3,648 matches
-
capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de asumareaunor angajamente și a responsabilității îndeplinirii lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri atractive; uneori computerul nu este cea mai utilă resursă. Se pot face lecții foarte bune folosind cele mai simple materiale. Materialele vin în completarea a ceea ce se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să nu se facă abuz de ele. Să vedem în ce constă folosirea unora dintre cel mai des utilizate materiale didactice. Fișele de lucru: ceea ce numim generic „fișe sau foi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
capacitatea acestuia de a gândi în termenii logicii formale, abstracte; 2. dezvoltarea cognitivă a adultului matur (ca și cea a copilului, adolescentului sau tânărului) nu poate fi separată de contextul ei social și cultural. În prelungirea primei idei și pentru ilustrarea ei, Labouvie-Vief (apud Merriam, Caffarella, 1991) consideră că, la adulții maturi, gândirea este dominată de asumareaunor angajamente și a responsabilității îndeplinirii lor. Angajarea conștientă pe un anumit drum (ignorarea deliberată a altora) și a unor responsabilități constituie „marca maturității cognitive
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri atractive; uneori computerul nu este cea mai utilă resursă. Se pot face lecții foarte bune folosind cele mai simple materiale. Materialele vin în completarea a ceea ce se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să nu se facă abuz de ele. Să vedem în ce constă folosirea unora dintre cel mai des utilizate materiale didactice. Fișele de lucru: ceea ce numim generic „fișe sau foi
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ură, indiferență) o exercită asupra diferențelor dintre copii. Avem aici o dovadă suplimentară a responsabilității pe care o incumbă parentalitatea. Cert este că, viitorii părinți amprentează copilul deopotrivă pe filieră conștientă și inconștientă, concomitent prin prezentul și trecutul lor. O ilustrare memorabilă în acest sens se poate găsi în cartea întitulată Strigătul copiilor muți, semnată de Ilany Kogan (2001). Prin intermediul unui număr de opt cazuri care au beneficiat de măiestria psihoterapeutică a renumitei psihanaliste, lucrarea ne plasează într-un orizont problematic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
accelerată, comparativ cu a conștientului (adică 20 de milioane de stimuli pe secundă, față de doar 40 stimuli pe secundă), se poate deduce cu ușurință eficacitatea tuturor tehnicilor sugestive în tratamentul bolilor, în general, și a celor grave, în particular. Spre ilustrare vom menționa Trainingul autogen, Controlul Mental Silva, Sofroterapia, metoda Simonton (derivată din Controlul Mental Silva și care este utilizată, cu un real succes, în tratamentul cancerului). Fortificarea energiilor psihice ale pacientului poate apela și la alte strategii, precum întreținerea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu întrebări (întrebările pot fi semn al interesului, al dorinței de a înțelege mai bine, dar și semn al dorinței de a evita retrăirea emoțională, atunci când nu se referă la subiect); dacă sunt poze, este bine să fie folosite pentru ilustrarea povestirii; dacă povestirea se face în grup de copii (când e vorba de un grup de copii care au fost expuși unui eveniment violent comun), povestitorul trebuie să se asigure că și cei mai mici înțeleg; când povestea se repetă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sufere mai mult prin aplicarea pedepsei? În încercarea de a oferi un r]spuns acestor întreb]ri, unii retributiviști s-au îndep]rtat de premisa conform c]reia r]uf]c]torii merit] s] sufere. Au încercat justificarea pedepsei prin ilustrarea faptului c] infractorii au beneficiat de un avantaj necinstit fâț] de cet]tenii care respectau legea, modificând astfel balanța de beneficii și îndatoriri din cadrul vieții sociale. Astfel, pedeapsa, prin înl]turarea beneficiilor incorect obținute de infractori, reinstaureaz] echilibrul. Legea penal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atac convențional este cu atât mai sc]zut cu cat riscul escalad]rii unui r]zboi nuclear este mai crescut. Alegerea între riscul mai sc]zut presupus de atacului convențional și costurile mai mici în eventualitatea unui atac este o ilustrare a tipului de compromis despre care vorbeam mai sus.) Ideea important] aici este c] practică descuraj]rii în Europa pune întreaga lume sub risc de dragul securit]ții vest-europene. Într-adev]r, riscurile la care sunt supuși oamenii nevinovați din afara blocului sovietic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe recunoașterea markerilor biologici sau culturali. Cu toate că abordarea pe care o propune van den Berghe pare radicală, avem din nou, iată, ca și în cazul lui Shils și Geertz, aceeași dualitate: esență-construcție, stare-proces. Poate că exemplul cel mai semnificativ pentru ilustrarea unui esențialism "dur" este concepția lui Isaac. Deși nu foarte cunoscută, este cea mai pură formă de primordialism pe care am întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile pe care teoriile la care ne-am referit mai sus
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
există, pentru că este percepută a fi acolo; este percepută a fi "eternă" și "deasupra timpului", și "nu faptele, ci percepția faptelor este cea care ghidează atitudinile și comportamentul". Spre același răspuns conduc și teorii din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei idei e oferită de Baumann (1999) în analizele sale asupra contextelor multiculturale. Pentru el perspectiva esențialistă și cea constructivistă nu sunt opuse, pentru că "teoria procesuală este implicită în toată retorica esențialistă" (Baumann, 1999:91). Exemplul pe care
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
subiect", cea de-a doua, ideologia, "înălțând" dialectica spre "subiect" și "obiect". Se poate ieși de sub dictatura judicativului? Dacă se poate, atunci în ce fel? În lucrarea de față în măsura în care va putea prinde chip întregul ei proiect se va încerca ilustrarea unei "metode" non-judicative în formula unei ideologii polifonice, al cărei demers este gândit de la bun început ca o formulă de filosofare non-judicativă; desigur, formă abia desprinsă de angajamentele normative ale dictaturii judicativului. Dar care este aria de exercițiu a acestei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un moment dat, în două "forme", cea dintâi fiind dominată de idealul exprimat prin "a ști de ce știi ceea ce știi", cealaltă conformă idealului exprimat ca "recunoaștere a necunoașterii". A doua, activă la un moment dat în istoria filosofiei, anume, potrivit ilustrării de mai sus, în momentul "Socrate", va fi trecută, de istorie, în fundal, devenind, "recesivă" (folosind un cuvânt al lui Mircea Florian). Dar care este soarta acestei forme filosofice trecută în fundal? Care este rostul ei și ce șanse de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
matematice, ci deschide un orizont de tematizare în care mai mulți termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație, propoziție etc. Prezentarea scurtă care urmează țintește către ilustrarea ideii formulate ca temă mai sus, referitoare la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt și la sinteza onticului cu lingvisticul în logic. Frege a avut alte scopuri în studiul său despre Funcție și concept, decât tema deschisă aici, însă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care relația judicativă (S P) structurează alte forme logice decât judecata consider, într-un sens strict analogic, un concept al lui Husserl din Cercetări logice, anume acela de "teoria pură a multiplicității" (reine Mannigfaltigkeitslehre). În genere, această lucrare reprezintă o ilustrare a modului în care judicativul constitutiv își impune jurisdicția și asupra unor teme filosofice și metode de filosofare aflate la marginea orizontului judicativ; fără să existe în "expresia" lor, totuși, o predeterminare non-judicativă. Tema principală a proiectului husserlian este edificarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-o formulă spre care ne întoarcem și acum. Ele pot fi regândite însă, dacă li se recunoaște sensul judicativ originar chiar și atunci când se poziționează către marginea valabilității reglementărilor acestuia -, ca fapte semnificative din perspectiva ideii de corespondență. Pentru ilustrarea acestui pas, ar trebui să ieșim din spațiul lucrărilor de logică ale lui Aristotel. Metafizica sa, de exemplu, pare a fi un loc generos în privința ideii recuperării (prin gândire) a nimicului din ființă. În ultima parte a Metafizicii, filosoful susține
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Th. Hobbes, J. St. Mill, H. Lotze, filosoful german găsește în "este" sensul "ființei ființării", care înseamnă trei lucruri: "a fi ceva, a fi cumva, adevăr."172 Tema este semnificativă și pentru orizonturi tematice propriu-zis judicative, așa cum reiese și din ilustrările lui Heidegger, deși acesta încearcă "discutarea fenomenologic-critică" a celor patru puncte de vedere, vizându-le, alături de altele asupra ființei, drept "teze tradiționale despre ființă". Distanța "istorică" pe care Heidegger o așează între aceste puncte de vedere asupra ființei, luate împreună
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logicii-organon, anume în spațiul filosofiei. De vreme ce ele apar în reconstrucții reprezentative din istoria filosofiei cum am văzut, la Aristotel, Kant, Heidegger -, înseamnă că ele păstrează o anumită semnificație pe care va trebui să o de-constituim prin reducție, pentru că în ilustrările anterioare nu s-au arătat decât modalizări ale ei în funcție de anumite convenții filosofic-istorice. Istoria filosofiei reprezintă unul dintre toposurile judicativului constitutiv. Însăși descrierea natural-istorică a acestuia, concentrată în ideea că ordinea logică rezultată prin de-naturarea logos-ului reglează orice discurs
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
desfășurate aici termen în orizontul judicativului și tocmai de aceea el a fost condus (prin reconstrucție judicativă) către sensul de ființare conștientă (mai mult, către înțelesul după care timpul este omul însuși sau "existența" umană). Experimentul filosofic heideggerian reprezintă o ilustrare semnificativă pentru această ultimă idee. Dar nu trebuie uitat nici experimentul kantian al timpului ca formă a simțului intern și mai cu seamă cel despre schematismul timpului și despre "temporalitatea" apercepției sintetice originare. Și nici conceptul lui Bergson despre durată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie uitat nici experimentul kantian al timpului ca formă a simțului intern și mai cu seamă cel despre schematismul timpului și despre "temporalitatea" apercepției sintetice originare. Și nici conceptul lui Bergson despre durată nu trebuie omis într-o evocare a ilustrărilor ideii că timpul este, în orizontul judicativului, termenul fundamental, cel care, în ultimă instanță, este tot una cu ființarea conștientă. Bineînțeles, este cu totul semnificativă, acum, și ideea lui Husserl despre conștiința universală internă a timpului ca sinteză universală pe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timpului), sau dincolo de sine, într-un loc din care timpul însuși se trage. Augustin a construit o bună imagine pentru ambele locuri, susținând, în ultimă instanță, ideea preeminenței locului de dincolo de timp, identificat de el cu veșnicia. Iată încă o ilustrare a sensului de transcendent pe care cele două elemente ale aspectului alethic al judecății îl constituie. Sensul acesta este, înainte de toate, unul temporal, reprezentând însăși reflexivitatea timpului, faptul că acesta se raportează la sine însuși. Dar acest dincolo al timpului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate celelalte componente ale sale, judecata fiind constitutivă; dar cum să fie posibilă "judecata" dincolo de înseși actele de timporizare, așadar fără timp? În ipoteza unei astfel de funcții, însăși dictatura judicativului s-ar nărui, împreună cu sensul tuturor elementelor sale. O ilustrare a rolului doar regulativ al timpului ar putea să apară prin reducția non-judicativă a dictaturii judicativului; totuși, posibilitatea acesteia poate fi indicată aici. Mai mult, reducția judicativă îi scoate în evidență sensul și din acest motiv, ceea ce ar putea fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
complexă integrare Într-un set, În continuă creștere, de relații sociale și cu mediul Înconjurător. Evenimentele vieții sunt marcate de un echilibru sofisticat Între cerințele În continuă creștere ale individului și obligațiile sociale din ce În ce mai mari. Crearea burgheziei este o bună ilustrare a acestui proces În desfășurare. În timp ce diferențierea a fost o parte integrantă a dezvoltării Încă de la Începutul aventurii noastre umane, până În era modernă, pretenția individului la independență nu a devenit atât de radicală. Ideea unui individ autonom a cărui libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Temă; sintactice: argumentul unic al inergativelor este extern, iar argumentul unic al inacuzativelor este intern/generat în poziția de complement). Aceste clase de verbe nu sunt rigide, putând exista mai multe tipuri de treceri: ● treceri între tranzitive și inacuzative, o ilustrare a fenomenului alternanțelor de tranzitivitate (alternanța cauzativă − vezi infra, 5.): Ion deschide ușa > Ușa se deschide Nevasta îl îmbătrânește pe Ion > Ion îmbătrânește; ● treceri între inergative și tranzitive, prin adăugarea unui complement intern, de unde și posibilitatea de a trata inergativele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o descriere de tip monografic a verbelor inacuzative din limba română, în bibliografia românească există mai multe lucrări care analizează tangențial această clasă de verbe. Unele dintre aceste lucrări sunt tributare modelelor teoretice adoptate de autori, altele oferă mai multe ilustrări ale tendințelor cercetării actuale din domeniu, însă toate reprezintă o sursă importantă de probleme de cercetat și de sugestii de analiză. 3. DEFINIȚIE. CLASIFICARE. PRINCIPII DE STABILIRE A INVENTARULUI 3.1. Definiții, probleme terminologice În funcție de modelul teoretic, au fost formulate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]