4,284 matches
-
la mătușa Ileana, împreună cu Viorica Pascari, prietena mea din sat. La Storojineț i-a rămas agoniseala de o viață și n-a recuperat nimic. Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la Costișa La 8 septembrie, în fiecare an românii sărbătoresc Sfânta Maria Mică. Locuitorii din Costișa, în această zi, invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii participă la o slujbă religioasă, deosebită. Îmbrăcați în frumoasele lor costume
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Din cauza războiului a suferit mult mătușa Ileana, asemenea multor români care s-au refugiat în patria-mamă. Hramul de la Costișa La 8 septembrie, în fiecare an românii sărbătoresc Sfânta Maria Mică. Locuitorii din Costișa, în această zi, invită satele vecine la hramul bisericii. Preoți din multe parohii participă la o slujbă religioasă, deosebită. Îmbrăcați în frumoasele lor costume naționale, cu flori și lumânări, fiecare costișan, adult, copil sau tânăr, încă de la primele ore ale dimineții se îndreaptă sfioși către lăcașul sfânt. Trebuie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Măneuți și chiar din Horodnic și Dornești. Nelipsiți erau de obicei frătăucenii, care erau mai aproape. Doar treceau Suceava și cum erau punți aproape de Fâsca, ajungeau în câteva minute la strânsură. Când situația materială a sătenilor s-a îmbunătățit considerabil, hramul ținea două zile (duminică și luni). În fiecare curte se vedeau trăsuri cu oaspeți, mese întinse și multă voie bună. La noi veneau în fiecare an frații mamei Buzilă Toader, Buzilă Victor și Buzilă Ion cu soțiile și copiii și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
veneau în fiecare an frații mamei Buzilă Toader, Buzilă Victor și Buzilă Ion cu soțiile și copiii și se petrecea o zi și-o noapte. La arie S-a întâmplat că tocmai în ziua de Sf. Maria Mică, când era hramul bisericii din Costișa și mai cu seamă ziua de naștere și onomastică a mamei, să ne vină rândul, la arie la treierat. Aria era pe gârlă, lângă prund, aproape de Mitoc. Batoza era instalată și când te anunța șeful de echipă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și-am căutat câteva căruțe cu câte doi cai buni, gospodari care nu ne puteau refuza. Erau prieteni de-ai tatei. Noi am ajutat la încărcat și descărcat snopii de grâu și de orz. Toată lumea în haine de sărbătoare, de hram, mergea la strânsură, în timp ce noi, ne-am prezentat la arie să nu pierdem rândul la treierat. Noroc, că mai sunt și oameni cu inimă bună pe lumea asta! Văzându-ne în haine de lucru și necăjite, cei prezenți la arie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în podul casei, am împrăștiat grâul și orzul peste tot (să nu se aprindă). În timp ce caii mâncau la căruțe, am poftit gospodarii în casă și i-am servit cu ce aveam mai bun. Ne pregătisem și noi, ca oricare, de hram și de zi aniversară. Le-am plătit cum se cuvine și le am mulțumit că nu ne-au lăsat la greu. Clemenciuc Silvestru, Isopescu Gheorghe, Nemțoc Gheorghe, Clemenciuc Archip, Irimița Vasile, Nicolai a lui Giun, Costea Marenței, sunt doar câteva
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu dihori mulți (în față și la umeri). Numai câteva neveste aveau asemenea cheptare în sat. În ocazii speciale (la biserică,la hram, la nunți, botezuri) mama îmbrăca acest cheptar deosebit de frumos. Pentru completarea lăzii cu zestre, ne-au făcut la amândouă fetele, câte o bundiță (scurtă cu prim brumăriu și dihori). Deasupra lăzii se așezau în straturi: cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sine stătătoare. Din anul 1951, în urma unei noi arondări teritoriale, satul Costișa, cu un număr de peste 500 familii, este din nou afiliat comunei Frătăuții Noi. Primăria a devenit Cămin Cultural sub conducerea domnului Vasile Luchian Despre biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" din acest sat se știe doar că a fost clădită în locul unei vechi biserici, strămutată aici din Voitinel, în anul 1823, ca biserică filială a parohiei Frătăuții Noi, care conform ordinului ministerial nr. 4290, din mai 1872
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea de Frătăuții Noi. La pomeni În fiecare an, la 8 septembrie, enoriașii costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp pregătesc mormintele, să fie curate și cu flori, vopsesc crucile și reînnoiesc coroanele. Acasă, se ocupă de bucate: coc în cuptor colacii mari (pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la capătul livezii noastre. Nu eram străină de tot ce se petrecea mai cu seamă în cimitir. Copil fiind, mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe ulița noastră și participam în grup la multe acțiuni ale satului. Într-un an, hramul bisericii notare a căzut într o vineri, zi de târg la Rădăuți. Mama trebuia numaidecât să meargă la piață, pentru unele cumpărături. Tata fiind la seviciu și Oltea ocupată cu treburile gospodăriei, eu m-am alăturat grupului de "ulițari". La
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înflorate (de sărbători) cu niște cai, ca niște zmei, de ageri. Și ei veneau cu soțiile și copiii (Iliuță, Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor. Mama a mai cedat în fața rugăminților noastre, de a nu-i înstrăina pe nicunul. Prea erau frumoși și drăgălași. Pe ascuns însă, am prins câte ceva din cele ci-i povestea Revecăi Lavric, vecina și prietena ei. Cum că, de hram, va pregăti friptură de iepure, iepure la frigare, ostropel de iepure. Peste noapte, mi-am bătut capul, spunându-mi, că, așa ceva nu poate fi adevărat. Doar erau iepurașii noștri-cadou. La luncă Cum se desprimăvăra, noi, copiii nu ne gândeam decât
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în sânul organizației din Dorohoi nu au apărut conflicte pentru funcții atunci când, Partidul Național Creștin a ajuns la putere. Într-o dare de seamă din 19 august 1935, către prefect se spune că „azi 15 august 1935 fiind iarmaroc și hram în satul Movila din comuna Herța, când a început să se adune tineretul la strânsură (horă), pe o toloacă, la distanță de 2 km de oraș, a apărut cu o mașină avocat Jean Capră, Marcel Adam și inginer Jenică Pascu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este faptul că în 1579 biserica Galata din Vale era gata. Aceasta o putem deduce din inscripția de pe cloptul dăruit de domnitor Galatei din Vale: „Acest chimval l-a făcut Io Petru Voievod și l-a dat mănăstirii unde este hramul Inălțării, în anul 7087 (1579) luna lui martie 25.” Acest clopot poate fi văzut și astăzi în curtea mănăstirii Galata din Deal. Că mănăstirea Galata din Vale era deja așezată, se vede din zapisul de la 4 feb.1579, prin care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
parcă, vine mitropolitul Sucevei, Theofan, care la 15 mai 1584 dăruiește mănăstirii Galata niște chilii: „Theofan mitropolit al Sucevei. Scriem și dăm de știre că însumi cu bunăvoința noastră, am dorit și am dat sfintei rugi, mănăstirii Galata, unde este hramul Inălțării Domnului...niște chilii pe care le-am făcut eu lângă mănăstire și cu locul pe care l-am curățit cu oamenii și cu banii mei.” Intrebarea firească care se pune este: unde au fost făcute acele chilii? Lângă Galata
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
La această școală s-au adus dascăli străini, după cum se vede din zapisul din 2 aprilie 1656 (7164): „Io Gheorghie Stefan voievod...am citit privilegiul adus înaintea domniei mele de călugării de la sfânta mănăstire din târgul nostru Iași, unde este hramul celor Trei Sfinți...făcut de ctitorul ei, Vasilie voievod, care a fost înaintea noastră. Iar după citirea privilegiului am înțeles voința și dorința mai sus scrisului domn care, văzând lipsa mare de dascăli bine învățați în țara noastră, fără de care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mergem mai departe și să vorbim despre alte danii. Una, care o să te mire, este o velniță. Aceasta a fost făcută de Gheorghe Duca voievod la 4 august 1670 (7178): „Io Duca voievod...am miluit svintei mănăstiri unde iaste hramul Cei trei luminători...cu o velniță ce iaste lângă mănăstire, din vale despre Bahlui, să hie în pace de camănă și de alte cheltuiale ce vor hi pe alte vilniță oricâte căldări vor pune să lucredze.” Măi să fie! Sfințiile lor
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Spirit, din dania făcută de Petru Schiopu voievod în aprilie 1584 (7092): „Facem înștiințare cu această carte a noastră...precum bine am voit...și cu agiutoriul lui Dumnezeu am dat și am înlesnit a noastră mănăstire de La Greci, unde este hramul Ierarhului...Nicolai...un sat pe Bașov, anume Silițcanii, și cu loc de moară în Bașov. Care acel sat Silițcanii... au fost sat domnesc sub ascultarea târgului Stefăneștilor...Așijderea dăm...sfintii mănăstire de la Greci...un sat, anume Necoreștii...la ținutul Neamțului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu asândă. Si s-au apucat în anii 7102 (1594) de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului, unde iaste hramul sfetii Nicolae.” Cine a fost acest Aron Vodă mărite Spirit? - Era fiul natural al lui vodă Lăpușneanu. Prin urmare, biserica din Tarină este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Mușatinilor. Despre această ctitorie se vorbește în uricul dat de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a fost ctitorită biserica mănăstirii Cetățuia? - Zidirea a început în anul 1669 și s-a sfârșit în 1672. Hai în biserică și am să-ți traduc inscripția grecească aflată deasupra intrării în pronaos. „S-a ridicat acest dumnezeesc locaș, cu hramul sfinților vestiți și pretutindeni lăudați și înaintemergători Apostoli Petru și Pavel de către iubitorul de Dumnezeu și strălucitul Domn Io Duca Voievod al întregi Moldove, spre mântuirea sufletului său, fiind patriarh al sfintei cetăți a Ierusalimului Domn Domnu Dositei și păstorind
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
danii la mănăstirea lui Păun carea s-au răsipit și apoi, răsipindu-se acea mănăstire, Duca vodă, văzându că n-a hi pomană, au luat aceste moșii și le-au dat la această svântă mănăstire ce mai sus scriem unde iaste hramul Sveti Ioan Zlataust...Ce Duca vodă n-au apucat a face dires călugărilor pe aceste moșii precum au și ispisoc de întărituri de la Dumitrașco (Cantacuzino) vodă.” Cu alte cuvinte, i-a dezmoștenit pe călugării de la Clatea de moșiile scrise mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
O trebușoară mai aparte este existența poslușnicilor în viața mănăstirii Barnovschi. La 24 ian. 1693 (7201), Constantin Cantemir voievod vorbește despre aceștia: „Si iarăși am dat svinei mănăstiri a răpăosatului Barnovschie vodă de aicea, de târgu de Iași, unde iaste hramul Svintei și Precuratei Maicei Domnului...28 de oameni vecini, ce-au fost din sateli mănăstirei din Toporăuți și din Sipote și din Munteni, cari i-au strânsu și i-au așăzat la ținutul Vasluiului, la sat la Dobărceni, pre ocina
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și boi și vaci și biholi, câte se vor găsi la dânsa...i (și) un cal, i doao iepe cu armăsar...aceste toate de sus arătate...au dat sfintei saze mănăstiri din târgul Iași, ce se numește Vatoped, unde este hramul Inălțare Domnului nostru Isus Hristos.” - Iaca și un nou nume dat mănăstirii Golia; „Vatoped”. Cred însă că numele nu l-a dat „cneaghina Ana”, ci călugării greci, care erau stăpânii acestei mănăstiri. - Dacă tot vorbim de danii, hai s-o spunem
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
biserică de mir, de 140 de ani, eară acmu întru acest an (al doilea al Domniei) au făcut-o mănăstire dându-i moșii din locul târgului Iașilor, și bucate, și au închinat-o la Rumeli la o mănăstire unde este hramul 40 de Mucenici.” - Zapisul din 15 dec. 1701(7210) spune: „Io Constantin Duca voievod...Socotit-am domniia mea...pentru această svântă biserică Dancul împreună cu svinția sa chir Sava mitropolitul...ca să să numească de acum înainte mănăstire...și am pus și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
egumen pe popa Ierimiia...și am întărit-o cu moșii și cu alte ce trebuie la svânta mănăstire ca să fie pomana domnii meli... Deci am socotit domniia mea...și o am închinat la Svânta Gora la o mănăstire...unde este hramul 40 de Măcenici ce se numește Cseropotamo.” - „Tânăra” mănăstire, care purta în cârcă deja vreo sută șaizeci de ani, trebuia înzestrată cu cât mai multe din cele trebuitoare mai ales că își găsise stăpân din primul moment. Așa că același Constantin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]