4,781 matches
-
Noi înșine am pus în evidență asemănările dintre aceste graiuri pe baza lui u final aton (vezi Gheorghe Moldoveanu, [U] final aton în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
evidență asemănările dintre aceste graiuri pe baza lui u final aton (vezi Gheorghe Moldoveanu, [U] final aton în limba română, în „Omagiu profesorului și omului de știință Vladimir Zagaevschi“, Chișinău, 2003, p. 191-201. footnote> . Denumirile graiuri de tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne de tip
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tip muntean și graiuri de tip moldovean sînt deci denumiri convenționale, așa cum sînt și denumirile dialectelor românești sud-dunărene macedoromân, meglenoromân, istroromân, ai căror vorbitori se numesc armâń, vlași, rumëri. Dar aceste denumiri au în vedere numeroasele și profundele asemănări între graiurile dacoromâne de tip nordic sau moldovenesc și de tip sudic sau muntenesc. Folosindu-se de aceste nume, Vasile Stati ar fi putut, și nu înțelegem de ce n-a făcut-o, să extindă limba moldovenească peste tot teritoriul de la nord de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
da și răspunsul: Moldova de peste Prut, Muntenia, Oltenia, Banatul, Ardealul, Bucovina „sînt locuite tot de neamul nostru, cu toate că ei se numesc - unii moldoveni, ca și noi, unii munteni, bucovineni, bănățeni, ardeleni, în sfîrșit, fiecare după țara lui, dar au același grai, același obicei, același trecut și sînt de același sînge și lege ca noi“ <footnote Vezi Dinu Poștarencu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812 - 1940), Editura Cartier, Chișinău, 1998, p. 132. footnote> . Autorul acestei afirmații este încadrat, cu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
trebuind să fie „uitate“. Cum trebuia să arate această limbă? Cartea Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
uitate“. Cum trebuia să arate această limbă? Cartea Moldovenii în istorie a lui Petre P. Moldovan ar putea fi o mostră a unei astfel de limbi, definită de autorul însuși după o afirmație făcută de D. Caracostea: „graiul basarabean este graiul moldovean de acum un secol netrecut prin prefacerile datorită limbii comune“ <footnote Vezi Petre P. Moldovan, op. cit., p. 127. footnote> (sic!). Se aduceau, așa cum face și Petre P. Moldovan, argumente că moldovenii sînt altceva decît românii și că, deci, limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fie că este vorba despre potrivirea lor prin îngemănare. Respingînd bănuiala că s-ar putea considera filolog și că ar putea să discute despre limba literară de pe această poziție <footnote Vezi Mihail Sadoveanu, În legătură cu limba literară, în „Ethnos. Revistă de grai, studiu și creație romînească“, Focșani, I (1941 - 1942), fasc. a II-a, p. 22: „O asemenea problemă de lingvistică trebuie abordată cu metodă, desfășurată cu sistem și istovită în toate amănuntele [...]. Nu-i nimic altceva mai departe de mine decît
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care-i respect și de care mă tem“. footnote> , Mihail Sadoveanu s-a considerat mereu „un scriitor de povestiri și nuvele care a avut prilejul, într-o carieră lungă, să observe poporul din care face parte și să-i asculte graiurile în cele trei provincii. Umblînd și observînd a luat parte la traiul și la vorbirea neamului său“<footnote Idem, Despre limba literară. Comunicare ținută la Academie în 1955, în „Scriitorii români despre limbă și stil. Culegere de texte și introducere
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
limba literară. Comunicare ținută la Academie în 1955, în „Scriitorii români despre limbă și stil. Culegere de texte și introducere de Gh. Bulgăr, București, 1957, p. 216 - 217. footnote> . Cunoașterea directă a limbii vii, în realizarea ei concretă din diverse graiuri românești i-a permis lui Mihai Sadoveanu să observe că, dincolo de ceea ce e stabil în limbă, aceasta se modifică în permanență. „Războiul din 1916 - 1918, școala și alte împrejurări au adus în două generații în vorbirea directă a sătenilor vocabule
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vorbirea țăranilor, care era prezentă în opera mea de acum patru decenii, s-a modificat încet-încet, deceniu de deceniu; de aceea sătenii mei de astăzi se exprimă întrucîtva altfel decît cei de la 1900. Nu și-au schimbat structura sintactică a graiului, dar și-au schimbat vocabularul“ <footnote Ibidem. footnote> , iar „în limba literară, care ne interesează în primul rînd, vocabularul are o importanță mai mică decît sintaxa“ <footnote Ibidem, p. 24. footnote> . Cît de aproape este concepția lui Mihail Sadoveanu de
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tradiții, în parte analoage, în parte divergente“ <footnote „Forum“, 1993, nr. 11-12, p. 104. footnote> , limba literară și limba populară în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în diversele ei ipostaze aflîndu-se într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă „e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
moldoveni despărțiți de cei de peste blestemata apă a Prutului (s.a.)“ <footnote Petre P. Moldovan, op. cit., p. 68 - 69. footnote> ; „nimeni nu poate tăgădui moldovenismul Basarabiei cîtă vreme pe ogoarele ei lucrează brațele moldovenilor și-n satele ei răsună aproape pretutindeni graiul moldovenesc“ <footnote Ibidem, p. 3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani“, CEP USM, Chișinău, 2004. footnote> despre confuzia de neiertat pe care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani“, CEP USM, Chișinău, 2004. footnote> despre confuzia de neiertat pe care o poate face un dialectolog între limbă și grai, riscînd să fie desconsiderat profesional pentru susținerea unor concepte politice în dezacord total cu adevărul bazat pe argumente științifice. Pentru susținerea ideii că la est de Prut se vorbește limba moldovenească, o realitate diferită de limba română, aceeași persoană a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
absurditate și o utopie; din punct de vedere politic, e o anulare a identității etnice și culturale a unui popor și, deci, un act de genocid etnico-cultural“ <footnote În volumul Limba română este patria mea. Studii, comunicări, documente, Fundația Culturală „Grai și Suflet“, Chișinău, 1996, p. 30 - 31. footnote> . Totuși după opt ani Vasile Stati publica menționatul dicționar. Dedesubturile politice ale întreprinderii sale sînt incontestabile, dar acestea nu puteau fi mărturisite, iar în acest caz trebuia să aducă în față altele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
zic români. Așa trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
trebuie să facem și noi“ <footnote „Analele Universității «Ștefan cel Mare» Suceava“, seria Filologie, A. Lingvistică, T. VIII (2000-2002), p. 136. footnote> . Această stare de lucruri poate explica afirmația pe care o făcea D. Caracostea în 1941: „graiul basarabean este graiul moldav de acum un secol netrecut prin prefacerile datorite limbii comune“ <footnote Ibidem, p. 140. footnote> . Procesul de armonizare a vorbirii moldovenilor din Basarabia cu limba română literară a cunoscut, după revenirea Basarabiei în interiorul granițelor statale românești, un ritm foarte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din 1941: „o dată cu eliberarea ni se impune o limbă pocită, atît în presă, cît și pe scena teatrelor“; „de ce trebuie să spunem cu sîlile, sposobnic, cînd avem cuvintele cu puterile și în stare, capabil“; „aceasta nu-i limbă literară, ci grai moldovenesc“, spunea comentînd limba unei poezii despre Stalin. Apartenența la o comunitate cultural-lingvistică este, în ultimă instanță, o problemă de opțiune a individului, care ține de propria sa conștiință. Ca atare domnul V. Stati poate să se considere aparținător oricăreia
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unei atitudini demne, - sînt sortiți să ajungă o turmă abjectă și servilă în slujba oricui ține biciul în mînă“ (1, 112). Comportamentul duplicitar al boierilor de felul lui Stephan Gheorghevici Cazara, mareșalul gubernial al nobilimii basarabene, care, cochetînd cu „frumosu-i grai moldovenesc“ (1, 92), cultiva, pe de o parte, pe „boierii moldoveni care, de nevoie, nu vorbeau decît limba lor maternă, și chiar pe puținii moldovenizați, care nu se sfiau să-și afirme caracterul lor etnic, fără să compromită lealitatea lor
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> . Nu e de mirare că cei școliți uitau cu totul graiul moldovenesc, condiderat grai local, inferior, demn de a fi folosit în relațiile cu slugile. Cît despre cărți în limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu „o adunase
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2, 187). footnote> . Nu e de mirare că cei școliți uitau cu totul graiul moldovenesc, condiderat grai local, inferior, demn de a fi folosit în relațiile cu slugile. Cît despre cărți în limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu „o adunase și o păstrase
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
literatura românească modernă, era natural ca societatea basarabeană să nu fi cunoscut limba noastră literară. Dar ea în realitate nu cunoștea nici o limbă literară, - chiar, pur și simplu, nici o limbă omenească. Boierii bătrîni, din generația lui Iorgu Răutu, vorbeau în graiul popular moldovenesc, - în patois, în care se strecuraseră însă, bineînțeles, termeni tehnici rusești ca și echivalentele neologismelor din limba noastră literară, încît cu greu putea fi înțeles de românii de peste Prut. Cei tineri, sosiți proaspeți din școlile rusești, de altfel
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prea puțin sonor și încă și mai puțin elegant. Omul a cheltuit așadar o avere pentru a avea autorizarea de a-și da un nume cu asonanță «italiană», pentru ca apoi să-și afirme cu ultima energie obîrșia «curat rusească», - deși graiul său ar fi putut servi de model de jargon moldo-rus din Basarabia de pe vremuri, agravat încă de un ușor accent grecesc“ (1, 15). Iar modelul acesta era destul de des folosit. Andriușa Matu, fiul stăpînului „monstru din Stăuceni, [...] a descoperit că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
slujit-o cu patimă, era că limba română ca limbă oficială a țării, trebuia să fie cunoscută de toți absolvenții liceului: „școlerii tuturor opt claselor gimnaziale, români și străini, erau puși cu toții sub îngrijirea lui ca să-i facă cunoscuți cu graiul țării, cu graiul românesc, cu istoria și literatura lui; pre unii ca să-i facă să-l iubească și să-l prețuiască ca pe odorul cel mai scump din lume, ca pe sufletul său și al poporului din care fac parte
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
patimă, era că limba română ca limbă oficială a țării, trebuia să fie cunoscută de toți absolvenții liceului: „școlerii tuturor opt claselor gimnaziale, români și străini, erau puși cu toții sub îngrijirea lui ca să-i facă cunoscuți cu graiul țării, cu graiul românesc, cu istoria și literatura lui; pre unii ca să-i facă să-l iubească și să-l prețuiască ca pe odorul cel mai scump din lume, ca pe sufletul său și al poporului din care fac parte, iar pe ceilalți
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]