta 3). CASETA 3 Generalizări plecând de la studiile de caz Cărțile care conțin studii de caz le pot prezenta pur și simplu sau le pot folosi pentru a face generalizări. Ambele abordări sunt folosite În legătură cu o temă care este mereu În atenția publicului: identificarea programelor ce reușesc să Îmbunătățească condițiile sociale din Statele Unite. 3a. O carte care nu generalizează Jonathan Crane (1998) a publicat o colecție cuprinzând nouă programe, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
solide referitoare la eficiența lor, dar variază mult În ceea ce privește zona de interes - educație, nutriție, combaterea drogurilor, programe preșcolare, dezintoxicare pentru tinerii delincvenți. Scopul lucrării este de a răspândi aceste informații, iar editorul nu introduce capitole conținând rezumate, analize comparative sau generalizări. 3b. O carte care generalizează Cartea lui Lisbeth Schorr (1997) se ocupă de strategiile majore ce au ca scop Îmbunătățirea condițiilor sociale, ilustrate de patru teme legate de politică: reforma sistemului de asistență socială, consolidarea sistemului de protecție a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
patru teme legate de politică: reforma sistemului de asistență socială, consolidarea sistemului de protecție a copilului, reforma educațională și transformarea vecinătăților. Lucrarea abundă În studii ale programelor ce au avut succes. Făcând referințe la literatura de specialitate, autoarea dezvoltă numeroase generalizări pe baza studiilor de caz, printre care nevoia ca programele eficiente să fie „orientate spre rezultate”, aceasta fiind doar una din cele șapte caracteristici ale programelor deosebit de productive pe care le identifică. Rezumattc "Rezumat" Acest capitol introductiv a reliefat importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cunoască etapele esențiale care sunt preferabile (cum ar fi descrierea unei programe analitice noi și eficiente), din păcate, analiștii recomandă etape manageriale (precum angajarea unui bun director de proiect). Neconcordanța poate fi evitată prin acordarea unei atenții sporite teoriei esențiale. Generalizarea de la studii de caz la teorie. Rolul dezvoltării teoriei nu este doar acela de a facilita etapa colectării datelor. O teorie elaborată În mod corespunzător este și nivelul la care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului. Cartea de față se
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acordarea unei atenții sporite teoriei esențiale. Generalizarea de la studii de caz la teorie. Rolul dezvoltării teoriei nu este doar acela de a facilita etapa colectării datelor. O teorie elaborată În mod corespunzător este și nivelul la care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului. Cartea de față se referă la acest al doilea rol al teoriei prin sintagma „generalizare analitică”, pusă În contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este doar acela de a facilita etapa colectării datelor. O teorie elaborată În mod corespunzător este și nivelul la care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului. Cartea de față se referă la acest al doilea rol al teoriei prin sintagma „generalizare analitică”, pusă În contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
datelor. O teorie elaborată În mod corespunzător este și nivelul la care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului. Cartea de față se referă la acest al doilea rol al teoriei prin sintagma „generalizare analitică”, pusă În contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru Început „generalizarea statistică” - modalitatea de generalizare recunoscută În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este și nivelul la care va avea loc generalizarea rezultatelor studiului. Cartea de față se referă la acest al doilea rol al teoriei prin sintagma „generalizare analitică”, pusă În contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru Început „generalizarea statistică” - modalitatea de generalizare recunoscută În mod obișnuit -, deși este mai puțin relevantă
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
pusă În contrast cu o altă metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru Început „generalizarea statistică” - modalitatea de generalizare recunoscută În mod obișnuit -, deși este mai puțin relevantă pentru studiile de caz. Aici se face o deducție despre o populație (sau un univers) pe baza datelor empirice care au fost colectate despre o mostră. În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
metodă de generalizare a rezultatelor, cunoscută sub numele de „generalizare statistică”. Înțelegerea distincției Între cele două tipuri ar putea constitui cea mai mare provocare pe care o veți Întâlni În cercetarea cazurilor. Să luăm pentru Început „generalizarea statistică” - modalitatea de generalizare recunoscută În mod obișnuit -, deși este mai puțin relevantă pentru studiile de caz. Aici se face o deducție despre o populație (sau un univers) pe baza datelor empirice care au fost colectate despre o mostră. În figura 2.2, faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o mostră. În figura 2.2, faptul este reprezentat grafic ca deducție de nivelul unu2. Această metodă este mai larg acceptată pentru că cercetătorii au acces imediat la formule cantitative pentru a stabili nivelul de Încredere cu care se pot face generalizările, mai ales În funcție de mărimea și variația internă a universului și a mostrei. Chiar mai mult, este cel mai frecvent mod de a face generalizări În efectuarea sondajelor (vezi Fowler, 1988; Lavrakas, 1987) sau analiza datelor de arhivă. Figura 2.2
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
acces imediat la formule cantitative pentru a stabili nivelul de Încredere cu care se pot face generalizările, mai ales În funcție de mărimea și variația internă a universului și a mostrei. Chiar mai mult, este cel mai frecvent mod de a face generalizări În efectuarea sondajelor (vezi Fowler, 1988; Lavrakas, 1987) sau analiza datelor de arhivă. Figura 2.2 - Două niveluri ale procesului deducțiilor Sursa: COSMOS Corporation. Folosirea metodei de generalizare statistică pentru rezultatele studiilor de caz este o eroare foarte gravă. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]