4,292 matches
-
se află în satul cu același nume din județul Vâlcea, în cimitir, la Nuc. Conform datelor arhivistice biserica ar fi ridicată la anul 1813. Poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În marginea satului, a mai existat o biserică de lemn la schit, care a ars în întregime în anul 2000. In anul 1813 a fost construită biserica
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]
-
se află în localitatea Măgureni, comuna Gușoieni, județul Vâlcea și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserică a fost ridicată în 1766. În forma ei actuala, îmbrăcată în picturi murale exterioare și interioare în tradiție neoclasica, caracteristice spiritului de modernizare din a doua jumătate a secolului 19 și din primele decenii ale secolului 20
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea ei de conservare cere intervenții urgente de salvare și nu de demolare. Într-o catagrafie de la 1840 a fost însemnată o veche pisanie a bisericii: "„Această sfântă și dumnezeiasca biserică cu hramul Cuvio[a]săi Paraschivii s-au făcut la le[a]tu 1766, din temeliie, de lăcuitori și au fost până la le[a]ț 1803; și apoi s-au prenoit, adică din nou s-au făcut, iarăși de lăcuitori ...”". a fost
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
este șters numele reginei Elisabeta dar apare clar pe locul pisaniei inițiale, la exterior, pește intrare, sub pisania de la 1931. Lucrările de reparații și renovări din 1931 sunt surprinse de pisania exterioară, pește intrare: "„Această sfântă și Dumnedzăiască biserică, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, clădita din temelie din timpuri necunoscute, să reparat pentru prima oara în anul 1888 iar acum a doua oră să reparat radical, în vara annului 1931 prenoinduse tencuiala esterioară, acoperișul, pardosiala și spălânduse pictură să Zugravit din nou
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1744 . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Dobricel, ce datează din anul 1744, are un plan simplu: dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie și s-a săvârșit în același an, anul 7043 septemvrie 8 zile"" (=1535). Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Muzeul din incinta mănăstirii, aflat în curtea complexului medieval Popăuți, a fost demolat în ultimul deceniu al secolului al XX-lea și pe locul său a fost construită o biserică nouă cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, în formă de navă și fără a avea turle. Zidul bisericii are 80 cm grosime, cu spații interioare de 33,5 m în lungime, 8,5 m lățime și 12 m la abside, 19 m înălțime. Pe lângă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Toader care i-a dat "tot avutul său și multe sate ce au fost dreptele lui ocine". De asemenea, există o însemnare din 1599 pe o carte dată de Ieremia Movilă ""întru a noastră rugă în sfînta besearică unde iaste hramul Înălțarea Domnului Dumnezeu și Mîntuitorul nostru Is. Hs. carea iaste în cetatea Sucevei"". Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moșiile mănăstirii au fost aduși aici țărani ruteni din părțile Storojinețului, cărora li s-au dat o bucată de
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
însoțit până la Suceava. Acolo au fost așezate în biserică Mirăuți, care cu multe refaceri de mai tarziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserică Mirăuți până în anul 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitana din Suceava - cu hramul Sfanțului Gheorghe - ctitorita în prima jumătate a secolului al XVI-lea de domnitorii Bogdan III și fiul său Ștefăniță. Se cunosc mai multe minuni înfăptuite de moaștele Sfanțului Ioan cel nou de la Suceava, una dintre ele fiind amintită de Petru
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
la Jolkiew, unde a viețuit și mitropolitul Dosoftei până la moarte (1693). Cinstitele moșste au rămas în pământ străin până în 1783, cănd episcopul Dosoftei Herescu de la Rădăuți a reușit să le readucă acasă, fiind reașezate tot în fosta catedrală mitropolitana cu hramul Sfanțului Gheorghe. Aducerea lor a fost posibilă pentru că la acea dată atât partea de nord a Moldovei (Bucovina), cu orașul Suceava, cât și o parte din Polonia (cu orașul Jolkiew) erau încorporate în Imperiul Austriac (sau habsburgic). O nouă strămutare
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1711 . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezat la 3 km de drumul principal ce trece prin Sângeorzu Nou spre Sărmașu, micul sat aparținător din punct de vedere teritorial de comuna Lechința este atestat
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
Dăbâca, referitor la uciderea lui Ștefan de Bungard. Din punct de vedere bisericesc, credincioșii din satul Bungard au fost organizați ca parohie de sine stătătoare până în anul 1970, când au fost transformați în filie la parohia Sângeorzu Nou. Biserica poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, este din lemn, monument istoric, care după tradiție a fost mai întâi mănăstire în locul numit Pădurea Doamnei. Anul construcției, potrivit inscripției de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
1611 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Strada Mihai Viteazu nr. 2, în apropiere de Colegiul Național „Ștefan cel Mare” și de Hotelul Continental (fost Arcașul), construit pe locul cimitirului bisericii. Lăcașul de cult are hramul Sfântul Ierarh Nicolae (sărbătorit în fiecare an la 6 decembrie). Biserica „Sfântul Nicolae”-Prăjescu din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . În urma săpăturilor arheologice s-a demonstrat că
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
fost dăruit acestei biserici în anul 1519 de către cămărașul de vistierie Mateiaș, fiul lui pârcălabului Grumaz de la Cernăuți. Donatorul provenea dintr-o veche familie de boieri din Moldova, fiind ulterior ctitor al Mănăstirii Coșula (1535) - a cărei biserici are tot hramul "Sf. Nicolae" și al Bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni (1539). Nu se cunoaște ctitorul Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava. În lucrarea ""Suczawa’s historische Denkwürdigkeiten von den ersten historischen Kenntnis, bis zur Verbindung der Bukowina mit Oesterreich. Ein Stück
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
înnoit (refăcut) Biserica "Sf. Nicolae", dându-i forma pe care o are astăzi. El a pus o pisanie cu următorul text: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a făcut acest hram în numele Ierarhului Sfântului Nicolae și l-a înnoit pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic și cneaghina lui, Maria, și copiii lor în anul 7119 (1611)"". Boierul Nicoară Prăjescu era unul dintre cei mai puternici și bogați boieri ai Moldovei, deținând dregătorii
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
din tablă de cupru. Cu acest prilej, deasupra ușii de intrare în pronaos, s-a amplasat o pisanie nouă cu următorul text: "“Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început și s-a zidit acest hram în numele Sf. Ierarh Nicolai de voievodul Iliaș 1546-1551, fiul lui Petru Rareș și l-a reînoit dumnealui vel vistiernic Nicoară Prăjescu în anul 1611.” În anii 1974-1980, s-a restaurat după proiectul D.M.I.A. București, în zilele Prea Fericitului Patriarh
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară, Mihail Șeltes (Scheltys), și pe cheltuiala credincioșilor din satul Aron Pumnul și a Mitropoliei Bucovinei (cu sediul la Cernăuți) a fost construită în apropierea gării o biserică cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" (sărbătorit la 8 noiembrie). Biserica a fost sfințită la data de 2 octombrie 1938. Între anii 1969-1970, biserica a fost pictată cu sprijinul și pe cheltuiala credincioșilor de către un colectiv de pictori format din arhimandritul
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
de către un colectiv de pictori format din arhimandritul Sofian Boghiu, Petre Județ și frații Mihail și Gavriil Moroșan, preot-paroh fiind Victor Vedeanu. Cu acest prilej, deasupra intrării din pridvor în pronaos s-a pictat următoarea pisanie: ""Această sf. biserică cu hramul Sf. Arh. Mihail și Gavriil, s-a clădit între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sîrbu și dir. școlar Șeltes Mihail pe cheltuiala credincioșilor și a Mitropoliei Bucovinei. S-a sfințit în 2 octombrie 1938. S-a pictat între anii
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
sunt pictați zece îngeri, iar pe pereții laterali Jertfa lui Avraam și sfinți episcopi. Cele nouă icoane pe lemn aflate în biserică sunt opera a trei meșteri diferiți. Dintre aceste icoane, două sunt și datate: Arhanghelul Mihail, probabil icoana de hram, datată 1791, și Maria cu Pruncul, datată 1798.
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie. din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Numele satului este cunoscut încă de prin anii 1274-1320 când purta numele de Opati. În anul 1437 aici s-a semnat actul de convenție între nobilii sași
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
pornind un focar de răscoală spre Cluj, devastând și arzând o mare parte din proprietățile nobilimii. Despre existența unei biserici în acest sat se vorbește în documentele vremii pe la anul 1740, ca fiind adusă din marginea satului și sfințită cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. După cum reiese din documentele vremii, în anul 1884 se sfințește și clopotul bisericii. Biserica a fost rând pe rând renovată, astfel o inscripție de pe peretele interior al bisericii vorbește despre o primă renovare a picturii
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]